După ce l-au anunțat că l-au ascultat opt ani fără să găsească nicio probă care să îl acuze, pe baza unor denunțuri, procurorii DNA au cerut Parlamentului, prin Parchetul General, aviz pentru începerea urmăririi penale pe numele preşedintelui ALDE Călin Popescu Tăriceanu. Președintele Senatului este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală, a anunțat oficial Direcția Națională Anticorupție.
Este vorba despre presupuse fapte din 2004.  
Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii DNA „la cerea autorităţilor judiciare austriece”.
Este vorba despre presupuse fapte de luare de mită, de 800.000 de dolari, în perioada 2007-2008, de la reprezentanţii unei companii austriece, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcţiei, astfel încât să se încheie mai multe acte adiţionale la un contract comercial derulat de companie.
Suma ar reprezenta un comision de 10 % din valoarea acestor acte adiţionale.
 

Procurorii DNA au dispus urmărirea penală faţă Tiberiu Niţu, în calitate de suspect în dosarul coloanelor oficiale, cu privire la săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, informează un comunicat al DNA.
Fostul procuror general a fost chemat marţi dimineaţa la sediul DNA, pentru audieri, la o săptămână după ce şi-a dat demisia din funcţie.
Fostul procuror general a stat aproape o jumătate de oră la DNA unde a luat la cunoştiinţă acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu, conform unor surse judiciare, citate de Mediafax.
Fostul procuror general este acuzat de complicitate de abuz în serviciu. Scandalul coloanelor oficiale de săptămâna trecută a generat un cutremur în Justiţie şi în Ministerul de Interne.  Una dintre acuzațiile aduse de DNA lui Gabriel Oprea se referă la un protocol încheiat între Ministerul de Interne și Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ), protocol în urma căruia procurorului general al României i se permite să fie însoțit de ehipaje ale Poliției în deplasările din București.
Tiberiu Nițu a demisionat din funcția de procuror general. În locul său a fost numit procurorul general interimar Bogdan Licu. Acesta din urmă a emis un ordin prin care Secția de Urmărire Penală va fi coordonată de Codruț Olaru, adjunctul procurorului general.  

Nițu: Nu am solicitat și nu am avut niciodată coloană oficială
Tiberiu Nițu a declarat că nu a solicitat şi nu a avut niciodată coloană oficială, ci doar nivelul de protecţie care i se asigură oricărui demnitar în funcţie de responsabilităţile sale.
”Nu am solicitat nu am avut niciodată coloană oficială. Nivelul de protecţie care se acordă în funcţie de responsabilităţile demnitarului şi modalitatea efectivă nu e atributul beneficiarului, ci instituţiei specializate.  Potrivit legii, SPP poate solicita sprijin altor instituţii inclusiv Ministerului Afacerilor Interne când e necesar pentru protecţia demnitarului.Protocolul a fost semnat la iniţiativa M.A.I. şi a Inspectoratului general al Poliţiei Române. Nu am solicitat eu întocmirea unui protocol. Am avut un dispozitiv de însoţire şi protecţie proporţional cu riscul exercitării funcţiei de procuror general”, a declarat Niţu la ieşirea de la DNA.
La plecarea de la DNA, maşina fostului procuror general a tamponat uşor un autoturism aflat în spatele său. Iniţial, la venire, Tiberiu Niţu a refuzat să precizeze în ce calitate a fost citat la sediul DNA, dar a anunţat că va da aceste informaţii după ce va ieşi de la audieri. "Voi preciza la ieşire ce calitate am”, a spus fostul procuror general, la intrarea în sediul DNA.
Tiberiu Niţu, procurorul general al României, şi-a depus marţi demisia argumentând că este un gest de reponsabilitate şi onoare în condiţiile în care numele său "este asociat în mod artificial cu o situaţie de natură să aibă consecinţe asupra imaginii instituţiei".
În comunicatul dat cu acea ocazie, Niţu, al cărui nume apare în dosarul fostului ministru de Interne Gabriel Oprea legat de folosirea coloanelor oficiale, precizează că nu a solicitat şi nu a beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noţiune este definită prin lege şi că i s-a asigurat un dispozitiv de însoţire şi protecţie.
"Stabilirea unui anumit nivel de protecţie pentru diverse categorii de demnitari şi punerea în practică a măsurilor de protecţie sunt atributul instituţiilor specializate ale statului şi nu al beneficiarului protecţiei", a transmisTiberiu Niţu, aratând că "măsurile de protecţie asigurate procurorului general al României de către instituţiile specializate ale statului sunt proporţionale cu riscurile potenţiale la care acesta este expus în exercitarea anumitor atribuţii de serviciu, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislaţia în vigoare".

