Un an fara Regele Mihai al Romaniei. Familia Regala la ceremoniile de la Curtea de Arges

Se pregătesc mai multe evenimente pentru omagierea Regelui Mihai, la un an de la dispariţia sa. Acestea vor avea loc la Curtea de Argeş.

În vechea Catedrală se va face parastasul începând cu ora 12.

Alături de Majestatea Sa Margareta se vor afla Principesa Elena și soțul ei și Principesele Sofia și Maria.

Va fi rostită o rugăciune și la mormântul Regelui Mihai I, în pridvorul Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale.

 

La 5 decembrie 2017, înceta din viaţă la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa din Elveţia, regele Mihai I, fostul suveran al României (1927-1930; 1940-1947). Fostul suveran a revenit pentru ultima oară în România la 13 decembrie 2017, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui fiind adus pe Aeroportul Otopeni, la bordul unui avion militar. În aceeaşi zi, sicriul a fost aşezat în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar spre seară, a fost transportat la Sala Tronului din Palatul Regal din Bucureşti. Zilele de 14, 15 şi 16 decembrie au fost declarate de guvern zile de doliu naţional pe teritoriul României în memoria regelui Mihai.

 

În ziua de 16 decembrie 2017, după un scurt serviciu religios oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui Mihai a fost aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal, urcat, apoi, pe un afet de tun, care a fost tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operaţional. Cortegiul funerar a parcurs traseul Piaţa Palatului Regal - Calea Victoriei - Splaiul Independenţei - Piaţa Unirii - Intrarea pe Dealul Mitropoliei. La Catedrala Patriarhală a avut loc slujba de înmormântare, cortegiul pornind, apoi, spre Gara Regală Băneasa de unde Trenul Regal a plecat spre Curtea de Argeş. Regele Mihai I a fost înmormântat Catedrala Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş.

Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) s-a născut la 25 octombrie 1921, la Castelul Foişor de la Sinaia, fiind fiul principelui moştenitor Carol şi al Elenei, principesă de Grecia. Bunicii săi au fost regele Ferdinand I şi regina Maria ai României, regele Constantin I şi regina Sofia ai Greciei, potrivit site-ului www.familiaregala.ro.

A urmat cursurile şcolii primare (din 1928) la Castelul Peleş din Sinaia, reşedinţa de vară a familiei regale, notează volumul ''Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României'' (Nicolae C. Nicolescu, Ed. Meronia, 2011). Tatăl său, Carol al II-lea a înfiinţat la Palat (după proclamarea sa ca rege la 8 iunie 1930), o clasă specială, unde Mihai, alături de copii ce proveneau din toate colţurile ţării şi din toate categoriile sociale, dar cu rezultate foarte bune la învăţătură, au învăţat sub conducerea generalului Traian Grigorescu. Aici, au predat nume mari ale epocii, precum istoricul Nicolae Iorga şi geograful Simion Mehedinţi. Mai târziu, a urmat cursuri de sport şi a început pregătirea militară, devenind, la vârsta de 16 ani, sublocotenent în Armata Română, potrivit www.familiaregala.ro. Şi-a susţinut examenul de bacalaureat la 27 iunie 1940.

Începând cu 1936, Mihai şi-a făcut pregătirea militară în cadrul Batalionului Gărzii Regale a Palatului. Sublocotenent (1937) în cadrul Batalionului 1 vânători de munte, general de divizie (1940) şi mareşal al României (1941), în septembrie 1943 a obţinut brevetul de pilot de avioane, potrivit volumului amintit.

Mihai I a devenit rege al României la 20 iulie 1927, la vârsta de 5 ani şi 9 luni, în urma decesului bunicului său, regele Ferdinand (n. 12/24 august 1865-m. 20 iulie 1927), în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune. Din cauza vârstei, prerogativele demnităţii regale au fost asumate, între 1927-1930, de o Regenţă formată din patriarhul Miron Cristea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe Buzdugan (din 1 octombrie 1929, în urma decesului său, a fost numit Constantin Sărăţeanu), şi principele Nicolae, fratele lui Carol.

În urma revenirii în ţară a lui Carol al II-lea, la 6 iunie 1930, guvernul a preluat puterile şi prerogativele constituţionale şi, în virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai, aflat sub regenţă, potrivit volumului ''Istoria României în date'' (2003). La 8 iunie 1930, Parlamentul l-a proclamat pe principele Carol rege al României, sub numele de Carol al II-lea. Regele Mihai a redevenit prinţ moştenitor, primind titlul de ''Mare Voievod de Alba Iulia''.

