Deși toată lumea spunea că nu va exista interes pentru alegerile europarlamentare, în lupta pe viață și pe moarte dintre PNL, USR și PSD nu a fost lăsat deoparte nimic din arsenalul politic. Și arsenalul politic costă! Peste 20 de milioane de euro, adică aproape 100 de milioane de lei a costat campania electorală a competitorilor la alegerile europarlamentare din mai. Și aici ne referem doar la campania electorală și la cheltuielile la alb, cele care sunt transmise către Autoritatea Electorală Permanentă, instituție care a rolul nu doar de a verifica cheltuielile, ci și de a rambursa banii investiți în campanie competitorilor care întrunesc condițiile legii pentru a și-i recupera. 

O sumă uriașă a fost investită și în perioada de precampanie. Iar acei bani nu se mai regăsesc nicăieri raportați. Sute de mii de pliante și flyere, ziare de propagandă, cheltuieli pe internet, emisiuni tv, bannerele pe care le-ați văzut peste tot prin țară, mesh-urile gigantice, corturi, oameni pe stradă la împărțit articole promoționale (care și acelea se adaugă la costuri) toate au săltat prețul campaniei cel puțin încă pe atâta, dacă nu și mai mult. 

Cel mai mult au cheltuit cei de la PSD, urmați de PNL și, Pro România, surprinzător având în vedere că până de curând nu aveau grup parlamentar, a fost înființat de numai un an, și spre deosebire de PSD, PNL, USR sau ALDE nu au beneficiat de subvenție de la stat. Oamenii lui Ponta au băgat în campanie din banii lor sau sponsorizări 17 milioane de lei! Spre comparație, ALDE, deși are și subvenție de la stat, a pompat doar 9 milioane de lei. Scaunele lui Băsescu și ale lui Tomac în Parlamentul European au costat 4 milioane de lei. USR a investit 6,6 milioane de lei, din care 5 milioane au fost numai din subvenția de la stat.

De departe, cei mai eficienți au fost cei de la UDMR. Cu o jumătate de milion de lei, au obținut voturi în Argeș mai multe decât partide cu aleși locali și oameni în conduceri de instituții. 

Au fost și partide care nu au investit niciun bănuț. Cinci, un număr destul de mare. Dintre independenți, cel mai mult a investit Costea Peter, 133.000 de lei.



Autoritatea Electorală Permanentă informează competitorii electorali participanți la alegerea membrilor din România în Parlamentul European, că în data de 26 iunie 2019, este ultima zi de depunere a documentelor privind cheltuielile electorale efectuate din contribuțiile electorale depuse în conturile bancare de campanie, pentru participarea la scrutinul electoral din data de 26.05.2019 și declarate la Autoritatea Electorală Permanentă, astfel:Conform AEP, competitorii electorali au obligația legală de a depune cererea de rambursare care va fi înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă, în termen de 30 zile de la data desfășurării alegerilor, până cel mai târziu la data de 26 iunie 2019, ora 17°°.
Astfel, Cererea de Rambursare va fi însoțită de adresa de înaintare și de OPIS-ul documentelor depuse, în următoarele condiții:
- Cererea de rambursare (în original) este semnată de președintele formațiunii politice sau președinții formațiunilor politice membre ale unei alianțe sau împuterniciții desemnați ai acestora /candidatul independent și de mandatarul financiar coordonator completată cu toate datele obligatorii (să conțină contul bancar destinat finanțării private a campaniei electorale precum și contul bancar destinat finanțării publice (subvenții);
- Lista candidaţilor către care urmează să se facă restituirea contribuţiilor încasate pentru campania electorală (în original), vizată de conducerea partidului politic la nivel central;
- Toate documentele justificative prevăzute de art. 59 alin. (2-12) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin H.G nr. 10/2016, se depun în ORIGINAL și în COPIE, pe baza unui centralizator.

 

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu oficiază prima Liturghie în Catedrala Mântuirii Neamului împreună cu Patriarhul Daniel, în continuarea momentului istoric al sfințirii ei în contextul împlinirii a o sută de ani de la Marea Unire.
Ceremonia religioasă a început cu slujba Acatistului Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina, prăznuită în această zi, în faţa Catedralei, la ora 8:00, şi a continuat cu Slujba de Sfinţire a Altarului Catedralei Naţionale, urmată de Sfânta Liturghie.