Rechizitoriul DNA

 "În cursul lunii aprilie 2014, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a înregistrat un protocol privind cooperarea în domeniul circulaţiei rutiere, încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat la încheierea protocolului de către procurorul general Niţu Tiberiu-Mihail, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituţii în scopul însoţirii autovehiculului utilizat de către procurorul general, cu echipaje ale poliţiei rutiere.

Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi Regulamentul de aplicare, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deşi niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele care pot beneficia de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere.

De menţionat este faptul că, oricum, şi fără încheierea acestui protocol, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază, în virtutea funcţiei, de protecţie asigurată de Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituţii care are un regim de circulaţie prioritară.

Protocolul semnat de procurorul general Niţu Tiberiu Mihail a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, Brigada Rutieră din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, aflată în subordinea ministrului, a asigurat, cu caracter permanent, însoţirea deplasărilor efectuate de acesta pe raza municipiului Bucureşti.

Misiunea era realizată în două schimburi de un agent de poliţie din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicletă. Zilnic, echipajul aştepta sosirea procurorului general în Bucureşti şi îl însoţea la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, facilitându-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenţi de poliţie din teren. Ulterior, agentul de poliţie rămânea în apropierea unităţii de parchet şi însoţea eventualele deplasări pe parcursul zilei, iar la finalul programului însoţea procurorul general până la ieşirea din Bucureşti.

În condiţiile în care procurorul general nu era îndreptăţit să beneficieze de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime şi un prejudiciu material Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum şi un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La data de 03.07.2015, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalităţii în care se desfăşura activitatea de însoţirea a demnitarilor pe raza municipiului Bucureşti.

Din documentul menţionat rezultă că, dintre categoriile de persoane îndreptăţite legal, singurii demnitari care beneficiau de însoţire permanentă erau preşedintele României şi primul ministru. De asemenea, de însoţire permanentă beneficiau şi ministrul de interne şi procurorul general, care însă nu ar fi trebuit să aibă acces la acest privilegiu. Astfel, prin faptele descrise, numărul persoanele pentru care a fost asigurată activitatea de însoţire a fost dublat, cu perturbarea inerentă a circulaţiei rutiere în municipiul Bucureşti.

Prevederile referitoare la circulaţia pe drumurile publice reglementează în mod limitativ sfera demnitarilor care pot fi însoţiţi de echipaje de poliţie rutieră pe parcursul deplasărilor. Raţiunea acestor prevederi ţine atât de nevoia de a gestiona în mod eficient resursele limitate de care dispune Poliţia Română, cât şi de a garanta desfăşurarea în bune condiţii a circulaţiei rutiere.

În acest sens, trebuie avut în vedere că însoţirea unui demnitar de către poliţia rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoţire şi a vehiculului corespunzător, cât şi instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare şi siguranţă a traficului format din posturi fixe, posturi mobile şi patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât şi pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.
Fiecare deplasare presupune, aşadar, redirecţionarea unui număr semnificativ de agenţi de poliţie de la posturile unde îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul, cu consecinţa perturbării modului în care se realizează activitatea de supraveghere, îndrumare şi control al traficului.

