Parlamentarii au pregătit copiilor un cadou de mărțișor. Aleșii au votat majorarea alocațiilor și, dacă nu intervine nimic, sumele vor crește la 150 de lei, de la 1 martie, după ce a trecut de votul în plen un amendament pentru Legea Bugetului de stat, propus de liberali. Iar efortul bugetar se ridică la 2 miliarde de lei.

Inițial, amendamentul PNL, care a pompat o mulțime de bani pentru a se lăuda cu inițiativa, a picat, puterea explicând că sursa de finanțare indicată nu era cea corectă și legală. A urmat o ședință a grupului PSD, iar amendamentul a trecut, după ce social-democrații au indicat o altă sursă de finanțare. PSD a propus ca majorarea să fie făcută prin creșterea deficitului la 2,76% din PIB, care se încadrează însă în ținta de deficit impusă de Comisia Europeană. De aceea, propunerea de majorare a alocației pentru copii va intra în vigoare numai după adoptarea în plen a bugetului și o hotărâre de guvern prin care să se stabilească creșterea deficitului. Amendamentul a fost astfel votat de PNL, ALDE, PSD și UDMR.

Liviu Dragnea a anunţat joi că în vederea aplicării amendamentului care prevede că alocaţiile copiilor vor fi majorate începând cu 1 martie, deficitul bugetului general consolidat estimat devine 2,76% din PIB.

“Pentru a face ca amendamentul discutat mai devreme în legătură cu majorarea sumei pentru asistenţă socială, pentru a-l face aplicabil - acest amendament demagogic, care nu poate fi pus în practică, pentru simplul motiv că sursa de finanţare indicată este excedentul bugetului asigurărilor sociale de stat - oricine are minime cunoştinţe ştie că sumele din bugetele asigurărilor sociale de stat nu pot fi folosite pentru cheltuieli ale bugetului de stat, or, alocaţiile reprezintă cheltuială de la bugetul de stat - în consecinţă, amendamentul rămâne acelaşi, sursa de finanţare o constituie majorarea deficitului bugetului de stat de la 36.156,8 milioane lei la 38.287,33 milioane lei, astfel deficitul bugetului general consolidat estimat devine 2,76% din PIB, urmând a se face corelările necesare în textul legii bugetului de stat.

După ce legea bugetului de sat va intra în vigoare, va fi promulgată şi publicată în Monitorul Oficial, Guvernul trebuie să emită OUG pentru a modifica legea alocaţiilor de stat, pentru a se putea într-adevăr mări alocaţiile de stat şi să le primească copii”, a spus Dragnea.

Propunerea preşedintelui Camerei Deputaţilor de modificare a amendamentului menţionat a fost adoptată cu 218 voturi “pentru”.

Majorarea va intra în vigoare după promulgarea de către președintele Klaus Iohannis.

 

Dacia a vândut peste 530.000 de mașini în primele nouă luni ale anului 2018, cu 9,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent.
Concret, la nivel mondial, compania a vândut 530.296 de vehicule.
Astfel, constructorul de la Mioveni a înregistrat creșteri atât pe piața autoturismelor, cât și în cazul vehiculelor comerciale ușoare (LCV).
Vânzările de autoturisme Dacia s-au ridicat la 496.857 de unități, cu 10% mai multe față de 2017 (451.569).

Executivul adoptă vineri, în şedinţă, hotărârea prin care este majorat, de la 1 ianuarie 2019, salariul minim brut la 2.080 lei şi, respectiv, la 2.350 lei pentru angajaţii cu studii superioare.

“Discutăm în şedinţa de astăzi hotărârea de Guvern prin care majorăm salariul minim brut la 2.080 lei, respectiv, 2.350 de lei pentru angajaţii cu studii superioare şi cu un an vechime în domeniul acestor studii. Această decizie va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2019. Adoptăm acest act având în vedere ordonanţa prin care am modificat Codul muncii şi am introdus noţiunea de salariu minim diferenţiat. Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 2.080 lei reprezintă o creştere de 9,47%, iar nivelul de 2.350 lei aplicat pentru personalul cu studii superioare şi cu o vechime în muncă de cel puţin un an reprezintă o creştere de 23,68%”, a precizat Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern.

Ea a spus că se îndeplinesc angajamentele de majorare a veniturilor populaţiei. “Vreau să subliniez cu această ocazie că salariile din sistemul bugetar vor continua să crească, potrivit legii salarizării unitare, adoptată de Parlament”, a adăugat Dăncilă.
Premierul a respins informaţiile apărute în spaţiul public privind îngheţarea salariilor şi pensiilor anul viitor.

“Construcţia bugetului pe anul viitor are în vedere creşterea salariilor în sistemul public şi veniturile pensionarilor aşa cum este stabilit în legea pensiilor. Cu alte cuvinte, salariile şi pensiile nu vor fi îngheţate, ci vor creşte. Aceasta pentru că au apărut în spaţiul public anumite informaţii care pot crea incertitudine şi cred că nu este corect, nu este drept să creăm îngrijorări, să ne jucăm cu sentimentele pensionarilor, ale salariaţilor şi să ducem în spaţiul public informaţii eronate. Am vrut să pun capăt acestor speculaţii nefondate apărute în spaţiul public”, a explicat Dăncilă.

