Într-un interviu pentru săptămânalul Ancheta, fostul ministru al Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, lasă de înțeles că ia în calcul să candideze la Primăria Pitești.

Deputatul ALDE, care este vicepreședinte la nivel național al partidului, ar fi cel mai greu nume din politica argeșeană care ar intra în competiția pentru primăria condusă, de mai bine de un deceniu, de Tudor Pendiuc.

Fost ministru al Economiei în guvernul USL - pentru numai patru luni pentru că PNL a ieșit de la guvernare, apoi ministru al Energiei, pentru o perioadă de aproape un an, Gerea a fost și cel mai activ parlamentar de Argeș până în anul 2012, atunci când a fost numit pentru prima dată ministru. Are relații bune și în PNL și în PSD (două partide care încă nu au nominalizat candidați cu adevărat puternici pentru această funcție, dar și măcinate de dosarele din Justiție), astfel că, pe lângă experiența de a conduce un minister, ar putea găsi și susținere cel puțin într-unul din cele două partide. Deocamdată însă, Andrei Gerea a anunțat că nu a luat nicio decizie, având în vedere timpul relativ scurt scurs de la plecarea sa de la ministerul Energiei, însă după o consultare cu șefii ALDE (trebuie spus că Gerea este coordonator și pe ALDE la nivelul Bucureștiului) va lua o decizie, subliniind că nu exclude o candidatură la locale. Desigur, Gerea nu a menționat unde ar putea candida la locale - Pitești sau București, dar având în vedere activiatea mult mai apropiată din mandatele de parlamentar cu Argeșul, dar și faptul că aici ar putea beneficia de susținerea totală și a celuilalt ministru, Daniel Constantin, nu ar fi exclus ca în Pitești să apară un liberal pur - sânge cu șanse adevărate pentru primăria Pitești.

Iată o parte din interviul din Săptămânalul Ancheta:

Sunteți deputat de Argeș. Vă mai întoarceți în Argeș? Veți mai candida in Arges? Sunteti vicepresedinte la nivel national al ALDE si responsabil cu Bucuresti  pe partea politica.

Argeșeanul Andrei Gerea a dat lovitura pe final de mandat la ministerul Energiei! Luni, 9 noiembrie, a fost semnat la sediul Ministerului Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea, construcția, operarea și dezafectarea Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă de către reprezentanții companiilor implicate în dezvoltarea Proiectului - SN Nuclearelectrica SA, prin Daniela Lulache, și China General Nuclear Power Corporation prin directorul general, Zhang Qibo. Un proiect evaluat la peste 6 miliarde de euro. La ceremonie au participat și ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri și vicepreședintele ALDE Andrei Gerea, și Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, Excelența Sa Xu Feihong.
Nu putem să nu ne întrebăm, având în vedere această realizare, ce s-ar fi întâmplat cu Oltchim și mai ales cu Arpechim, dacă Andrei Gerea nu pierdea mandatul de la ministerul Economiei atunci când USL s-a rupt, tocmai în periada în care existau discuții destul de avansate cu o asociere de doi investitori extrem de puternici din China...

„Astăzi este o zi foarte importantă pentru că semnarea acestui Memorandumu stă la baza contractului pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și suntem optimiști că în termen de doi ani va începe realizarea celor două unități.  Este o nouă reușită, după aprobarea Societății de Proiect pentru construcția noului grup de 500 megawați de la Rovinari.
Sunt bucuros că am reușit, împreună cu partenerii chinezi, ca prin eforturi comune, prin respect și încredere reciprocă, să depășim barierele care blocaseră acest proiect și care, la preluarea mandatului, în urmă cu 11 luni, era într-un impas total!
Ministerul Energiei, prin Strategia de continuare a Proiectului Unităților 3 și 4 CNE  Cernavodă, a identificat ca soluție optimă de acoperire a deficitului de capacitate ulterior anului 2020 dublarea capacității nucleare cu încă două reactoare de tip CANDU 6, tehnologia utilizată de centrala nucleară de la Cernavodă. Obiectivul strategic al ministerului este de a asigura securitatea alimentării cu energie electrică și termică a tuturor consumatorilor, la cele mai mici costuri pentru consumatori, cu respectarea țintelor de mediu prevăzute în Cadrul de reglementare pentru politici de mediu și energie pentru perioada 2020 – 2030 elaborat de Comisia Europeană și Strategia Europeană de securitate energetică. Respectarea cerințelor și obiectivelor strategiei europene trebuie să se bazeze pe un mix energetic echilibrat, să asigure stabilitate și accesibilitate, competitivitatea industriei, protejarea locurilor de muncă actuale și crearea unora noi. Investițiile în capacități noi de generare, competitive, cu utilizare de tehnologii curate care să acopere deficitul de capacitate estimat că va apărea după anul 2015, cu tendințe clare de adâncire după 2020–2025, reprezintă cea mai eficientă metodă de a ne valorifica resursele și de a-i permite României să joace un rol activ în regiune în domeniul energetic. România are o serie de avantaje în domeniul nuclear, precum expertiza în exploatare la Unitățile 1 și 2 CNE Cernavodă, producție la prețuri competitive, indicatori de performanță excelenți și lipsa impactului asupra mediului înconjurător. În acest context, realizarea  proiectului unităților 3 și 4  poate contribui substanțial la creşterea economică a țării. Rezultatele studiului elaborat de ROMATOM, în primăvara anului 2013, privind posibilitățile de implicare a industriei locale în proiectul Unităților 3 și 4, prin livrarea de echipamente și servicii, estimează o participare a industriei nucleare româneşti evaluată la cca. 40 % din valoarea totală a proiectului”, a precizat Ministrul Andrei Gerea.
La rândul său, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, Excelența Sa Xu Feihong. și-a manifestat satisfacția pentru semnarea Memorandumului și și-a manifestat încrederea că toate proiectele româno-chineze în domeniul energiei vor fi susțintute de cele două state indiferent de schimbările politice de la nivel guvernamental.

