Unul dintre subiectele abordate în cadrul recentului Consiliu Național al OAMGMAMR a fost exercitarea profesiei de asistent medical ca persoană fizică independentă.
Discuțiile au vizat interpretarea și aplicarea neunitară a dispozițiilor care o reglementează, atât de către asistenții medicali, ca furnizori, cât și de unitățile sanitare, ca beneficiari și au conturat necesitatea modificării și completării normelor existente.
În parcursul manifestării și exprimării liberalismului unei profesii, provocările și dificultățile întâlnite nu pot avea decât rolul de a constitui premisele unui progres, nicidecum al renunțării la un drept, care, de altfel, aliniază profesia noastră la un cadru legislativ european și care ne alătură celorlalte profesii liberale (medic, avocat, notar, expert contabil, arhitecți, etc).
Am stat de vorbă cu Estera Stămoiu, președintele Ordinului Asistenților Medicali Argeș, care a precizat următoarele aspecte legislative privind PFI, asistent medical:
”Este forma de exercitare în regim independent a profesiei de asistent medical, întâlnită cel mai frecvent ca opțiune liberală. Asistentul medical poate să dobândească această calitate, fără să parcurgă o procedură complicată, anevoioasă, de altfel, aceste rațiuni fiind avute în vedere încă de la reglementarea ei. Astăzi, orice asistent medical care dorește ca dincolo de calitatea de salariat să-și transpună și abilitățile antreprenoriale, poate obține calitatea de pesoană fizică independentă în baza certificatului de membru însoțit de avizul anual și a înregistrării la administația financiară în a cărei rază domiciliază.
PFI-urile se înregistrează așadar doar la ANAF, unde vor primi un Cod de Înregistrare Fiscală (CIF) pe care îl vor utiliza în activitatea economică viitoare. Pentru înregistrare, asistentul medical doritor trebuie să depună următoarele documente: copie carte identitate; copie certificat de membru al OAMGMAMR; copie aviz anual; contract de comodat/închiriere pentru spațiul ce va fi sediul profesional, în original; 2 formulare 070-Declarație de înregistrare fiscală; 2 formulare 212-Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
Ulterior înregistrării fiscale, potrivit dispozițiilor art. 5 alin 2 OMS 1454/2014, cu modificări și completări ulterioare, PFI ”poate încheia contracte cu unitățile autorizate, conform legii”.
Din punct de vedere juridic, asistentul medical trebuie să aibe în vedere, atunci când stabilește relații contractuale, că acestea trebuie încheiate cu respectarea dispozițiilor noului Cod civil, art. 1766, referitoare la contractul de furnizare (contractul de prestări servicii conform vechiului Cod civil).
Astfel, contractul de furnizare de servicii trebuie să prevadă condiții și clauze astfel încât activitatea să fie considerată independentă, trebuie să respecte criteriile, minim patru, care definesc preponderent existența unei activități independente, prevăzute de punctul 19 din Normele metodologice de aplicare ale art 46 Cod fiscal.
    Contractul încheiat de PFI cu unitățile sanitare autorizate nu trebuie să conțină clauze specifice raporturilor de muncă, acesta nefiind un contract individual de muncă. De menționat că un asistent medical PFI poate încheia contracte cu mai multe unități sanitare autorizate.
    Din punct de vedere fiscal, unitățile sanitare cu care a încheiat PFI-ul contract, nu au nici o obligație în ceea ce privește declararea impozitelor și contribuțiilor sociale, această obligație revenindu-i exclusiv asistentului medical PFI, care își va calcula și declara impozitul pe venit și contribuțiile sociale.”

Ministerul Finanțelor a publicat joi seară proiectul de buget pe 2019. Proiecţia bugetară pentru acest an este construită pe un produs intern brut de 1.022.500 milioane lei, o ţintă de creştere economică de 5,5%, o rată a inflaţiei de 2,8% şi un deficit bugetar pe cash estimat la 2,55% din PIB.

Proiectul de buget poate fi descărcat de AICI

Așadar, proiectul de buget este construit pe un PIB de peste 1000 de miliarde de lei şi bani mai mulţi pentru educaţie şi sănătate.  