Astfel, în aceste situaţii, intersecţiile unde acţionează agenţii de poliţie nu sunt alese în funcţie de valorile de trafic, iar manevrele de dirijare nu urmăresc optimizarea circulaţiei, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului. Conform art. 21 din Procedura privind asigurarea deplasării pe drumurile publice a coloanelor oficiale, la apropierea coloanei, agenţii de poliţie rutieră aflaţi în posturile fixe opresc circulaţia celorlalte vehicule, asigurând deplasarea nestingherită a coloanei oficiale.

În condiţiile în care numărul de agenţi de poliţie care desfăşoară la un anumit moment dat activităţi de dirijare a traficului pe raza întregului municipiu Bucureşti variază între 60 şi 80, asigurarea dispozitivului de siguranţă pentru fiecare demnitar presupune că o parte importantă din resursele Brigăzii de Poliţie Rutieră este alocată exclusiv activităţii de însoţire, cu afectarea celorlalte responsabilităţi. Drept urmare, un număr important de intersecţii cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de către agenţii de poliţie care trebuie să se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale.

Având în vedere aceste argumente, art. 223 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, prevede că beneficiază de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere Preşedintele României, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului şi primul ministru. În considerarea importanţei acestor funcţii în stat, legiuitorul a instituit o prezumţie legală absolută cu privire la caracterul justificat al resurselor suplimentare alocate şi al inconvenientelor cauzate traficului, prevăzând că demnitarii menţionaţi pot fi însoţiţi în toate deplasările pe care le efectuează.

Acelaşi act normativ prevede, în dispoziţiile art. 223 alin. 3, că miniştrii pot beneficia de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere doar în situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă. Spre deosebire de ipoteza anterioară, beneficiul poate fi invocat de ministru numai dacă sunt îndeplinite în mod simultan două condiţii – existenţa unei împrejurări neuzuale, precum şi a unor motive obiective care impun ca demnitarul să ajungă la o anumită destinaţie într-un interval scurt.

În acest sens, trebuie avut în vedere că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază de protecţie asigurată de Serviciul de Protecţie şi Pază conform Legii nr. 191/1998, care presupune asigurarea unui echipaj format din doi lucrători şi a unui autovehicul autorizat să folosească semnale speciale de avertizare sonore şi luminoase şi să încalce regimul legal de viteză potrivit art. 61 din O.U.G. nr. 195/2002. Legiuitorul a prezumat că acest regim de circulaţie prioritară este suficient pentru deplasările demnitarilor, aşa cum este suficient pentru deplasarea ambulanţelor şi a autoturismelor de intervenţie ale poliţiei, iar suplimentarea cu echipaje de poliţie rutieră şi închiderea intersecţiilor de pe traseu se justifică doar în situaţii excepţionale.

În cazul în care un ministru sau, în cazul de faţă procurorul general, consideră că se găseşte într-o asemenea situaţie excepţională, Serviciul de Protecţie şi Pază transmite o solicitare scrisă Ministerului Afacerilor Interne, care emite o dispoziţie cu privire la însoţirea acelei deplasări. Trebuie menţionat şi că Poliţia Română nu are competenţe în asigurarea protecţiei demnitarilor, putând coopera cu Serviciul de Protecţie şi Pază doar în limitele competenţelor legale.

Totodată, art. 223 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 prevede, în mod limitativ, celelalte categorii de persoane îndreptăţite să beneficieze de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere, respectiv foştii preşedinţi ai României, candidaţii la funcţia de preşedinte pe durata activităţilor electorale, şefii misiunilor diplomatice cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare şi omologii străini ai demnitarilor români".

