Zeci de mii de oameni s-au adunat duminică în centrul Chișinăului și au cerut unirea Republicii Moldova cu România. Manifestația a celebrat 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, din martie 1918. La eveniment au participat și 130 de primari din Moldova, reprezentanți ai principalelor partide de opoziţie, dar și politicieni din România: Traian Băsescu, Dan Bârna și Titus Corlățean, dar și mai mulți cetățeni din Argeș, conduși de o serie de primari precum cel de la COrbi, Virgil Baciu.

Manifestaţia s-a încheiat cu adoptarea unei proclamaţii prin care se cere din nou unirea Republicii Moldova cu România. În rezoluţia votată se spune că unirea Basarabiei cu România este “unica soluţie de supravieţuire şi progres”, relatează jurnal.md.

Mulțimea din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău a votat declarația de unire, care cuprinde cele peste 140 de declarații de unire pe care le-au votat localități din Republica Moldova. Între ele, și cele din Argeș. Organizatorii spun că vor merge în Parlamentul de la Chișinău și în Parlamentul de la București cu această declarație de unire. Semnatarii cer clasei politice să realizeze unirea celor două state românești.

21 de tineri au fost reținuți de polițiști după ce au încercat să ajungă la manifestație cu cuțite, măști și bâte.

‘Cerem celor două parlamente să primească delegaţii ale Marii Adunări Centenare, iar la şedinţa solemnă din 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi ale Actului Final de la Helsinki’, se arată textul proclamaţiei.

Traian Băsescu a declarat, în faţa mulţimii adunate în centrul Chişinăului: „Suntem în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Foarte mulţi, în România, nu ştiu de ce această piaţă se numeşte Piaţa Marii Adunări Naţionale, şi le spunem acum: aici, românii din Republica Moldova au dat în 1989 bătălia pentru limba română. 300.000 de români din Republica Moldova au cerut ca limba română să le fie limbă de stat”.

Aici, astăzi, venim cu al doilea mare eveniment şi cerem parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău ca, în cel mai scurt timp, în cinstea Centenarului Unirii, să voteze din nou unirea”, a continuat fostul şef al statului.

O manifestaţie dedicată Unirii Basarabiei cu România, în urmă cu 100 de ani, pe 27 martie 1918, a început duminică la ora 12:00 la Chişinău. Demonstraţia, la care şi-au anunţat participarea cele peste 130 de primării semnatare ale declaraţiei de ReUnire, principalele partide de opoziţie din Republica Moldova şi lideri ai unor importante partide din România, se va desfăşura în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

 

Proiect pentru unire, în Parlament

Între timp, liderul Partidului Liberal din Republica Moldova, Mihai Ghimpu, a anunţat marţi că deputaţii grupului liberal au înregistrat în Parlamentul de la Chişinău un proiect de lege privind Declaraţia de Unire a Republicii Moldova cu România.

PL consideră că unirea Republicii Moldova cu România reprezintă ‘unica soluţie în virtutea adevărului istoric’ pentru ‘evoluţia de mai departe a republicii, pentru ca ea să poată să adere la UE şi NATO, pentru asigurarea libertăţii, securităţii şi bunăstării populaţiei din stânga Prutului’, a declarat la rândul său liberalul Valeriu Munteanu în aceeaşi conferinţă de presă, citind textul proiectului de lege respectiv.

Cu toate acestea, introducerea limbii române în Constituţie nu este agreată de majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova, relatează portalul Deschide.md, citând rezultatele unui sondaj IMAS.

Potrivit sondajului, realizat de IMAS la comanda Partidului Democrat (PDM, la guvernare), doar 34% dintre moldoveni aprobă o astfel de iniţiativă, iar 63% se pronunţă împotrivă.

 

DODON: UNIREA CU ROMÂNIA AR ÎNSEMNA RĂZBOI CIVIL!

Preşedintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a anunţat vineri crearea unui aşa-zis ‘Front naţional’ care, în caz că ‘situaţia va ieşi de sub control la 25-27 martie’, să devină - potrivit lui - o platformă de rezistenţă pentru moldovenii care nu împărtăşesc ideea Unirii Republicii Moldova cu România şi vor să se pronunţe împotrivă, informează Deschide.md. El a mai spus că o astfel de unire trecută prin Parlament ar putea conduce la un război civil.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Dodon încearcă să inducă ideea că în zilele în care basarabenii vor sărbători Centenarul Marii Uniri sunt posibile destabilizări la Chişinău.

