Sâmbătă, la Mărăcineni, a avut loc înmormântarea lui Mihai Popescu. Pentru mulți, numele său nu spune mare lucru. De aceea, încercăm să îi evocăm imaginea.
Colonelul veteran de război Mihai Popescu a trecut în lumea celor drepți la vârsta de 95 de ani.

Originar din Mărăcineni, Mihai Popescu a fost încorporat la vârsta de 19 ani și trimis la Școala de Subofițeri de Rezervă Infanterie Radna. În septembrie 1944 era elev sergent în compania căpitanului erou Ioan Fătu și apăra șoseaua Arad-Deva în zona pustei Păuliș, de atacurile horthyste. A avut zile și a scăpat cu viață din acele aprige încleștări, în care au făcut suprema jertfă din acea companie căpitanul Fătu, sublocotenentul Gheorghe Cismaru și 12 elevi.  La înmormântarea colonelului veteran de război Mihai Popescu nu am văzut niciun om politic sau vreun cap al administrației județene sau centrale. I-au fost alături familia, prietenii, frații veterani de război și un corp de armată. A fost înmormântat cu onoruri militare. Au lipsit onorurile societății, onorurile acestui județ și acestei țări pe care a apărat-o în cel de-al Doilea Război Mondial. Flacăra Centenarului, de  bună seamă, nu se aprinde mereu acolo unde ar fi trebuit aprinsă...

La 1 noiembie 1943 primeşte ordin de încorporare, fiind repartizat la Regimentul 31 Dorobanţi Calafat, de unde, la 10 noiembrie, este trimis la Şcoala de Subofiţeri de Rezervă Infanterie nr. 5 Radna. Aici va fi repartizat în Batalionul 2, Compania 6 Infanterie, destinată intervenţiei rapide.
 La 23 august 1944, îşi aminteşte veteranul, ne aflam în cantonament în satul Dorgoş, comuna Ususău, judeţul Timiş - Torontal. În ziua următoare, la ora 5, a sunat alarma. În numai 5 minute, ambele plutoane ale Companiei erau în poziţie de luptă, cu echipament de război.
Trupele maghiare şi germane au trecut la ofensivă, pe mai multe direcţii, la graniţa de vest a României. Pe malul drept al Mureşului acţiona o grupare de forţe armate hitleristo-horthyste, de circa 20.000 de oameni, între care şi Divizia de Blindate „Budapesta“, unitate de elită. La 5 septembrie 1944, inamicul a invadat România, iar la 11 septembrie a ocupat Aradul, avînd ca obiectiv cucerirea Defileului Mureşului şi înaintarea spre Alba Iulia.
În faţa acestei situaţii dramatice, cei  800 de elevi ai Şcolii militare Radna, proveniţi din toate judeţele ţării, au fost încadraţi în „Detaşamentul Păuliş“, din care mai făceau parte şi alte unităţi: Regimentul 96 Infanterie Caransebeş (în care o vom întîlni pe Elena Chiriţă, sergent sanitar din Suseni - Bogaţi, Argeş) şi Divizionul 61 Artilerie Grea, Craiova. Comandantul Detaşamentului a fost desemnat col. Alexandru Petrescu, care se afla şi la comanda Şcolii militare.
Prin lupte grele, cu un inamic superior numeric şi bine înarmat, elevii oştaşi şi ceilalţi militari ai Detaşamentului Păuliş au stăvilit ofensiva germano-maghiară în Defileul Mureşului, iar Divizia Blindată „Budapesta“ a fost obligată să se retragă în Ungaria.
În Ordinul de Zi nr. 15 din 14 noiembrie 1944, Ministrul de Război evidenţiază Şcoala de Subofiţeri Radna, care „s-a acoperit de glorie, cu ocazia luptelor dintre 14 şi 20 sept. 1944, în regiunea Păuliş - Ghioroc - Cuvin“.
     În timpul luptelor, 42 de elevi au făcut sacrificiul suprem, 22 au fost luaţi prizonieri (2 au reuşit să evadeze), iar 83 au fost răniţi. Primul ajutor l-au primit răniţii de la maicile Mănăstirii Radna, devenită ulterior spital militar.