Obligativitatea depunerii Declaraţiei Unice se va aplica pentru mai puţine persoane fizice care obţin venituri extrasalariale, având în vedere că plafonul va fi de 24.600 lei, faţă de 22.800 lei în prezent.
 Majorarea se datorează creşterii salariului minim pe economie de la 1.900 lei în prezent, la 2.050 lei, în cazul în care salariul minim va ajunge la 2.070 (aşa cum se vehiculează pentru a creşte netul cu 100 lei), plafonul pentru depunerea Declaraţiei Unice va fi 24.840 lei. Plafonul de la care se datorează contribuţii de asigurări pentru toate tipurile de venituri extra salariale cumulate este de 12 salarii minime brute. Creşterea salariului minim îi ajută pe cei care se încadrează acum în plafon, o parte dintre aceştia nemaifiind obligaţi să depună Declaraţia Unică anul viitor, dacă nu le cresc şi veniturile extrasalariale astfel încât să obţină peste 24.600 lei pe an.
Principiul este că această contribuţie pe care o calculez la venitul estimat se face pe salariul minim din anul respectiv. Deci pe 2018 la salariul minim din 2018 şi la anul pe salariul minim din 2019. Dacă se schimbă salariul minim în timpul anului, degeaba, declaraţia a fost depusă. La anul o să piardă ceva din persoanele care erau acum peste plafon şi la anul nu mai sunt”, a declarat Alexandra Smedoiu, partener Deloitte, menţionând că beneficiile bugetare prin creşterea salariului minim este mare.

 Marţi seara, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, a declarat, la TVR 1, că salariul minim pe economie poate să fie majorat la 2.050 de lei, înainte de începutul anului viitor.  La rândul ei, Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, a declarat miercuri că salariul minim ar putea creşte la 2070 lei pentru a se respecta promisiunile din programul de guvernare de creștere anuală cu câte 100 de lei a salarului minim.

Imaginea folosită este una demonstrativă, nu este cea reală, pentru că de fapt nu ar fi vorba despre doar câteva hârtii, ci despre un adevărat morman, vorba lui Băsescu, fratele mai mic, din discuțiile cu Băsică. Pensia celui mai bine plătit pensionar din țară a crescut uluitor în mai puțin de un an. În urma solicitării făcute de Bugetul.ro, Ministerul Muncii, condus de Lia Olguța Vasilescu, a explicat cum s-a ajuns în această situație.

În luna august a anului 2017, Gheorghe Bălășoiu, fost procuror-şef în judeţul Argeş şi fost comandant al Penitenciarului Colibaşi, încasa o pensie netă de 34.700 de lei.

„Dacă aşa spune Casa de Pensii, înseamnă că e adevărat, dar nu ştiu dacă sunt şi alte pensii mai mari. Nu fac eu statistica pensiilor din România”, a declarat Bălășoiu, pentru Click!, când a fost întrebat dacă este adevărat că are o pensie de 34.700 de lei.

La un an distanţă, Capital anunţa că fostul comandant de penitenciar rămâne cel mai bine plătit pensionar din România. Potrivit unor informaţii primite de Bugetul.ro, la începutul lunii august 2018, de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), cel mai bine plătit pensionar avea o pensie specială brută de 56.816 lei. În mână, norocosul pensionar încasează lunar 51.334 de lei.

Cum cifrele transmise de CNPP erau din luna iunie, pensia lui Bălășoiu a crescut de la 34.700 de lei la 51.334 de lei în zece luni. Asta înseamnă că pensia lui Gheorghe Bălășoiu s-a mărit cu 16.634 de lei în DOAR ZECE LUNI – 1.663,4 lei pe lună.

Din totalul de 56.816 lei – pensia brută -, 3.609 lei provin din contribuția obligatorie pentru pensie pe care a achitat-o fostul magistrat de-a lungul carierei sale, adică din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS).

Restul de 53.207 de lei sunt suportați din Bugetul de Stat (BS), adică din banii contribuabililor.

Bugetul.ro i-a solicitat Ministerului Muncii un punct de vedere cu privire la acest caz. Instituția aflată sub conducerea Liei Olguța Vasilescu precizează că potrivit „prevederilor art.85 din Legea nr.303/2004 cu modificările și completările ulterioare, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime”.

Mai jos vă redăm răspunsul complet primit de la Ministerul Muncii:

„În urma solicitării dumneavoastră, înregistrată la MMJS cu nr. 223/SCMM/5.09.2018, facem următoarele precizări:

Potrivit prevederilor art.15 alin (1) din Legea nr.263/2010, în sistemul public de pensii evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal al asiguratului.

Pentru a verifica dacă o persoană se află în evidențele unei case teritoriale de pensii sunt necesare câteva elemente (codul numeric personal, adresa, număr dosar), în lipsa acestora identificarea nu poate avea loc.

Totodată, vă informăm că nu putem să vă precizăm numele și prenumele persoanei căreia i se achită respectiva pensie de serviciu, stabilită în temeiul Legii nr.303/2004, deoarece instituția noastră asigură standarde de confidențialitate adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal ale titularilor de drepturi sociale, care se regăsesc în evidențele propriilor baze de date, ținând cont de dispozițiile, art.184 alin (1) din Legea nr.263/2010, care prevăd că :

”Baza de date privind asigurații sistemului public de pensii este proprietatea CNPP și are caracter confidențial.”

În ceea ce privește cuantumul pensiei de serviciu la care faceți referire, facem precizarea că, în decursul unei perioade de timp, acesta se poate modifica.

Conform prevederilor art.85 din Legea nr.303/2004 cu modificările și completările ulterioare, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime.

Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.

Totodată, menționăm că plata pensiilor de serviciu se suportă atât din Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), cât și din Bugetul de stat (BS), astfel: pentru partea din pensie aferentă sistemului contributiv (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se realizează din Bugetul asigurărilor sociale de stat, iar diferența dintre pensia de serviciu (stabilită în conformitate cu legea specială) și pensia aferentă din sistemul public de pensii se realizează din Bugetul de stat”.

 

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.