Dezvoltarea Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă va continua cu negocierea Actului Constitutiv și a Acordului Investitorilor în vederea înființării companiei de proiect și, implicit, cu stabilirea strategiei de finanțare a proiectului și selectarea serviciilor de inginerie, construcție și mentenanță în vederea inițierii lucrărilor de construcție, în conformitate cu Strategia de continuare a proiectului.  

Marți, 3 noiembrie, în cadrul întâlnirii grupului pentru politici publice al Carbon Sequestration Leadership Forum (CSLF) care se desfășoară între 1 și 5 noiembrie la Riad - Arabia Saudită, a fost aprobată solicitarea României de a deveni membru al acestui prestigios forum internațional. Astfel România a devenit, oficial, a 23- a țară membră a CSLF și a opta din Uniunea Europeană, care la rândul ei este membră CSLF.
„Ca membră a Uniunii Europene, România își propune să fie un partener important pentru implementarea Uniunii Energetice care urmărește transformarea sistemului energetic European în următorii cinci ani prin completarea pieței interne, întărirea securității energetice și, nu în ultimul rând, decarbonizarea sistemului care va permite Uniunii Europene atingerea obiectivelor de schimbări climatice propuse”, a precizat Andrei Gerea, ministrul MEIMMMA.
Christopher Smith, președintele grupului pentru politici publice al CSLF, adjunct al Secretarului pentru Energie al Statelor Unite, Dr. Ernest Moniz,  a transmis felicitări demnitarului român și României pentru acest important pas, asigurându-l de cooperare și susținere din partea celorlalte țări membre.
Miercuri, 4 noiembrie, vicepreședintele ALDE și ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri Andrei Gerea va participa la cea de a VI-a Conferință Ministerială CSLF alături de conducătorii instituțiilor guvernamentale pentru politica energetică din Statele Unite ale Americii, Arabia Saudită, Norvegia, Olanda, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, precum și șefii delegațiilor celorlalte state membre.
Cu prilejul vizitei în Arabia Saudita, ministrul român a avut întâlniri cu reprezentați ai mediului de afaceri din această țară abordând posibile proiecte de cooperare economică româno-saudite în domeniile coordonate de MEIMMMA.

Ministerul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri și Guvernul României vor continua să adopte măsuri care să stimuleze dezvoltarea economică prin relaxarea fiscală și scăderea costului cu forța de muncă, măsuri care vor fi promovate în urma consultărilor cu mediul de afaceri. Acesta a fost unul dintre mesale transmise marți, 27 octombrie, de vicepreședintele ALDE, ministrul Andrei Gerea, în cadrul celei de a XXIII-a ediții a Topul firmelor private din România 2014, eveniment organizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.
Oficialul MEIMMMA a prezentat o serie de programe derulate de minister care sunt dedicate mediului de afaceri și în special IMM-urilor, menite să sprijine antreprenoriatul și dezvoltarea întreprinderilor. Ministrul Andrei Gerea a punctat importanța unei educații antreprenoriale de calitate, precum și necesitatea implementării politicilor legate de concurență, competitivitate și parteneriatele public- private, dar și îmbunătățirea cadrului de reglementare existent.  
Ministrul Andrei Gerea a prezentat punctele centrale ale unei analize a climatului de business în România realizată de investitorii din țările nordice. “Această analiză neutră confirmă că suntem pe drumul cel bun: s-a îmbuntățit productivitatea, avem o proporție foarte bună între salarizare și productivitate, a scăzut nivelul corupției față de fosta guvernare, avem stabilitate valutară și un potențial de creștere deosebit. Nivelul taxării este receptat ca un element central al dezvoltării economice. Nu putem vorbi de dezvoltare economică atâtat timp cât avem un nivel al impozitării aberant, cu impozitarea forței de muncă foarte ridicată. În niciun manual de economie nu se învață că, dacă creștem taxele și impozitele, stimulăm economia. Teoria economică nu face politică. Este momentul ca instabilitatea politică și iresponsabilitatea actorilor politici să nu mai afecteze măsurile al căror rol este dezvoltarea economică“, a afirmat ministrul, punctând încă o dată că măsurile propuse de Ministerul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri vor ține cont, la fel ca și până acum, de consultările cu reprezentanții mediului de afaceri.  "S-au luat foarte multe măsuri în trecut, fără să se țină cont de cei vizați în mod direct. Noi avem în sprijinul nostru rezultatul acestor consultări care au avut ca efect legislația care se găsește în Codul Fiscal și în noile măsuri adoptate de Guvern, precum reducerea impozitării pe dividende și taxarea la microîntreprinderi, aplicabile de la 1 ianuarie 2016.  Toate măsurile luate au ținut cont de propunerile mediului de afaceri. Mă bucur foarte mult că printre firmele care se află în top se numără și firme din Argeș, îi felicit pe manageri și sper să fie cât mai mulți la acest nivel", a mai arătat ministrul Andrei Gerea, care a premiat și reprezentanții mai multor firme private care au excelat anul trecut.

Ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediul de Afaceri şi vicepreşedintele ALDE, Andrei Gerea, a fost prezent joi, 10 septembrie, în orașul Nehoiu, județul Buzău, la darea în folosinţă celei mai lungi galerii hidroenergetice din România pusă în funcţiune după anul 1984. La eveniment au partipat şi conducerea Hidroelectrica, administratorul judiciar al companiei, Remus Borza şi prefectul judeţului Buzău, George Sava. Beneficiarul acestei investiţii este Hidrocentrale Curtea de Argeş, care are în structură uzina hidrocentrală Buzău, altături de cea de la Câmpulung.

Proiectul amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu se desfășoară în judeţele Buzău, Covasna şi Vrancea, pe râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică și Zabala și a fost demarat în anul 1981. Prima etapă s-a finalizat astăzi, odată cu darea în folosinţă a galeriei subterane ce măsoară 16.668 de metri. Valoarea primei etape a proiectului este de 292 de milioane de euro, iar până la final investiţia se va ridica la peste un miliard de euro.

"Hidroelectrica este unul dintre cele mai de succes exemple de companii salvate prin procedura de insolvență. A reușit, sub acest Guvern, să scape de hemoragia generată de băieții deștepți și să ajungă din nou pe profit, lucru cu atât mai important cu cât energia hidro joacă un rol important în asigurarea securității energetice naționale. Sunt mulţumit că astăzi finalizăm lucrările la cea mai lungă galerie hidroenergetică din România construită în ultimii 30 de ani. Această aducțiune reprezintă cea mai mare dintre investițiile în execuție ale Hidroelectrica, iar proiectul este cu adevărat impresionant. Cele mai importante sunt însă beneficiile: finalizarea derivației Surduc-Nehoiașu va permite instalarea în cadrul Centralei Hidroelectrice Nehoiașu a celei mai mari capacități de producere a energiei electrice puse în funcțiune de către Hidroelectrica după anul 1995, hidroagregatul având o putere instalată de 55 MW și o producție de energie electrică estimată în anul hidrologic mediu de 171,8 GWh", a declarat ministrul Energiei, Andrei Gerea. Vicepreşedintele ALDE a mai subliniat că acest proiect este semnalul dat de statul român că există din nou capacitatea de a iniţia şi finaliza investiţii de anvergură.


Amenajarea hidroenergetică Siriu-Surduc face parte din planul de investiții al Hidroelectrica pentru perioada 2015-2020.
Aducțiunea Surduc-Nehoiașu conduce apa din acumularea Surduc la centrala hidroelectrică Nehoiașu si are lungimea de aproximativ 16,6 km, un debit instalat de 40mc/s și un diametru interior de 4 metri. Galeria este de formă circulară la interior și este protejată pe toată lungimea cu o cămăsuială din beton de 30-35 cm grosime.
Execuția galeriei a fost atacată pe 8 fronturi, la Bâsca Mare, Titilău, Pruncea, Trestia și Castel. În prezent, se realizează execuția și străpungerea ultimului tronson de galerie subterană (tronson Trestia-Castel), care marchează finalizarea excavației aducțiunii, asigurând întregirea acesteia pe întreaga sa lungime de 16,6 km prin masivul muntos al Buzăului.

 

Specificații tehnice:

# cea mai lungă galerie de aducțiune escavată pentru folosință energetică, precum si cea mai lungă galerie forțată (2.540m);

# asigură cea mai mare cădere hidraulică din investițiile în execuție ale Hidroelectrica (cca. 490 metri);

# străbate o zonă de mare complexitate geologică caracterizată de alternanța șisturilor argiloase (dure și moi) și gresii (dure și friabile), care prezintă risc mare de accidente geologice, dublată de aspectele tectonice ale zonei Vrancea-Buzău.