Fostul secretar de stat în ministerul Justiției Liviu Stancu a precizat, în cadrul Interviurilor Proarges.ro, că protocoalele secrete din Justiție reprezintă una din marile mizerii de după Revoluție. Vezi ce spune Liviu Stancu despre legea privind desecretizarea protocoalelor secrete și a deciziei CSAT care a permis închierea acestor protocoale între serviciile secrete și instituții din Justiție, lege inițiată de Mircea Drăghici, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu și adoptată în Senat. Vezi și care sunt posibilele efecte ale acestei legi: cine poate și cine nu poate beneficia de revizuire în procesele avute.

 
A fost votată legea pentru desecretizarea hotărârii CSAT cu referire directă la protocoale. Legea îi are ca inițiatori pe Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și deputatul PSD de Argeș Mircea Drăghici, secretar al Camerei Deputaților. Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente a fost adoptată de senatori cu 79 de voturi „pentru”şi 17 voturi „împotrivă”.
Comisia juridică a Senatului a dat, luni, raport de admitere în forma adoptată de Comisia pentru apărare, cu amendamentul lui Traian Băsescu, asupra proiectului de lege iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu pentru declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei. Legea va intra în dezbatere, tot în procedură de urgență, la Camera Deputaților, for decizional.

"DREPTATE PÂNĂ LA CAPĂT! Asta am promis în programul electoral din 2016, când românii ne-au acordat votul și încrederea lor.
Astăzi ne ținem de cuvânt: cu majoritate covârșitoare de voturi, Senatul a adoptat proiectul de lege privind declasificarea protocoalelor secrete care au dus la nenumărate abuzuri și au luat atâtor oameni dreptul la apărare și la o justiție independentă și corectă.
Mai este doar un pas. După ce decizia declasificării Hotărârii CSAT nr. 17/2005 va trece de Camera Deputaților, documentele și probele obținute pe baza ei vor fi publice. Acela va fi momentul care le va oferi persoanelor ale căror drepturi și libertăți fundamentale au fost încălcate șansa reală la reabilitare și la o judecată dreaptă", a precizat inițiatorul proiectului, secretarul Camerei Deputaților Mircea Drăghici.
"Se desecretizează de la data intrării în vigoare a legii toate planurile de cooperare realizate între DNA și SRI în baza art. 15 din Protocolul de cooperare dintre PICCJ și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr. 003064 din 04.02.2009", prevede amendamentul lui Traian Băsescu depus la proiectul de lege pentru declasificarea hotărârii CSAT nr 17/2005 privind combaterea corupției.
„Noi am avut în dezbatere acest proiect de act normativ. Ne-am pronunțat săptămâna trecute pe câteva amendamente aduse de unul dintre inițiatori. Colegii de la apărare s-au pronunțat de asemenea, dar avem un amendament în plus, formulat în cadrul Comisiei pentru apărare de domnul senator Traian Băsescu, introducerea unui articol șase. Propun un raport de admitere în formula textului așa cum a trecut la apărare”, a spus președintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc, în timpul dezbaterilor.

USR a votat împotriva adoptării raportului în cadrul Comisiei juridice a Senatului.

Președintele Comisiei, Robert Cazanciuc, i-a răspuns senatorului USR, afirmând că probabil Traian Băsescu „și-a dat seama că a greșit”. "Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit”, prevede modificarea adusă articolului 4, de unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul PSD, Mircea Drăghici.

Termenul inițial era de șase luni.

De asemenea, o altă modificare adusă propunerii legislative se referă la revizuirea documentului.

"Cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a documentelor prevăzute la articolul 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competența revine primei Instanțe care a soluționat fondul cauzei", prevede articolul 5.

Pe 29 iunie, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea şi deputatul Mircea Gheorghe Drăghici au depus pentru dezbatere şi adoptare propunerea legislativă pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei.


Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie este înscrisă pentru dezbatere şi vot pe ordinea de zi de marţi a plenului Senatului. 

Comisia juridică şi Comisia pentru constituţionalitate din cadrul Senatului au adoptat, în urmă cu o săptămână, cu 12 voturi "pentru" şi 5 abţineri, un raport favorabil pentru această propunere legislativă. 

Senatorul PNL Cătălin Fenechiu a anunţat în comisie că liberalii se abţin de la vot, apreciind că procedura este viciată şi că aceasta ar trebui reluată, astfel încât Senatul să fie prima Cameră în cadrul căreia este dezbătută iniţiativa. 

Şerban Nicolae (PSD) a apreciat că acesta este un "tertip nejustificat". 

Romaniţa Iordache, senior expert al FRALEX, echipa de experţi independenţi care lucrează pentru Agenţia Drepturilor fundamentale a UE în România, a arătat că prin decizia 580 din 2017, Curtea Constituţională a explicat că rolul Parlamentului este acela de a realiza un control de oportunitate. În acest sens, ea a apreciat că Legislativul ar trebui să stabilească în ce măsură este utilă cheltuirea a 120 de milioane de lei "pentru a modifica trei cuvinte din Constituţia României". 

Camera Deputaţilor a adoptat pe 9 mai 2017, cu 232 de voturi "pentru", 22 "împotrivă" şi 13 abţineri, iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, semnată de 3 milioane de cetăţeni. Iniţiativa trebuie adoptată şi de Senat, în calitate de for decizional, ulterior fiind necesară organizarea unui referendum. 

Potrivit modificării propuse pentru articolul 48 din Constituţie: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". 

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat pe 1 septembrie că referendumul pentru familie va fi organizat pe 7 octombrie.

Senatul a adoptat Ordonanţa de urgenţã a Guvernului privitoare la introducerea formularului unic. Documentul comasează şapte declaraţii fiscale pe care contribuabilii trebuiau să le depună, anual, la ANAF.