Slujba de sfințire este oficiată Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Patriarhul Daniel, în prezența Mitropolitului de Patra, Hrisostom și a membrilor Sfântului Sinod al BOR, alături de mai mulţi ierarhi din țară și din străinătate.

Lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuți a fost așezată în piciorul Sfintei Mese din altarul Catedralei Naționale. Sunt 1684 pagini cu numele, prenumele, funcţia şi războiul în care s-au jertfit.

Patriarhul Daniel a anunţat că, după Sfânta Liturghie, până joi, toţi credincioşii ortodocşi, bărbaţi şi femei, vor putea intra în Sfântul Altar.

30 de mii de pelerini au sosit din zeci de localități din țară să participe la slujba de sfințire a Catedralei Naționale. Au acces pe esplanada din fața catedralei, unde pot urmări Sfânta Liturghie pe ecrane gigant. În interior au acces 2 mii de invitați oficiali.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a trimis o scrisoare Patriarhului Daniel, în care i-a mulțumit pentru invitaţie, dar nu  participă, din motive ce ţin de agenda europeană.

Catedrala este un simbol al unităţii naţionale şi are hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile. Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei. Racla cu mâna dreaptă a Apostolului a fost adusă spre închinare în România, vineri, de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de mitropolitul de Patra, Hrisostom.

Potrivit BOR, până acum s-au cheltuit 110 de milioane de euro, 75% din ei bani publici, primiți din partea Guvernului, Primăriei Capitalei si a celor de sector, adică în jur de 83 de milioane de euro.
 

După finalul Sfintei Liturghii, toți credincioșii pelerini ortodocși prezenţi vor avea acces în Catedrală, atât în ziua sfințirii (25 noiembrie), cât și în zilele următoare (26-29 noiembrie, „zilele sfințirii”), având posibilitatea să se închine în Sfântul Altar.

Sursa video: Basilica.ro

A început școala, dar pregătirile au început de cel puțin o săptămână înainte. Părinții au mers în magazine și librării pentru achiziționarea ghizodanului și a rechizitelor. În cazul unora, a fost nevoie și de un buget dedicat uniformei. Pentru cei mai mulți însă, investiția a fost mai mare, dacă școlile nu au uniforme, pentru că au trebuit să țină cont și de preferințele copiiilor atunci când au cumpărat hainele.
Bugetul este un element important în luarea deciziilor, iar pentru a acoperi toate nevoile, părinţii trebuie să scoată din buzunar, în medie, 350 lei.
 Ghiozdanul este cel mai important accesoriu ce trebuie achiziţionat. Pe lângă acesta, lista de cumpărături trebuie să mai cuprindă: penar, creioane, stilou, creioane colorate, radieră, ascuţitoare, riglă, acuarele, bloc de desen, carioci, caiete, coperte pentru cărţi. Pentru un ghiozdan echipat complet, pe listă se mai pot adăuga şi alte rechizite, precum seturi pentru geometrie, pixuri, cutie pentru mâncare sau calculator de buzunar.
Nu trebuie pierdut însă din vedere faptul că medicii recomandă ca ghiozdanul să fie cât mai uşor pentru a evita problemele de sănătate ale copilului. Bugetul minim pentru cumpărături, dacă nu luăm în calcul şi uniforma şi echipamentul sportiv, este de 200 de lei, dar în medie părinţii investesc aproximativ 350 de lei pentru toate rechizitele.
Pentru a economisi bani şi pentru a evita achiziţionarea unor lucruri de care copiii nu au nevoie, părinţii ar trebui să întrebe la şcoală ce nu poate lipsi din ghiozdanul copilului. Preţul rechizitelor variază în funcţie de modelul dorit, dar suma minimă pentru achiziţionarea unui ghiozdan este de 50 lei, acesta reprezentând şi cel mai scump accesoriu pentru şcolari. Celelalte produse au preţuri şi mai accesibile: preţul unui stilou porneşte de la 5 lei, al unui caiet de matematică sau dictando de la un leu, iar a unui bloc de desen de la 1,7 lei. Cele mai vândute produse sunt cele colorate sau cu personaje din filmele de desene animate, în cazul copiilor cu vârsta de până la 14 ani. Liceenii se orientează, mai degrabă, spre produse mai în pas cu moda, ba chiar aleg 2-3 variante ale aceluiaşi produs pentru a se putea asorta pe parcursul anului şcolar.