Bugetele ministerelor şi ale instituţiilor statului sunt, conform proiectului de buget:

Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creştere de 21,5%

Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creştere 15%

Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creştere 183%

Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei, creştere 6,6%

Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creştere 2,1%

Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei, crestere faţă de 2018 de 46,7%

Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creştere de 54,9%

Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde3 lei, creştere de 64,6%

Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei, creştere 10,3%

Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creştere 162%

Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei, creştere 95%

Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei, creştere 6,4%

Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creştere 29%

Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei, creştere 49%

Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creştere 45%

Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creştere 32%

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creştere 16%

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creştere 27%

Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, minus 20%

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

Senat – 210 milioane lei, creştere 9,3%

Camera Deputaţilor – 446 milioane lei, creştere 9,7%

SRI – 2,4 miliarde lei, creştere 4,8%

Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei, creştere 69%

SPP – 233 milioane lei, creştere 20%

SIE – 309 milioane lei, creştere 8,5%

Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creştere 64,8%

Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creştere 163%

Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creştere 24%

ANSVSA – 890 milioane lei, creştere 8%

Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creştere 64%

Consilul Economic şi Social – 29,6 milioane lei. creştere 338%

Academia Română, 334 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei, creştere 42%

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei, creştere 13%

Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creştere 5,6%

Curtea Constituţională – 30 milioane lei, creştere 30%

Autoritatea Naională pentru Restituirea proprietăţilor – 21 milioane lei, creştere 48%

Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creştere 1,7%

Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creştere 31%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, creştere 28%

Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei, creştere 15,6%

Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei, creştere 4,1%

Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creştere 18%

Oficul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creştere 11,9%

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creştere 22%

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creştere 12%

Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creştere 12%

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creştere 26%

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei, creştere 8,7%

Academia – 10,6 milioane lei, creştere 5,1%

Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creştere 16,5%

Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creştere 5,1%

Agerpres – 22 milioane lei, creştere 10,6%

Astăzi, în Sala de Conferințe a Bibliotecii are avea loc finala Concursului Național de Lectură ”Bătălia Cărților”, categoria de vârstă 14-18 ani, iar vineri, 20 octombrie, la categoria 11-13 ani. Competiția, organizată de Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu” Argeș, în colaborare cu Filiala Argeș a Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, are drept scop stimularea lecturii în rândul copiilor şi adolescenţilor.
În acest concurs au fost propuse spre lectură cele mai noi apariții editoriale destinate copiilor și adolescenților, punându-se accent pe însuşirea de către participanţi a competenţelor de lectură: înţelegerea textelor literare, capacitatea de a reflecta asupra acestora, de a formula opinii, argumente şi interpretări proprii.
Finala va consta într-o dezbatere cu tema “Convinge-mă să citesc”. Fiecare participant va trebui să își prezinte și susțină cartea preferată, una dintre cele 10 din concurs, și să răspundă întrebărilor din partea juriului și a celorlalți concurenți. Juriul va ține cont de argumentare, exprimare, capacitatea de a convinge și de originalitate.
Finaliştii vor fi însoţiţi de susţinători – colegi de clasă, profesori, părinţi.
Participantul care va răspunde cel mai frumos și mai argumentat va deveni Cititorul anului. De asemenea, se va acorda un premiu pentru Cea mai buna fișă de lectură. Cartea care s-a bucurat de cele mai multe aprecieri și a fost votată cu cel mai mare punctaj va deveni Cartea Anului.
Premiile vor consta în cărți și materiale promoționale. Pe lângă acestea, ”Cititorul anului”, desemnat la ambele categorii de vârstă, va primi un dispozitiv mobil de comunicații tip TABLETĂ.

În planul de investiții de la Hidroelectrica, cel mai important proiect pentru Argeș în domeniul Energetic, început încă din perioada mandatului lui Andrei Gerea la ministerul Energiei, este reabilitarea și modenizarea de la barajul Vidraru. Este o investiție majoră de 80 de milioane de euro, care vizează retehnologizarea amenajării hidroenergetice.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei, cu 80% din acțiuni, a relansat în luna februarie a acestui an licitația de atribuire a contractului de retehnologizare a amenajării hidroelectrice de la Vidraru, procedură care fusese anulată în primăvara anului trecut după ce compania de stat primise doar oferte inacceptabile sau neconforme cu specificațiile din caietul de sarcini. Contractul este evaluat la 94 milioane euro cu tot cu TVA, respectiv 78,98 milioane euro fără TVA. Inițial, licitația fusese lansată în urmă cu aproape 2 ani, în primăvara lui 2016, an în care s-au împlinit 50 de ani de la inaugurarea barajului și hidrocentralei de la Vidraru. La acea dată, barajul era al cincilea în Europa și al nouălea în lume ca dimensiuni.