‘În asemenea circumstanţe de pericol iminent pentru ţară şi populaţie, declar că voi răspunde pozitiv miilor de solicitări de mobilizare a cetăţenilor şi, dacă situaţia va ieşi de sub control pe 25-27 martie, eu, ca şef al statului, voi forma un Front naţional pentru a oferi o platformă de rezistenţă tuturor cetăţenilor Republicii Moldova care sunt împotriva unirii şi care vor să păstreze statalitatea şi identitatea moldovenească’, scrie Dodon în mesajul său.

În acelaşi timp, Igor Dodon avertizează ‘autorităţile locale şi străine implicate în procesele anticonstituţionale şi antistatale că acţiunile lor vor avea efect de bumerang’.

 

 

Contractul pentru construcţia primei faze a gazoductului BRUA, care va traversa și județul Argeș a fost semnat marţi. Este un proiect important care ar urma să contribuie la reducerea dependenţei statelor din centrul Europei de gazele ruseşti.

Veste bună de la ministerul Energiei. Contractul pentru construcţia primei faze a gazoductului BRUA a fost semnat. Conducta ar urma să lege reţelele de gaze din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. BRUA va străbate teritoriul României pe o distanţă de 528 de kilometri, de la sud, din judeţul Giurgiu, spre vest, traversând judeţele Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş şi Arad. În Argeș, va stărbate comunele Bârla, Căldăraru, Izvoru, Râca şi Popeşti, pe o lungime de 35 de km. Mai mulți pași importanți în realizarea proiectului au fost realizați în mandatul lui Andrei Gerea la ministerul Energiei, iar în prezent proiectul a fost continuat de secretarul de stat Robert Tudorache. Investiția va crea aproximativ 3000 de noi locuri de muncă.

Proiectul Legii vaccinării prevede că, în cazul vaccinărilor obligatorii, consimțământul pentru imunizare se prezumă ca fiind dat, iar excepție fac doar situațiile în care părinții sau persoana responsabilă refuză în scris la medicul de familie vaccinarea copilului minor.

Pentru vaccinările obligatorii, furnizorul de servicii medicale de vaccinare care are în evidența sa copilul minor are obligația de a informa în timp util persoana responsabilă asupra Calendarului Național de Vaccinare, se arată în varianta de proiect obținută de Agerpres.


Sunt obligatorii: vaccinările stabilite prin Calendarul Național de Vaccinare pentru copii; vaccinările impuse de situații epidemiologice, care implică vaccinarea ca măsură de intervenție, în vederea limitării bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare; vaccinările pentru personalul medico-sanitar din unitățile sanitare publice și private; vaccinările pentru alt personal din unitățile publice și private care, prin natura atribuțiilor, sunt expuse suplimentar la boli infecțioase sau pot reprezenta surse de infecție care ar putea pune în pericol sănătatea publică.

Potrivit legii, părintele sau persoana responsabilă, în cazul copilului minor, este scutit de obligația prezentării acestuia la vaccinare, dacă acesta are o contraindicație definitivă la un anumit vaccin sau la toate vaccinurile, în situația în care prezintă medicului care are în evidența sa minorul o certificare a situației invocate.

Certificarea contraindicației de vaccinare a minorului se realizează de către Comisia Județeană de Vaccinare din județul de domiciliu al copilului la solicitarea părintelui ori, după caz, a altei persoane responsabile și în baza dovezilor medicale prezentate.
 
La data înscrierii copiilor sau a adulților într-o unitate de învățământ sau într-o altă colectivitate, aceasta are obligația de a solicita prezentarea unei adeverințe, emisă de către medicul de familie care are în evidența sa persoana respectivă, care să ateste sau să infirme efectuarea vaccinărilor obligatorii, mai prevede proiectul de lege.