Termenul de depunere pentru acest an al formularului unic este 15 iunie, iar contribuabilii au posibilitatea să de pună declaraţia şi on-line, ceea ce le va aduce deduceri de cheltuieli.
Plata contribuțiilor poate fi efectuată până pe 31 martie 2019. Evaluarea pentru încadrearea ca plătitor de CAS și CASS se va face în funcție de venitul estimat pentru anul curent. De asemenea, persoanele fizice vor avea posibilitatea de a-și rectifica declarația până la termenul de plată.

O altă noutate este legată de posibilitatea contributorilor de a depune online declarația unică.
Ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici a explicat că vor fi acordate reduceri în cazul în care se fac plăți anticipate.

"Mergem pe un mecanism de a stimula contribuabilii să depună această declaratie unică în sistemul online și pentru acest lucru acordăm o reducere de 5% a obligațiilor de plată față de stat. Mai mult, dacă se face o plată anticipată pentru veniturile estimate în anul în curs, până la final de an, până pe 15 decembrie, mai sunt 5% reducere. Deci, un contribuabil poate avea în total 10% reducere pentru obligațiile fata de stat, dacă depune online și plata e anticipată”, a afirmat Teodorovici.

El a mai precizat că În cazul drepturilor de autor, S-A mers pe ideea stopajului la sursă și scutirea celor care sunt și salariați a obligațiilor de plată pentru CAS și CASS. Este o abordare care a mai fost, este o abordare normală și este de bun augur celor care sunt vizați de acest nou mecanism.

Senatul a adoptat, luni, în calitate de Cameră decizională, modificările la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale. Modificările la Legea 303/2004 au fost adoptate cu 83 de voturi "pentru" şi 36 "împotrivă".
Niciunul dintre amendamentele respinse în Comisia specială şi susţinute în plen nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adopta 
Majoritatea modificărilor la această lege au rămas în forma adoptată de Camera Deputaţilor, în urmă cu o săptămână.
Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari. Legea prevedea că preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, tot la Legea 303/2004, a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.
Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei, au mai stabilit parlamentarii, modificând textul referitor la incompatibilităţi.
O altă modificare a Legii 303/2004 a fost eliminarea articolului care prevedea că judecătorul sau rocurorul poate fi numit în funcţia de membru al Guvernului.
Referitor la eroarea judiciară, liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae a reformulat textul în plenul Camerei Superioare, explicând că "a făcut doar un acord corect"."Există eroare judiciară atunci când în cadrul procedurilor judiciare a) s-au încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale absolute ale persoanei, b)prin încălcarea în mod vădit incontestabil a normelor de drept material sau procesual s-a soluţionat în situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori s-a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în pro cedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei", a citit Nicolae în plen noua prevedere.
Reformularea făcută de Şerban Nicolae în plen şi votată i-a nemulţumit pe senatorii Opoziţiei, dar preşedintele de şedinţă, Adrian Ţuţuianu, a explicat că procedura este prevăzută de Regulamentul Senatului.
Printre amendamentele adoptate luni la statutul magistraţilor în Comisia specială şi însuşite ulterior prin vot de plenul Senatului, se numără cel care prevede că "statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare, prevăzut la alineatul 7, şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă". Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de şase luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

 

Liderul grupului PSD din Senat, Şerban Nicolae, a declarat luni în plen că nicio prevedere a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară nu afectează independenţa sistemului judiciar, contrariul neputând fi dovedit de nimeni din noiembrie până în prezent.

"Aş vrea să fac o precizare foarte importantă, ca să nu mai repete cineva propagandistic, cât se poate de găunos, că se instituie un control politic asupra Justiţiei. Legea 304/2004 privind organizarea judiciară conţine toate elementele care să asigure independenţa magistraţilor, imparţialitate în exercitarea actului de justiţie, inamovibilitatea judecătorilor şi stabilitatea procurorilor. Nici până astăzi, din noiembrie, nimeni, nici de la Bruxelles, nici de la Bucureşti, nici din alt colţ al lumii, nu a putut să facă dovada care anume text din propunerea legislativă ar pune sub control politic, ar afecta independenţa în vreun fel a sistemului judiciar din România. Explicaţia e foarte simplă - nu a putut identifica nimeni un text pentru că el nu există. Nu există nimic în ceea ce priveşte organizarea judiciară care să rezulte din voinţa politică de control a cuiva, cu atât mai mult cu cât alternanţa la putere ar face, în modul cel mai raţional şi previzibil cu putinţă, ca acest control politic să fie exercitat de forţe politice diferite', a susţinut Şerban Nicolae în plenul Senatului.

El a subliniat că peste 90% dintre textele adoptate provin de la asociaţiile profesionale ale magistraţilor, iar dezbaterile au avut loc cu transmisii în direct atât online, cât şi transmise de posturile de televiziune.

În schimb, senatorii Opoziţiei au criticat modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi au motivat votul împotrivă.

"PNL s-a opus la dezbaterea precedentă, înainte de decizia Curţii. Modificările care au intervenit sunt nişte modificări care, din punctul de vede al PNL, nu sunt semnificative. Faptul că Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în trei luni, nu în şase, cum era în textul iniţial (...) sunt nişte mici brizbrizuri care nu schimbă în niciun fel nici conţinutul legii, nici poziţia pe care PNL a avut-o şi şi-o menţine despre această lege (...). PNL va vota împotriva acestei legi", a spus senatorul PNL Daniel Fenechiu.



Un alt amendament, propus de PSD - ALDE, stipulează că "informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea CSM, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea 544/2001 constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat".

Senatul a mai adoptat, luni, în calitate de Cameră decizională, modificările la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.