Senatul a adoptat tacit, în şedinţa plenului de luni, o propunere legislativă care prevede că persoanele care nu respectă sancţiunea prestării de muncă în folosul comunităţii, stabilită printr-o hotărâre judecătorească, sunt pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

Nota de adoptare tacită pentru acest proiect, care avea ca termen de dezbatere şi vot data de 7 noiembrie, a fost citită în plen de preşedintele de şedinţă, senatorul PSD Claudia Manda.

"Nerespectarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a aplicat sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii săvârşită prin neprezentarea la primar pentru luarea în evidenţă şi executarea sancţiunii, sustragerea de la executarea sancţiunii după începerea activităţii sau neîndeplinirea îndatoririlor ce revin la locul de muncă se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani", stipulează actul normativ iniţiat de un grup de parlamentari preponderent PSD.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Senatului a votat modificările aduse Legii privind corectarea pedepselor şi măsurilor privative de libertate prin care este permisă aplicarea pedepsei la domiciului pentru anumite categorii de condamnări. Astfel, cei care primesc condamnări care nu depășesc 5 ani ar putea să își ispășească pedeapsa la domiciliu, fără brățară electronică de supraveghere.
Totodată, detenția la domiciliu va fi aplicată și și pedepselor de până la 10 ani în cazul femeilor însărcinate și celor care au minori în întreținere.

Astfel, printre amendamentele admise prin votul de luni se numără:

- pedepsele de până la 18 luni se execută prin detenția la domiciliu. Excepţie o fac persoanele condamnate pentru anumite fapte comise cu violență. Prevederile se aplică și persoanelor condmnate care mai au de executat 18 luni până la împlinirea fracției minime obligatorii pentru eliberarea condiționată din pedeapsa închisorii mai mare de 18 luni.

- persoanele care-şi executa pedeapsea la domiciliu vor avea posibilitatea eliberării condiţionate;
- judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune executarea detenției la domiciliu fără sistem electronic de supraveghere în cazul în care persoana condamnată nu are raportate abateri disciplinare sau în cazul în care are o pedeapsă care nu depășește 5 ani;
 regimul detenției la domiciliu se aplică și persoanelor care au primit pedepse cu închisoarea de până la 10 ani, femeilor însărcinate sau persoanelor care au în întreținere minori - în situaţia în care aceste persoane nu au fost decăzute din drepturile părintești înaintea pronunțării unei hotărâri de condamnare definitive;

- nu beneficiază de aceste prevederi persoanele care au săvârșit următoarele infracțiuni: contra siguranței statului, omor, vătămare corporală gravă, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, viol, act sexual cu un minor, agresiune sexuală, corupție sexuală, incest, tâlhărie, tortură, represiune nedreaptă, evadare, înlesnirea evadării, nerespectarea regimului materialelor nucleare, falsificarea de monede, falsificare de valori străine, trafic de persoane, trafic de minor, sclavie, pornografie infantilă, divulgarea informațiilor secrete de stat etc.
În iulie 2016, în puşcăriile din România erau deţinute 28.278 de persoane, deşi închisorile aveau spaţiul necesar numai pentru 18.826 dintre acestea. În timp ce s-au remarcat anumite îmbunătăţiri precum reparaţii şi reamenajare, îndeosebi în spaţiile deja existente, condiţiile rămân în continuare aspre în cadrul sistemului de detenţie. În iulie 2016 au izbucnit mai multe proteste, acestea răspândindu-se la aproape jumătate din închisorile statului român, faţă de condiţiile aspre de trai.

Fostul secretar de stat în ministerul Justiției Liviu Stancu a precizat, în cadrul Interviurilor Proarges.ro, că protocoalele secrete din Justiție reprezintă una din marile mizerii de după Revoluție. Vezi ce spune Liviu Stancu despre legea privind desecretizarea protocoalelor secrete și a deciziei CSAT care a permis închierea acestor protocoale între serviciile secrete și instituții din Justiție, lege inițiată de Mircea Drăghici, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu și adoptată în Senat. Vezi și care sunt posibilele efecte ale acestei legi: cine poate și cine nu poate beneficia de revizuire în procesele avute.

 
A fost votată legea pentru desecretizarea hotărârii CSAT cu referire directă la protocoale. Legea îi are ca inițiatori pe Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și deputatul PSD de Argeș Mircea Drăghici, secretar al Camerei Deputaților. Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente a fost adoptată de senatori cu 79 de voturi „pentru”şi 17 voturi „împotrivă”.
Comisia juridică a Senatului a dat, luni, raport de admitere în forma adoptată de Comisia pentru apărare, cu amendamentul lui Traian Băsescu, asupra proiectului de lege iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu pentru declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei. Legea va intra în dezbatere, tot în procedură de urgență, la Camera Deputaților, for decizional.