Plenul Camerei Deputaților a aprobat marți hotărârea de respingere a începerii urmăririi penale față de premierul Victor Ponta cu 231 voturi "pentru" și 120 "împotrivă". De precizat că Ponta a primit în Camera Deputaților șase voturi în plus față de numărul pe care îl poate strânge partidele din coaliție.
Premierul Victor Ponta, deputat PSD, le-a cerut marți colegilor parlamentari să nu dea un vot politic în ceea ce privește cererea de încuviințare a începerii urmăririi penale în cazul său.
UDMR a votat împotriva avizării cererii de urmărire penală. Despre faptul că UDMR a votat alături de majoritatea parlamentară, respingând cererea DNA în cazul Ponta, Orban a spus: "Vă aduceți aminte cazul Borbely. Probabil este un serviciu care a fost întors lui Victor Ponta în cazul Borbely".
 "Vă rog frumos să nu votați politic astăzi. Să votați ca cetățeni, ca deputați, și vineri, la moțiunea de cenzură, să votați politic", a declarat Victor Ponta, în plenul Camerei Deputaților.

Premierul le-a transmis deputaților că ei trebuie să decidă, prin vot, dacă decizii politice pot să fie cenzurate de către o altă putere constituțională. "În primul rând, dumneavoastră trebuie să decideți dacă tot ceea ce ține de decizii politice pot să fie cenzurate de către o altă putere constituțională. În concret, numirea unui ministru se face așa cum știți — absolut toți membrii Camerei Deputaților, în baza unei propuneri a partidului pe care-l reprezintă, în cazul de față domnul Dan Șova, membru PSD, în baza deciziei coaliției, USL, și le mulțumesc colegilor liberali care au votat atunci decizia ca Dan Șova să fie ministru și au votat-o de mai multe ori — în baza votului Parlamentului, pe care l-ați dat dumneavoastră, și a decretelor emise de către președintele atunci în funcție, Traian Băsescu. Astăzi dumneavoastră trebuie să decideți dacă dumneavoastră, dacă o altă putere a statului sau un reprezentant al acesteia, un procuror de caz, poate să cenzureze, să tragă la răspundere penală pe cei care iau o asemenea decizie politică comună. Cred că este un lucru extrem de important pe care dumneavoastră îl decideți astăzi și eu cred că trebuie să rămână ca precedent foarte clar pentru echilibrul puterilor în stat", a arătat Victor Ponta.

Totodată, premierul a adăugat că ''un Guvern al României este învestit și demis prin proceduri constituționale". "Procedura constituțională înseamnă simplu — votul dumneavoastră în urma alegerilor sau în urma unei moțiuni de cenzură. Eu am devenit prim-ministru și mulțumesc tuturor colegilor mei din USL, care atunci au votat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu. Nu printr-un dosar penal făcut lui Mihai-Răzvan Ungureanu, ci printr-o moțiune de cenzură. După care în Guvernul din decembrie 2012, în care a fost numit și domnul Șova, am fost numit prim-ministru prin votul Parlamentului. Cred că astăzi dumneavoastră trebuie să decideți dacă păstrăm acest sistem pentru viitor, pentru viitoare guverne — acela ca un guvern să fie numit și demis de către Parlament sau dacă un guvern este demis printr-un act al unui reprezentant al unei alte puteri. Lucrurile sunt foarte simple și foarte clare din punctul meu de vedere. Vă rog să vă pronunțați și să arătați că în egală măsură Parlamentul, Executivul sunt puteri constituționale, care pot și trebuie să-și exercite atribuțiile așa cum sunt prevăzute de Constituție și așa cum au fost învestite prin votul popular. Un vot popular care nu a legitimat o altă putere decât Parlamentul, Guvernul și Președintele", a susținut Victor Ponta.

Premierul a făcut referire și la o decizie a CCR dată în cazul votului de la Senat referitor la Dan Șova. "Înțeleg că ceea ce s-a contestat la Curte și Curtea a decis la Senat acum nu se mai vrea la Cameră. Vă rog frumos să adoptați o hotărâre ca să nu avem o contestație iarăși că nu ați adoptat o hotărâre. E un gen de șmecherie de Transalpina, ca să vă spun așa", a arătat Ponta.

