Plenul Senatului a adoptat, marţi, proiectul legii Codului fiscal, reexaminat la solicitarea preşedintelui, acceptând amendamentele convenite de liderii politici, printre care reducerea etapizată a TVA - la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 19% de la 1 ianuarie 2017.
Joi, actul va fi votat și în plenul Camerei Deputaților.
Plenul Senatului a adoptat, marți, cu 131 de voturi 'pentru', 4 voturi împotrivă și o abținere, noua variantă a Codului Fiscal, după cererea de reexaminare a lui Klaus Iohannis.

 Senatul a a decis, pentru a doua oară, respingerea solicitării DNA de încuviințare a reținerii și arestării preventive a senatorului PSD Dan Șova. Președintele Comisiei Juridice a Senatului României, senatorul PNL Cătălin Boboc, a anunțat că Grupul PNL va contesta la Curtea Constituțională decizia Senatului în cazul Dan Șova pentru că un nou vot în acest caz este neconstituțional.
Au fost 66 de voturi pentru și 72 împotrivă. Votul a fost secret cu bile. PNL susține însă că votul inițial din 25 martie trebuia doar reinterpretat în sensul că Dan Șova poate fi reținut și arestat.
Senatul au reluat, marţi după-amiază, votul asupra cererii privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Dan Şova, decizia fiind luată de plen, după lungi dezbateri, parlamentarii prezenţi urmând să se exprime asupra solicitării DNA prin vot secret cu bile.
 Anterior, marţi, după şedinţa Biroului Permanent, vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu (PSD) declara că cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului Dan Şova va "intra" azi în plenul Senatului şi va fi supusă la vot.

"S-a introdus astăzi un punct distinct al ordinii de zi: luarea în discuţie, dezbaterea şi votul pentru solicitarea ministrului Justiţiei privind încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului Şova. Deci, va urma un moment special al votului pentru această decizie. Votul va fi secret, cu bile. Aceasta este decizia Biroului Permanent", menţiona Dumitrescu (PSD).

La rândul său, senatorul Mario Oprea (PNL) a precizat că votul pe cazul Şova s-a dat pe 25 martie, iar motivarea Curţii Constituţionale nu se referă la votul dat atunci.

"Ce e neconstituţional în a lua nişte bile şi a le duce la urna de vot? Motivarea Curţii Constituţionale se referea la modul cum s-a interpretat formarea unei majorităţi în raport cu decizia finală pe care Senatul să o ia în cazul acestei cereri. În situaţia în care se va ajunge la un vot, deşi noi vom arăta în plen că nu mai e cazul, noi - aşa cum am votat şi data trecută - vom vota pentru cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului Şova", a spus senatorul liberal.

El a mai declarat că decizia luată în Biroul Permanent este "un abuz", deoarece "votul s-a dat şi nu vor avea nicio explicaţie legat de ce vor face cu acest vot care s-a dat în 25 martie".

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Cătălin Boboc (PNL), a anunţat, marţi, că în Comisia juridică au fost 5 voturi pentru şi 5 împotrivă pe proiectul de hotărâre privind cazul Dan Şova.

Proiectul de hotărâre are un articol unic: "Senatul încuviinţează reţinerea şi arestarea preventivă a domnului senator Şova Dan Coman în dosarul nr 122/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie".

Propunerile privind eliminarea încătuşării arestaţilor non-violenţi în spaţiul public şi posibilitatea acuzatului de a alege o altă locuinţă decât cea trecută în acte dacă face dovada că acolo domiciliază, avansate de senatorul PSD Şerban Nicolae, au fost acceptate de comisia juridică a Senatului. Raportul de admitere a fost prezentat, marţi, în cadrul şedinţei comisiei juridice, la reuniune participând, pe lângă membrii acestei comisii şi senatorul PSD Șerban Nicolae, reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei. "Încătuşarea este o măsură excepţională, ea trebuie restricţionată cu câteva excepţii foarte expres şi foarte clar limitate de textul de lege, în sensul în care se încătuşează doar persoane care sunt suspectate, cercetate pentru şi infracţiuni prin acte de violenţă, ceea ce induce o stare de pericol în spaţiu public, persoanele care s-au sustras sau s-au opus măsurii reţinerii sau arestării preventive", a spus Şerban Nicolae la finalul şedinţei. El spune că acest procedeu nu trebuie lăsat la latitudinea arbitrarului sau discreţionarului "în funcţie de persoană, în funcţie de notorietate, în funcţie de prezenţa sau nu a camerelor de luat vederi". "Nu este o chestiune de spectacol încătuşarea, nu asta m-a preocupat, ci faptul că în multe situaţii încătuşarea poate să fie o formă de umilire a persoanelor în cauză, mai ales în cazul celor care nu sunt cercetate pentru infracţiuni cu violenţă, care nu generează o stare de pericol în spaţiul public", a explicat senatorul PSD. El a mai adăugat că în Codul penal sunt definite foarte clar infracţiunile cu violenţă şi a enumerat ca exemplu tâlhăria, omorul şi violul. Referitor la arestul la domiciliu, senatorul a precizat că un arestat îşi poate alege domiciliul în cazul în care instanţa decide ca acesta să suporte o astfel de măsură preventivă, dar acuzatul trebuie să facă dovada clară că domiciliază la acea locuinţă şi nu la adresa care figurează în actul de identitate. Şerban Nicolae a mai spus că 7 mai este termenul de adoptare tacită a modificărilor aduse Codului de procedură penală, dar el şi-a exprimat opinia că aceasta nu e o soluţie.