Contractul a generat un interes foarte mare, Hidroelectrica primind oferte de la 45 de companii din 7 țări, inclusiv Rusia și China, însă toate au fost declarate inacceptabile sau neconforme cu specificațiile din caietul de sarcini, astfel că licitația a fost anulată în primăvara lui 2017.Acesta nu este însă singurul proiect major care vizează Argeșul. Și construcția gazoductului internațional BRUA va trece prin comunele argeșene Bârla, Căldăraru, Izvoru, Râca şi Popeşti, pe o lungime de 35 de kilometri.Valoarea totală estimată pentru Faza I este de 478,6 milioane euro. În cadrul acestei faze Transgaz lucrează deja, din 14 aprilie, la cele 3 stații de comprimare gaze de la Podișor, Jupa și Bibești, 40% din cheltuielile eligibile estimate fiind acoperite de Uniunea Europeană, printr-un grant în valoare 179,3 milioane de euro. Din cele aproximativ 680 de locuri de muncă generate pe durata de construire a BRUA, aproximativ 340 vor fi ocupate de forţa de muncă din România.

Secretarul de stat în ministerul Energiei, Robert Tudorache, președinte al ALDE Pitești, a avut astăzi o întâlnire cu presa din Argeș, atât la deschiderea conferinței Carta Energiei, unde asigură președinția structurii internaționale, cât și la ministerul Energiei.

Spitalul de Recuperare Brădet va fi modernizat printr-un proiect de creștere a eficienței energetice în valoare de 3,3 milioane de lei. În termen de 15 luni, spitalul va beneficia de înlocuirea și modernizarea tuturor instalațiilor de încălzire și electrice, va fi izolat termic și fațada va fi renovată.  

Proiectul privind Creşterea Eficienţei Energetice a Spitalului de Recuperare Brădet, va primi finanţare nerambursabilă în cadrul Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa Prioritara 3 -Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de Investiţii 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice și în sectorul locuințelor, Operatiunea B-Clădiri Publice.
 În perioada în care vor fi realizate lucrările, activitatea va fi restrânsă, dar în anumite perioade, pacienții nu vor fi deloc afectați.
 Lucrările la spitalul de la Brădet fac parte din strategia spitalului pentru perioada 2016-2019.
Conducerea spitalului a anunțat că în ultimii 2 ani laboratorul a fost dotat cu aparatură de specialitate. Toate procedurile se fac cu aparatură nouă.
Anul acesta spitalul va fi dotat și cu un ecograf care este în proceduri de achiziție.  
Spitalul are o capacitate de 4500 de pacienți, însă activitatea se desfășoară la capacitate maximă. Se fac planificări cu o lună de zile înainte pentru a fi internați pacienții. Se fac programări și online și telefonic.  
 Pentru că este foarte solicitat, președintele CJ Argeș Dan Manu a afirmată că se dorește foarte mult extinderea spitalului în fosta clădire a Bancorex. Ne dorim, ca principiu, să putem extinde spitalul Brădet. Eu nu renunț la ideea de a putea iniția o hotărâre de guvern. Chiar dacă ne vom confrunta cu probleme majore, spitalul brădet trebuie extins în fosta clădire a bancorexului. M-aș bucura să avem un spital modern și alte secții de recuperare, similar cu spitalul de la Covasna, care este foarte solicitat, a afirmat Dan Manu.
În plus, primarul localității a afirmat că își dorește să facă demersurile pentru desemnarea comunei Brăduleț ca stațiune balneoclimaterică.

Spitalul de Recuperare Brădet este situat în sat Brădetu, comuna Brăduleț, județul Argeș. Spitalul este amplasat intr-o regiune cu tradiţie balneară, apele sulfuroase - descoperite de fotograful Ioan Nicolescu în anul 1888 - au stat la baza înfiinţării staţiunii Brădet. Stațiunea a avut o perioadă de maximă dezvoltare până la declanşarea celui de-al doilea război mondial când a intrat in declin.  Revigorarea staţiunii Brădet a început în anul 1975 când s-a inaugurat actualul spital, cladire monobloc cu 8 etaje și o capacitate de 200 de paturi.
În ultimii ani complexitatea tratamentului a crescut foarte mult datorită accentului pus pe recuperare. Diversificarea formelor de fizioterapie și mai ales de kinetoterapie la nivelul spitalului oferă pacienților posibilități multiple de tratament, prin abordarea unei patologii complexe.
Spitalul de Recuperare Brădet este încadrat  in categoria V de competență oferind  servicii medicale pentru îngrijirea bolnavilor cronici într-o singură specialitate, respectiv recuperare medicală.

Pagina 1 din 3

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.