 

Municipiul Câmpulung este singurul dintre marile așezări urbane din Argeș care încă nu are reamenajată zona centrală. După eșecul proiectului Kretzulescu, autoritățile locale încearcă să amenajeze centrul orașului pe bucăți. Recent, a fost câștigată licitația pentru modernizarea Pieței Primăriei. Pentru aproape 5,4 milioane de lei, fără TVA, consorțiul de firme SC Ratelen Construct SRL și SC Grup Concif, ambele aparținând omului de afaceri muscelean Sorinel Răuțoiu, vor aduce o nouă față Pieței Primăriei. Astfel, vor fi amenajate piața Primăriei, cu noi fântâni, zonă verde și pavele, dar și zonele de la Muzeul Municipal, zona blocurilor de lângă Primăriei, zona Big and Small și Judecătorie, parcarea Primăriei. 

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat vineri că valoarea totală de investiţie pentru autostrada Sibiu-Piteşti, de 3,3 miliarde de euro, include şi TVA, costul exproprierilor şi alte costuri privind proiectarea şi execuţia proiectului, iar valoarea de 1,673 miliarde euro din Master Plan vizează doar cheltuielile cu investiţia de bază şi nu include TVA.

Reacţia vine după apariţia în presă a unor informaţii potrivit cărora costul autostrăzii Sibiu-Piteşti, de 3,3 miliarde euro, care apare într-un proiect de Hotărâre de Guvern lansat recent în dezbatere publică, este dublu faţă de cel estimat iniţial.

”Valoarea de 3,3 miliarde se referă la valoarea totală de investitie, care pe lângă costurile de proiectare şi de execuţie include valoarea TVA, costul exproprierilor terenurilor aferent acestui proiect şi alte costuri privind proiectarea şi excuţia proiectului. Aceasta valoare este calculată conform devizului general şi a rezultat în urma unei analize detaliate şi nu doar pe baza standardelor de cost”, se arată în comunicat.

Totodată, valoarea de 1,673 miliarde euro din Master Planul General de Transport priveşte doar cheltuielile cu investiţia de bază şi se referă la un traseu mai scurt cu circa 6 km, fără a include TVA, potrivit CNAIR.

”Această valoare se bazează pe estimarea unor standarde de cost, care nu ţine cont de constrângerile reale din teren şi fără a se raporta la o analiza de detaliu a proiectului. Este important de precizat că în cadrul referinţei privind situaţia costurilor pe km de autostradă din proiectele în curs de execuţie nu este cuprinsă nicio evaluare privind o autostradă care să traverseze o zona montană, întrucât la momentul evaluării nu exista o astfel de referinţă la nivel naţional”, se arată în comunicat.

Astfel, această ultimă estimare nu include costuri cu obţinerea terenurilor, 10% pentru ”diverse şi neprevăzute”, 5,5% costuri cu proiectarea, asistenţa tehnică şi consultanţa şi costurile suplimentare legate de ”constrângerile din teren, privind relieful accidentat şi aspectele de mediu”, potrivit companiei.

Potrivit CNAIR, comparând valoarea din 2008 şi cea estimată în 2017, rezultă o majorare de sub 3% faţă de costul estimat iniţial, diferenţă care rezultă în principal din rata inflaţiei.

”Valoarea costurilor cu investiţia de baza în anul 2008 a fost de 2,432 miliarde euro, fără TVA. Valoarea costurilor cu investiţia de bază în anul 2017 este de 2,495 miliarde euro, fără TVA”, se arată în comunicat.

La începutul lunii iulie, CNAIR a trimis pe platforma SEAP, a licitaţiilor publice, contractele pentru cele două capete ale autostrăzii Piteşti-Sibiu, considerate de specialisti cele mai uşor de realizat, deoarece sunt singurele care nu traversează munţii, valoarea celor două contracte fiind estimată la 560 milioane euro, fără TVA, sau circa 666 milioane euro, cu TVA.

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.