Medicii de familie sunt obligați, cu excepția situațiilor prevăzute de lege ori dacă interesul copilului prevalează, să asigure confidențialitatea datelor privind antecedentele vaccinale ale copilului, atât ale vaccinurilor efectuate în cabinet, cât și a celor efectuate la alți furnizori de servicii medicale de vaccinare; să pună la dispoziția pacientului sau, după caz, a persoanei responsabile cu creșterea și educarea copilului minor, la cerere, antecedentele vaccinale ale copilului, sub forma unei adeverințe sau a unui alt document formalizat ; să informeze părinții sau alt reprezentant legal, după caz, asupra drepturilor și obligațiilor la înscrierea copilului pe lista proprie; să comunice Serviciului Public de Asistență Socială cazurile în care părinții sau persoana responsabilă, după caz, nu desemnează persoana care va însoți copilul la vaccinare; să informeze gravida în ultimul trimestru de sarcină privind vaccinările care urmează să fie administrate nou-născutului în maternitate.

De asemenea, la luarea în evidență a nou-născutului, medicul de familie are obligația să informeze părinții sau, după caz, persoana responsabilă despre utilitatea administrării vaccinurilor din Calendarul Național de Vaccinare, dar și despre posibilitatea de a suplimenta schema națională cu vaccinurile recomandate.

Unitățile de învățământ precum și alte instituții în care sunt colectivități de copii vor fi obligate să efectueze informarea copiilor cu privire la vaccinare; să transmită Comisiei Județene de Vaccinare și celei a Municipiului București din cadrul DSP o listă privind copiii care nu au fost vaccinați conform Calendarului Național de Vaccinare; să ofere părinților sau altor reprezentanți legal, după caz, la cerere sau în mod public, o statistică privind numărul de copii nevaccinați din cadrul școlii.

Potrivit noii legi, părinții și celelalte persoane responsabile de creșterea și educarea copilului sunt obligați să asigure prezentarea copilului la medicul de familie/furnizorul de servicii medicale pentru realizarea vaccinărilor complete corespunzătoare vârstei în cazul vaccinărilor obligatorii și să se prezinte în cazul în care sunt convocați de Comisia Județeană de Vaccinare sau a cea a Municipiului București.

Potrivit proiectului, părinții sau reprezentanții legali ai minorului pot fi amendați cu sume de la 5.000 de lei la 10.000 de lei în cazul în care nu prezintă copilul la vaccinare după ce au fost consiliați de comisia județeană de vaccinare sau a municipiului București.

Cu aceeași amendă vor fi sancționați și medicii de familie care nu vor îndeplini obligațiile ce le revin din lege.

Totodată, în lege se mai prevede că statul, prin Ministerul Sănătății, asigură condițiile pentru diagnosticul și tratamentul optim al oricăror reacții adverse ale vaccinării precum și compensarea oricăror efecte de durată, dacă sunt dovedite relațiile de cauzalitate.

Tipurile de reacții adverse postvaccinare și măsurile compensatorii se stabilesc prin Hotărâre a Guvernului României, iar confirmarea reacțiilor adverse și a relației de cauzalitate se face de către de Grupul Tehnic de Coordonare a Activităților de Vaccinare.

În situația în care reacțiile adverse sunt datorate unor deficiențe imputabile producătorului vaccinului statul român va urmări recuperarea contravalorii plătită ca măsură compensatorie.

Părinţii care refuză să îşi vaccineze copiii vor primi avertismente şi apoi amenzi care pot ajunge la 10 mii de lei, conform unei prevederi din proiectul "Legii vaccinării". Aceleaşi pedepse sunt prevăzute şi pentru medici şi instituţiile statului dacă nu respectă legea vaccinării care intră în vigoare în 2019, anunță Știrile TVR.ro.

Devin obligatorii la întrarea în colectivitate vaccinurile care îi protejează pe copii împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, rujeolei, rubeolei, oreionului, hepatitei B.

La înscrierea copiilor în creşă, grădiniţă sau şcoală, părinţii vor fi trebui să prezinte adeverinţe care să arate dacă cei mici au fost sau nu imunizaţi.

Dacă există contraindicații la vaccinare, părintele trebuie să aducă o scutire emisă de Comisia Judeţeană de Vaccinare. Iar pentru cei care nu au probleme medicale, un calendar de recuperare.