Miercuri, 22 aprilie, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale a fost adoptată de Plenul Senatului cu o largă majoritate: 105 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere. Proiectul urmează traseul legislativ, urmând să ajungă în Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră Decizională.
 “Le mulţumesc colegilor de la Senat că au votat cu o largă majoritate această lege organică şi că au înţeles necesitatea urgentării dezbaterii acestei propuneri legislative. Proiectul va asigura existenţa în România a unor campanii electorale transparente, responsabile şi în acord cu ceea ce ne solicită partenerii europeni”, a precizat deputatul argeşean Mircea Drăghici.

Împrumutul se face prin bănci, nu la notar

Comisia de cod electoral a adoptat, marţi, cererea preşedintelui de reexaminare a legii finanţării partidelor, stabilind că împrumuturile făcute partidelor vor trebui restituite în maxim 3 ani, se vor face prin virament bancar şi cele care nu sunt restituite în termen sunt considerate donaţii.

Cererea de reexaminare solicita o precizare mai clară în legătură cu împrumuturile pe care le pot face partidele politice, iar comisia a decis modificarea legii astfel încât termenul de restituire a împrumuturilor nu poate fi mai mare de 3 ani, împrumuturile în bani şi restituirea se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termen de 3 ani, se constituie în donaţii, cu respectarea prevederilor referitoare la acestea.

O altă modificare decisă în Comisia de cod electoral este în legătură cu donaţiile cu sarcină cu privire la imobile cu destinaţia de sedii, introducându-se un termen de doi ani, pentru a îndeplini sarcina cumpărării unui imobil dintr-o donaţie făcută în acest scop şi neîndeplinrea termenului atrage după sine anulare exceptării de la plafonare. Comisia a mai decis introducerea publicării în Monitorul Oficial şi a împrumuturilor, nu numai a donaţiilor.

În privinţa subvenţiilor acordate de la bugetul de stat pentru partide, se va păstra principiul, dar se va preciza că subvenţiile făcute partidelor de la bugetul de stat au statut de special.

Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale a fost retrimisă de către preşedinte Parlamentului, pe 10 aprilie, înainte de sarbătoarea de Paşte, pentru reexaminare, şeful statului apreciind că legea trimisă pentru promulgare are probleme legate de respectarea procedurii parlamentare.
Una dintre problemele semnalate de preşedinte viza introducerea principiului independenţei partidelor politice şi al candidaţilor.
De asemenea, în cererea de reexaminare se mai arăta că posibilitatea legală conferită partidelor politice de a recurge la împrumuturi de la persoane fizice, inclusiv în numerar, dar şi de la persoane juridice, altele decât instituţiile de credit "poate fi o normă juridică de natură să perpetueze dependenţa mediului politic de mediul de afaceri şi poate fi de natură să eludeze plafoanele stabilite atât pentru împrumuturi, cât şi pentru donaţii (eventual, prin donaţii deghizate sub formă de împrumuturi), a căror restituire nu va fi solicitată".

În ceea ce priveşte prevederea ca subvenţiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice să nu fie supuse executării silite prin poprire, în cererea de reexaminare transmisă de preşedinte se preciza că această normă "creează premisele încălcării principiului egalei protecţii a proprietăţii private indiferent de titular".


Marţi,  21 aprilie  2015,  în cadrul  Comisiei  de  Cod Electoral,  a  fost  dezbătută  şi votată  cererea  preşedintelui  Klaus  Iohannis  de  reexaminare  a  legii  pentru  modificarea  şi completare a  legii  334/2006  privind  finanţarea  activităţii  partidelor  politice  şi  a  campaniilor electorale.
Modificările aduse legii vor intra în dezbaterea plenului Senatului, miercuri, 22 aprilie. “Comisia  de  cod  electoral  a  luat  act  de  solicitările  formulate  de  preşedintele Iohannis şi apreciez că a existat  acest acord ca până la jumătatea lunii mai să fie adoptate şi trimise spre promulgare legea finanţării partidelor şi  a alegerilor locale. Din cele doisprezecepuncte care au făcut obiectul reexaminării, zece au fost doar de ordin tehnic, nevizând aspecte şi principii fundamentale ale actului normativ. Celelalte două au vizat aspectele de transparenţă a împrumuturilor, în sensul în care împrumuturile în bani şi restituirea acestora se pot face numai prin virament bancar, şi au reglementat cu mai multă acurateţe statutul subvenţiilor, având drept argument Art. 780 alin (5) din Codul de Procedură Civilă care reglementează acest domeniu.
Consider că Parlamentul are acum ocazia, după 10 ani, să conlucreze cu Preşedinţia, dezbaterea legii  finanţării  partidelor poate  fi considerat  un exemplu concret al acestei  relaţii.
Socotind după numărul mic de modificări solicitate de preşedinte se demonstrează că propunerea legislativă  a  fost  în  ansamblul  ei  elaborată  corect,  respectând  spiritul  transparenţei  şi independenţei partidelor politice şi a candidaţilor faţă de finanţatori”, a declarat deputatul Mircea Drăghici, iniţiatorul legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.