Deputatul PNL Theodor Nicolescu ar fi primit, de la mai multe persoane, drept mită sume cuprinse între 350.000 de lei şi 800.000 de euro, dar şi acţiuni la Fondul Proprietatea, pentru a soluţiona favorabil şi cu celeritate anumite dosare ale Comisiei ANRP, potrivit unor surse judiciare, citate de Mediafax.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe a declarat, miercuri, despre începerea urmăririi penale pentru deputatul Theodor Nicolescu, că şi în cazul acestuia, partidul va da curs cererilor justiţiei, prin votul parlamentarilor săi şi că speră că acesta îşi va dovedi nevinovăţia.
Procurorii DNA au extins urmărirea penală pe numele deputatului PNL Theodor Nicolescu, pentru infracţiunea de luare de mită, după ce au ajuns la concluzia că acesta, în calitate de vicepreşedinte al ANRP, a luat peste 6,2 milioane de lei pentru a soluţiona favorabil anumite dosare.
Extinderea urmăririi penale faţă de Nicolescu s-a făcut pentru infracţiunea de luare de mită, pe lângă cele trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, pentru care el era deja urmărit penal. P
otrivit unui comunicat de presă al DNA, în 2007, Theodor Nicolescu, care la momentul respectiv deţinea funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi calitatea de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a cerut de la trei persoane un procent de cinci la sută din totalul acţiunilor pe care aceştia urmau să le primească în urma conversiei titlurilor de despăgubire din dosarele aflate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Astfel, între 2007 şi 2013, deputatul ar fi luat de la Valentin Vişoiu, Adrian Manole şi Florin Şerban Barbu, 5% din totalul acţiunilor sau contravaloarea acestora, reprezentând sume de bani cuprinse între 350.00 lei şi 800.000 de euro, precum şi acţiuni la Fondul Proprietatea. Nicolescu le-a cerut aceste bunuri materiale celor trei pentru a le soluţiona favorabile şi cu celeritatea dosarele de despăgubire, aflate la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. În schimbul banilor, Theodor Nicolescu, prin prisma funcţiei pe care o avea, urma să asigure soluţionarea favorabilă şi cu celeritate a dosarelor de despăgubire, conform DNA. "Ca urmare a soluţionării dosarului de despăgubire nr. 13563/FFCC/2008, referitor la drepturile de proprietate privind o suprafaţă de 20,5 ha, teren situat în Bucureşti, în zona sectorului 3, Nicolescu Theodor-Cătălin a primit, în perioada 2008-2013, de la cele trei persoane aproximativ 6.200.000 lei, reprezentând bani şi contravaloarea acţiunilor. Banii au fost remişi în general, în tranşe de până la 250.000 de lei, în lei şi euro, iar suma de 680.000 lei prin cont, în baza unui contract de comision încheiat fictiv pentru a masca comisionul", potrivit comunicatului de presă.
În primă fază, Theodor Nicolescu a fost dus la DNA, luni, cu mandat de aducere, el fiind audiat mai multe ore. În urma audierilor, anchetatorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trei fapte de abuz în serviciu. În acelaşi dosar, Horia Georgescu a fost arestat pentru 30 de zile, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). De asemenea, instanţa a decis arestarea lui Mihnea-Remus Iuoraş, Ingrid Popa-Mocanu şi Constantin-Cătălin Canangiu, alături de experţii evaluatori - Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu. În ceea ce îi priveşte pe experţii evaluatori Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă, ICCJ a dispus ca aceştia să fie cercetaţi în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Prima demisie ca urmare a urmăririi penale pentru un ministru din administrația Ponta. Darius Vâlcov, urmărit penal pentru trafic de influență pentru fapte comise pe vremea când era primar al Slatinei, a demisionat din funcția de ministru al Finanțelor. Demisia sa îl scutește pe Victor Ponta de la un gest de sacrificiu, cerut inclusiv de Klaus Iohannis.