În cazul părinţilor care nu aduc adeverințe, conducerea şcolii va sesiza Comisia Judeţeană de Vaccinare. Din aceasta vor face parte medici specialişti, psihologi, reprezentanţi ai DSP şi ai Inspectoratului Şcolar. Membrii comisiei au obligaţia de a consilia cel puţin o dată la trei luni părinţii ca să accepte, până la urmă, vaccinarea. Dacă în 18 luni de la înscrierea în colectivitate nu a început imunizarea, va fi sesizata Protecţia Copilului.

De cealaltă parte, Ministerul Sănătăţii va fi obligat să asigure toate vaccinurile şi un stoc de rezervă. Astfel, va fi evitată situaţia din acest an când, în plină epidemie de rujeolă, am rămas fără ser.

 
Medicii de familie trebuie să le spună părinţilor care sunt beneficiile imunizării dar şi posibilele reacţii adverse în caz de vaccinare. Copiii care nu sunt imunizaţi nu vor mai merge la şcoală când sunt epidemii.
În cazul în care legea vaccinării nu este respectată de către instituţiile statului, părinţi sau medici, sunt prevăzute sancţiuni.

Pentru prima abatere, inspectorii sanitari dau avertisment. Apoi, amenzi cuprinse între 500 şi 1000 de lei. Dacă legea este încălcată de mai multe ori, amenzile ajung până la 10.000 de lei.

Construcția proiectului de buget pe anul 2017 are la bază o creștere economică de 5,2%, un deficit bugetar (cash) estimat la 2,96% din PIB și o inflație medie anuală de 1,4%, conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, potrivit Agerpres.
Potrivit documentului, produsul intern brut (PIB) pentru 2017 este estimat la 815,195 miliarde de lei, veniturile la bugetul general consolidat la 254,717 miliarde de lei (31,2% pondere în PIB) și cheltuielile la 278,817 miliarde de lei (34,2% pondere în PIB), rezultând un deficit de 24,1 miliarde de lei (2,96% din PIB). Cursul mediu lei/euro este prognozat la 4,46, iar câștigul salarial mediu lunar la 2.274 lei. Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017. Ministerul Transporturilor are o creștere de 60%.

"Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2017 reprezintă 31,2% din PIB, 32,4% în anul 2018, urmând ca în anul 2020 să reprezinte 32,8% din PIB, evoluție determinată de evoluția indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referință, precum și de actele normative adoptate până la acest moment. Cheltuielile bugetare proiectate pentru pentru anul 2017 reprezintă 34,2% din PIB, ajungând în anul 2020 la 34,8% din PIB, consemnându-se o creștere de 0,6 puncte procentuale, în condițiile în care cheltuielile cu investițiile cresc cu 2,6 puncte procentuale în 2020 față de 2017.(...) Pentru anul 2017 se estimează un nivel al deficitului bugetar (cash) de 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este estimat la 2,99% din PIB, care se încadrează în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht. Pe orizontul de referință 2018-2020, acesta va intra pe o traiectorie de ajustare începând din anul 2018, fiind prognozat să ajungă în anul 2019 la 2,53% din PIB și în anul 2020 la 2,02% din PIB", se menționează în raport.

În document se precizează că, pe orizontul de referință, se estimează o deviere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din PIB, deficitul structural pe anul 2017 fiind estimat la 2,92% din PIB, în anul 2018 la 2,97% din PIB, urmând sa înregistreze o traiectorie descendentă începând cu anul 2019, respectiv 2020.

"Chiar în condițiile manifestării acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce în condițiile menținerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB", se mai spune în raport.

Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, este estimată, în 2017, la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

"Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcții majore de acțiune: creșterea veniturilor populației, investiții sporite în infrastructură și reducerea taxelor. Creșterea veniturilor populației își găsește concretizarea în creșterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creșteri salariale în educație, în sănătate și pentru alte categorii de angajați din sectorul public. De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%. Tot atunci, crește cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora. Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei. De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va crește cu 9%, ajungând la 1.000 de lei. Studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a. Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților se stabilește la 201 lei/lună pe perioada derulării activităților didactice/student de la învățământul cu frecvență, fără taxă de studii. Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei și va fi eliminată obligația pensionarilor de a plăti contribuții sociale de asigurări de sănătate", se menționează într-un comunicat al MFP.