Evenimentele din vara anului 1940, respectiv notele ultimative ale URSS din 26 şi 28 iunie, Dictatul de la Viena din 30 august, demonstraţiile puternice de protest de la începutul lunii septembrie, atitudinea ostilă a liderilor politici şi a armatei l-au obligat pe Carol al II-lea să renunţe la prerogativele regale, la 6 septembrie 1940. În aceeaşi zi a fost suspendată Constituţia şi au fost dizolvate Corpurile legiuitoare, potrivit volumelor ''O istorie a românilor'' (Ion Bulei, 2007) şi ''Istoria României în date'' (2003).

În dimineaţa zilei de 6 septembrie 1940, principele Mihai (19 ani) a depus, în Sala Tronului, jurământul în faţa generalului Ion Antonescu, conducătorul statului, a patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim, şi a primului preşedintele al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Dimitrie Gh. Lupu, conform volumului ''Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) - Mihai I'' (vol IV, Ioan Scurtu, 2004).

Începând cu 1943, în jurul regelui s-a coagulat o opoziţie antonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial. La 23 august 1944, începând cu ora 22.12, s-a transmis, la radio, Proclamaţia către ţară, prin care regele Mihai anunţa "ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite", potrivit lucrării ''Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) - Mihai I'' (vol. IV, Ioan Scurtu, 2004). În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională, care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: "din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite".

După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse, până când au devenit simbolice. În 1947, în condiţiile ocupaţiei militare sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova. La 30 decembrie 1947, politicienii comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice. Împreună cu regina mamă Elena, Mihai I a părăsit România la 4 ianuarie 1948.

Mihai I a întreprins o vizită în SUA, în perioada martie-aprilie 1948, la invitaţia preşedintelui Harry S. Truman. În escala făcută la Londra, în cadrul unei conferinţe de presă, a declarat, pentru prima dată, că abdicarea i-a fost impusă prin şantaj şi forţă, fără aprobarea poporului, şi pe care o consideră nulă. La banchetul oferit de Asociaţia corespondenţilor de presă din New York, Mihai I a relatat, în cadrul unui discurs, abuzurile regimului comunist şi implicarea în afacerile interne ale României, ale guvernului de la Moscova. În cadrul întâlnirii cu preşedintele american, la Washington, regele i-a expus doleanţele naţiunii române, în contextul ocupaţiei sovietice şi instalării regimului comunist. De asemenea, a avut întâlniri cu membri marcanţi ai Guvernului şi Congresului american. Reacţia conducerii comuniste nu a întârziat să apară: prin decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, regelui Mihai I şi membrilor familiei regale li s-a retras cetăţenia română, iar printr-un decret s-a hotărât ca bunurile acestora să treacă în proprietatea statului, potrivit lucrării ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003)

Regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma (n. 18 sept. 1923-m. 1 aug. 2016), fiica principelui Rene de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei, la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu ducele Filip de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra.

Aflat în exil, Mihai I s-a căsătorit cu Ana, la 10 iunie 1948, în cadrul unei ceremonii oficiate în Palatul Regal din Atena, potrivit volumului ''Istoria românilor în timpul celor patru regi - Mihai I'' (vol. IV, Ioan Scurtu, 2004). Familia Regală a locuit, până la sfârşitul anului 1948, la vila Sparta din Florenţa, locuinţa reginei-mamă Elena. Din 1949 şi până în 1956, regele Mihai şi regina Ana au locuit la Lausanne şi, apoi, în Anglia. În 1956, s-au stabilit în Elveţia, la Versoix, lângă Geneva. Din 2004, s-au mutat la Aubonne.

Regele Mihai I şi regina Ana au avut cinci fiice: principesa moştenitoare Margareta (1949, Lausanne), Elena (1950, Lausanne), Irina (1953, Lausanne), Sofia (1957, Atena) şi Maria (1964, Copenhaga).

Meteo

Snow showers

0°C

Pitesti

Snow showers
Humidity: 90%
Wind: E at 35.40 km/h
Sunday
SP_WEATHER_RAIN_AND_SNOW
1°C / 5°C
Monday
Scattered showers
1°C / 4°C
Tuesday
Cloudy
-2°C / 1°C
Wednesday
Cloudy
-3°C / -1°C