Pentru Darius Vâlcov, primarul cu mână de fier al PDL de la Slatina, ajuns ministru PSD în cabinetul Ponta, demisia a însemnat un gest care trebuia făcut după toate regurile unui stat democratic cu pretenții occidentale. Ar fi fost oricum, demis de primul-ministru. Vâlcov este cel are a promovat cel mai intens proiectul noului Cod Fiscal, care conține mai multe măsuri liberale, inclusiv reducerea TVA și a cotelor de contribuție socială pentru angajator și angajat. Ca ministru al Finanțelor, nu sunt prea multe care i se pot reproșa. Negura trecutului când PDL considera că poate controla totul - așa cum au dovedit-o și alte multe dosare, mult mai răsunătoare precum ANRP, Microsoft sau EADS - l-a doborât.

Cazul lui Vâlcov este o adevărată tară pentru societatea românească. Pe de o parte, partidele au o adevărată problemă în promovarea în funcții decizionale la vârf a unor personaje nu doar bine pregătite, ci și cu un "dosar" curat. Pe de altă parte, statul de drept, se dovedește din nou a fi un concept eșuat. Procurorii au scos de la naftalină un dosar vechi de ani de zile, pentru un parlamentar ajuns între timp, ministru. Dacă ar fi avut probe și existau suspiciuni de corupție pentru un astfel de om politic, dosarul ar fi trebuit instrumentat din timp, pentru ca un astfel de personaj să nu mai ajungă în astfel de funcții importante. O instrumentare cu celeritate a unor astfel de cazuri ar elimina și suspiciunile că anumite dosare sunt păstrate pentru ca anumite persoane să fie controlate și, atunci când nu mai răspund la comenzi, să fie executate.

Revenind însă la situația punctuală a lui Darius Vâlcov, Victor Ponta a precizat că i-a acceptat demisia lui Vâlcov, dar i-a cerut să prezinte totuşi în Guvern noul Cod Fiscal şi noul Cod de Procedură Fiscală.

Premierul Victor Ponta a declarat duminică la România TV că ministrul de Finanțe, Darius Vâlcov, i-a înaintat demisia duminică la prânz.
"Am discutat astăzi la prânz cu domnul Vâlcov care bineînțeles că mi-a înaintat demisia domniei sale. Am vorbit după aceea și cu președintele. Aștept de la domnul Vâlcov, care a avut un rol important și pozitiv, ca în zilele următoare să termine proiectul de Cod Fiscal, iar imediat o să mă gândesc la cel care va fi numit și îi voi înainta propunerea președintelui", a declarat Victor Ponta.

Întrebat dacă a acceptat această demisie, Ponta a răspuns afirmativ, dar a menționat că i-a cerut ministrului să prezinte Codul Fiscal.
"I-am cerut însă ca în zilele imediat următoare (...) să prezinte totuși Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală", a adăugat premierul.

Premierul a adăugat că, ulterior, a discutat cu președintele Klaus Iohannis și că, după ce Vâlcov va termina proiectul de Cod Fiscal, se va gândi la un nume pentru postul de ministru de Finanțe.

"Vreau să propun pe cineva care să ducă mai departe, la nivelul la care a dus Darius Vâlcov, adică foarte înalt, proiecte importante", a adăugat premierul.

Citeșe mai departe în Q Magazine

Meteo

Clear

0°C

Pitesti

Clear
Humidity: 96%
Wind: WNW at 12.87 km/h
Tuesday
SP_WEATHER_RAIN_AND_SNOW
-2°C / 3°C
Wednesday
SP_WEATHER_RAIN_AND_SNOW
0°C / 4°C
Thursday
SP_WEATHER_RAIN_AND_SNOW
-1°C / 1°C
Friday
Mostly cloudy
-6°C / 2°C