Potrivit reprezentanților Ministerului Finanțelor, la capitolul "Investiții" alocarea bugetară prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absorbției fondurilor europene, prin finanțarea unor proiecte prioritare. Se estimează că investițiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creștere față de execuția pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB. Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susțină investițiile prin aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire a impozitului reinvestit.

De asemenea, începând cu 1 februarie 2017, pentru susținerea mediului de afaceri prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro. A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați și a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat.

Comunicatul MFP mai semnalează că reducerea taxelor s-a concretizat prin eliminarea celor 102 taxe, continuând astfel procesul de simplificare a fiscalității și de debirocratizare început în ultimii ani, precum și alte măsuri fiscale care susțin mediul de afaceri, sectorul IMM, care va beneficia de finanțarea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv "dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiții, creării de noi locuri de muncă, modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor, asigurarea unei dezvoltări economice durabile".

Totodată, reprezentanții MFP precizează că, în 2017, Ministerul Apărării Naționale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB și că majorările salariale de anul acesta se regăsesc în creșterea bugetelor Ministerelor Educației Naționale, al Muncii și Justiției Sociale, al Culturii și Identității Naționale, dar și în cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Casa de Pensii are un buget mai mare cu 8% ca urmare a creșterii punctului de pensie, a pensiei minime și a scutirii de impozit și de la plata contribuțiilor la sănătate.

Bugetul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale a fost suplimentat pentru proiecte pe fonduri europene și pentru capitalizarea Poștei Române cu 170 de milioane de lei.

Pe cadrul bugetar al Uniunii Europene pentru 2014-2020, MFP estimăm fonduri europene pentru politica de coeziune în valoare de 4,441 miliarde de euro, iar pentru agricultură 1,18 miliarde de euro pentru Programe Naționale de Dezvoltare Rurală și 1,8 miliarde de euro pentru fermieri, în cadrul politicii agricole comune.

Cine primește bani mai mulți, cine mai puțini

Ministerul Muncii primește în 2017 mai mulți bani comparativ cu ce a lăsat Guvernul Cioloș, ajungând la 36,6 miliarde lei față de 35,9 miliarde lei, urmat de Ministerul Transporturilor. Pe primele locuri în topul tăierilor se află ministerul condus de Florin Iordache și Ministerul Apărării.

Alocări mai mari comparativ cu ce a lăsat Cioloș sunt pregătite pentru Ministerul Muncii (36,6 miliarde lei față de 35,9 miliarde lei și 35,7 miliarde lei), Ministerul Transporturilor (13,7 miliarde lei față de 11,3 miliarde lei și 8,5 miliarde lei), Ministerul Educației (8,2 miliarde lei față de 7,3 miliarde lei și 8,9 miliarde lei), Ministerul Sănătății (7,7 miliarde lei față de 7,5 miliarde lei și 7,3 miliarde lei), Ministerul Culturii (766,1 milioane lei față de 603,2 milioane lei și 506,8 milioane lei), Ministerul de Externe (11,1 miliarde lei față de 756,9 milioane lei și 11,6 miliarde lei), Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (7,1 miliarde lei față de 5,1 miliarde lei și 8,3 miliarde lei), Ministerul de Interne (11,1 miliarde lei față de 11 miliarde lei și 11,6 miliarde lei), Ministerul Agriculturii (17,3 miliarde lei față de 5,5 miliarde lei și 9,4 miliarde lei), Ministerul Comunicațiilor (610,2 milioane lei față de 169,1 milioane lei și 26,4 milioane lei), Ministerul Energiei (466,8 milioane lei față de 185 milioane lei și 677,4 milioane lei).

Alocări mai mici comparativ cu ce pregătise Guvernul Cioloș, suportate din bugetul de stat, au fost propuse pentru  Ministerul Justiției (3,1 miliarde lei față de 3,4 miliarde lei și 3 miliarde lei), Ministerul Apărării (11 miliarde lei față de 11,2 miliarde lei în bugetul Cioloș și tot 11,2 miliarde lei execuția), Ministerul Mediului (491,2 milioane lei față de 880,1 milioane lei și 398 milioane lei) și Ministerul Economiei (302,2 milioane lei față de 504,7 milioane și 182,8 milioane lei).

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.