"DREPTATE PÂNĂ LA CAPĂT! Asta am promis în programul electoral din 2016, când românii ne-au acordat votul și încrederea lor.
Astăzi ne ținem de cuvânt: cu majoritate covârșitoare de voturi, Senatul a adoptat proiectul de lege privind declasificarea protocoalelor secrete care au dus la nenumărate abuzuri și au luat atâtor oameni dreptul la apărare și la o justiție independentă și corectă.
Mai este doar un pas. După ce decizia declasificării Hotărârii CSAT nr. 17/2005 va trece de Camera Deputaților, documentele și probele obținute pe baza ei vor fi publice. Acela va fi momentul care le va oferi persoanelor ale căror drepturi și libertăți fundamentale au fost încălcate șansa reală la reabilitare și la o judecată dreaptă", a precizat inițiatorul proiectului, secretarul Camerei Deputaților Mircea Drăghici.
"Se desecretizează de la data intrării în vigoare a legii toate planurile de cooperare realizate între DNA și SRI în baza art. 15 din Protocolul de cooperare dintre PICCJ și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr. 003064 din 04.02.2009", prevede amendamentul lui Traian Băsescu depus la proiectul de lege pentru declasificarea hotărârii CSAT nr 17/2005 privind combaterea corupției.
„Noi am avut în dezbatere acest proiect de act normativ. Ne-am pronunțat săptămâna trecute pe câteva amendamente aduse de unul dintre inițiatori. Colegii de la apărare s-au pronunțat de asemenea, dar avem un amendament în plus, formulat în cadrul Comisiei pentru apărare de domnul senator Traian Băsescu, introducerea unui articol șase. Propun un raport de admitere în formula textului așa cum a trecut la apărare”, a spus președintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc, în timpul dezbaterilor.

USR a votat împotriva adoptării raportului în cadrul Comisiei juridice a Senatului.

Președintele Comisiei, Robert Cazanciuc, i-a răspuns senatorului USR, afirmând că probabil Traian Băsescu „și-a dat seama că a greșit”. "Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit”, prevede modificarea adusă articolului 4, de unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul PSD, Mircea Drăghici.

Termenul inițial era de șase luni.

De asemenea, o altă modificare adusă propunerii legislative se referă la revizuirea documentului.

"Cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a documentelor prevăzute la articolul 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competența revine primei Instanțe care a soluționat fondul cauzei", prevede articolul 5.

Pe 29 iunie, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea şi deputatul Mircea Gheorghe Drăghici au depus pentru dezbatere şi adoptare propunerea legislativă pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei.


Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie este înscrisă pentru dezbatere şi vot pe ordinea de zi de marţi a plenului Senatului. 

Comisia juridică şi Comisia pentru constituţionalitate din cadrul Senatului au adoptat, în urmă cu o săptămână, cu 12 voturi "pentru" şi 5 abţineri, un raport favorabil pentru această propunere legislativă. 

Senatorul PNL Cătălin Fenechiu a anunţat în comisie că liberalii se abţin de la vot, apreciind că procedura este viciată şi că aceasta ar trebui reluată, astfel încât Senatul să fie prima Cameră în cadrul căreia este dezbătută iniţiativa. 

Şerban Nicolae (PSD) a apreciat că acesta este un "tertip nejustificat". 

Romaniţa Iordache, senior expert al FRALEX, echipa de experţi independenţi care lucrează pentru Agenţia Drepturilor fundamentale a UE în România, a arătat că prin decizia 580 din 2017, Curtea Constituţională a explicat că rolul Parlamentului este acela de a realiza un control de oportunitate. În acest sens, ea a apreciat că Legislativul ar trebui să stabilească în ce măsură este utilă cheltuirea a 120 de milioane de lei "pentru a modifica trei cuvinte din Constituţia României". 

Camera Deputaţilor a adoptat pe 9 mai 2017, cu 232 de voturi "pentru", 22 "împotrivă" şi 13 abţineri, iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, semnată de 3 milioane de cetăţeni. Iniţiativa trebuie adoptată şi de Senat, în calitate de for decizional, ulterior fiind necesară organizarea unui referendum. 

Potrivit modificării propuse pentru articolul 48 din Constituţie: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". 

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat pe 1 septembrie că referendumul pentru familie va fi organizat pe 7 octombrie.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.