În anul 2015 a fost ales președinte al Secțiunii „DETAȘAMENTUL PĂULIȘ” din Asociația Națională a Veteranilor de Război.
Ultima întâlnire a arădenilor cu regretatul răposat a avut loc în acest an în luna septembrie, cu ocazia comemorării eroilor Detașamentului Păuliș, când a evocat – pentru ultima oară – momentele de sânge și de glorie trăite pe meleagurile arădene de elevii de la Radna în toamna de foc a anului 1944. Mai sunt în viață doar patru veterani ai luptelor de la Păuliș: Bebe Osman de la Brașov, Cicerone Trâncu de la Craiova, Oltei Victor din București și Nicolae Seracin din Lugoj.
 

Mihai Popescu s-a născut pe 3 noiembrie 1923 în comuna Vieroşi, judeţul Muscel.
Aici a urmat cursurile şcolii primare şi gimnaziale. Apoi a fost înscris la Şcoala de cîntăreţi bisericeşti Cîmpulung, de la Mănăstirea „Negru Vodă“. Aceasta avea trei secţiuni: cîntăreţi bisericeşti, contabilitate - bănci şi agenţi sanitari. A urmat cel de-al doilea profil.
 
   Inamicul a fost urmărit pînă la graniţă, câînd a sosit ordinul Ministrului de Război ca şcolile militare să fie scoase de pe linia frontului.
  Trupurile eroilor au fost aşezate în Cimitirul Eroilor de la Radna. Printre aceştia se află şi cpt. Ion Fătu, comandantul Companiei a VI-a, locotenenţii Gheorghe Cismaru şi Darius Popescu, comandanţi de pluton, dar şi eroina Elena Chiriţă din Regimentul 96 Infanterie.
 În 1965, veteranul Mihai Popescu a început demersurile pentru reîntîlnirea foştilor camarazi de arme la Radna.
Prima întîlnire a avut loc în 1969, iar următoarea în 1974, cînd a fost dezvelit Monumentul Eroilor de la Păuliş. După 1989, veteranii se întîlnesc anual. Anul acesta este aşteptat ministrul Apărării Naţionale.
Dintre cei 800 de elevi de odinioară ai Şcolii Militare, mai sînt în viaţă doar 4. Dintre aceştia, 2 au luptat alături de Elena Chiriţă: mr. (rtg.) Mihai Popescu, 94 ani, din Mărăcineni, şi mr. (rtg.) Victor Oltei, 93 de ani, din Boţeşti, Argeş. Veteranul Mihai Popescu este Cetăţean de Onoare al comunelor Păuliş, Ghioroc şi Mărăcineni. De ce nu şi al Argeşului şi Muscelului?

A fost pericol uriaş de explozie în comuna Albota. Câţiva muncitori care săpau la fundaţia unei case au dat peste un obuz din Al Doilea Război Mondial. Unul dintre ei a luat proiectilul de 75 de mm în braţe și l-a dus pe un câmp de apropiere, fără să se gândească la pericolul că acesta ar putea exploda. Abia după aceea a suna la 112.

La faţa locului au sosit imediat mai mulţi jandarmi şi pompieri. Aceştia i-au explicat că nu a procedat corect şi că trebuia să anunţe mai întâi autorităţile. Bărbatul le-a spus că a vrut să evite o tragedie şi de aceea a dus obuzul cât mai departe de colegi.

În perioada 24 iunie – 15 octombrie, la Muzeul Județean Argeș – Expoziție temporară de efecte militare. Astăzi, 24 iunie 2015, ora 13:00, Muzeul Judeţean Argeş în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României, organizează expoziţia temporară ,,Efecte militare din Primul şi al Doilea Război Mondial".
 Vor fi expuse obiecte din cele două războaie mondiale, 49 de obiecte ale Muzeului Naţional de Istorie a României, restul fiind obiecte din colecţia Muzeului Judeţean Argeş.
Printre exponate se vor găsi: arme (puşti, pistoale, săbii, baionete, grenade), telefoane de campanie, uniforme militare, fotografii, medalii şi altele. Evenimentul va avea loc în clădirea veche a muzeului (fostul Palat Administrativ). Expoziţia va rămâne deschisă în perioada 24 iunie – 15 octombrie 2015, la sediul Muzeului Judeţean Argeş din str. Armand Călinescu, nr. 44, Piteşti, aceasta putând  fi vizitată de marţi  până  duminică, între orele 9.00 – 17.00.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.