Descoperire care a dat fiori reci localnicilor din Mărăcineni astăzi, într-o veche capelă de rugăciune situată în apropiere de vila Micești. Un cadavru mumificat a fost descoperit. Conacul a aparținut marii familii de boieri Micescu, comuniștii transformând-o într-o vilă de protocol a lui Ceaușescu. Se pare că un copil care se juca prin zona respectivă a făcut o fotografie cu telefonul, surprinzând un corp fără cap și apoi arătându-i imaginea terifiantă tatălui său, pe telefon. Tatăl copilului a sunat la Poliție. Localnicii cred că ar fi vorba despre Maria Micescu, mama fostului ministru de Externe și ministru al Justiției, celebrul avocat Istrate Micescu.  
Cu toate acestea, polițiștii Biroului de Investigaţii Criminale Piteşti au deschis dosar penal, urmând să fie se elucideze și misterul cadavrului.

În zonă s-a turnat și filmul Senatorul Melcilor.

Familie celebră, cu influențe politice majore

În Argeș, familia Micescu este a treia cea mai importantă ca influență culturală și politică, după Brătieni și Golești.

Familia Miceștilor a stăpânit moșiile de la Ciumești și Micești încă din secolul al XVI-lea. Dintre membrii acestei celebre familii, cel mai cunoscut este Istrate N. Micescu, acesta fiind considerat unul dintre cei mai mari avocați români. În epocă, era cunoscut și pentru pasiunile sale: cărțile, având peste 33.000 de volume, vânătoarea și femeile, fiind căsătorit de patru ori. În anul 1945 a fost „radiat” din Baroul de Ilfov, pentru că „făcea parte din principalii inițiatori ai reacțiunii rasiste șovine, antisemite, fasciste și antisovietice din România”. Arestat pentru două luni în 1947, a fost din nou arestat și judecat în 1948, fiind condamnat la 20 de ani de închisoare. A murit la 29 mai 1951, la vârsta de 70 de ani, în închisoarea de la Aiud.

Istrate Micescu s-a născut la data de 22 mai 1881, în orașul Ploiești, în familia profesorului Nicolae Micescu. După absolvirea Liceului "I. C. Brătianu" din Pitești (1899), a urmat cursuri de drept la Paris, unde și-a luat licența (1903) și doctoratul în drept (1906).

Revenit în România, a profesat ca avocat mai întâi la Baroul Argeș și apoi la Baroul Ilfov, al cărui decan a fost în două rânduri (1923–1928, 1936). Începând din anul 1912 a predat cursuri de drept civil și filosofia dreptului la Facultatea de Drept din București.

În anul 1918, prof. Micescu a devenit membru al Partidului Național Liberal, fiind ales deputat în trei legislaturi (1920, 1927 și 1931). În anul 1931 este ales și vicepreședinte al Camerei Deputaților. El a intrat în conflict cu conducerea partidului din care făcea parte, creând în ianuarie 1925 un grup disident și o publicație „Răspunderea”, în care cerea vehement „refacerea moralității și credibilității partidului”.

Odată cu instaurarea domniei regelui Carol al II-lea, Istrate Micescu s-a apropiat de grupul liberal condus de Gheorghe I. Brătianu, dar a revenit curând la PNL. După alegerile din anul 1937, el a făcut parte din guvernarea Goga-Cuza în calitate de ministru de externe (28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938). După instaurarea dictaturii regale la 10 februarie 1938, prof. Micescu a fost însărcinat cu elaborarea unei noi Constituții prin care se intenționa să se legitimeze noul regim. Proiectul elaborat de el „îngrădește puterea regală, toate puterile statului izvorăsc din națiunea română, iar regele nu este decât primul cetățean al țării, dar care se supune legilor acesteia”. Este numit apoi membru al Consiliului Superior Național al Frontului Renașterii Naționale, senator în noul Parlament și ministru al justiției în guvernul Gheorghe Tătărescu (24 noiembrie 1939 – 10 mai 1940).

În anul 1945, după venirea comuniștilor la putere, prof. Istrate Micescu a fost exclus din barou. A fost apoi arestat, acuzat de „acțiuni de rezistență împotriva regimului de democrație populară” și condamnat la data de 1 iulie 1948 la sentința de 20 de ani de temniță grea. După cum relatează cei prezenți în sală, în momentul în care și-a auzit sentința, prof. Micescu a replicat judecătorilor astfel: „Mulțumesc generozității Înaltei Curți că mi-a dorit o viață atât de lungă în care probabil voi face doi sau trei, iar restul îi veți face voi!”.

Istrate Micescu a încetat din viață la data de 22 mai 1951, în penitenciarul Aiud.

Moşia Ciumeşti era şi locul de desfăşurare a unor impresionante partide de vânătoarea onorate de invitaţi de vază. Lucian Blaga, Octavian Goga, Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Dinu Brătianu, Eustaţiu Stoenescu ori şi Pamfil Şeicaru sunt doar câţiva dintre ei. Regele Carol a participat la partidele de vânătoare de aici.

În afara faptului că dacă folosești naveta (cu mici excepții greu de înțeles, dacă tot e regulă pentru toată lumea) ești un fel de paria al societății, pentru că așa au decis cei din conducerea Primăriei Pitești (în speță Cornel Ionică și Sorin Apostoliceanu) și ești obligat să cheltui bani suplimentar și să ajungi cu alt mijloc de transport de la marginea orașului unde ai treabă, acum se dovedește clar că trăiești foarte periculos.

O dovedește cât se poate de evident și cazul de la Mărăcineni, acolo unde poliţiştii Serviciului Rutier Argeş au identificat un bărbat de 53 de ani, din comună, care conducea un microbuz de transport persoane pe DJ 730 Miceşti în timp ce se afla sub influenţa alcoolului.

Bărbatul a fost sancţionat contravenţional cu 1305 lei, totodată fiind luată măsura reţinerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pentru 90 de zile.

Accident grav la Mărăcineni, în acestă dimineaţă. O şoferiţă în vârstă de 30 de ani, din localitate, se afla la volanul unei Skoda Octavia, pe DN 73, mergând către Piteşti. La trecerea de pietoni din apropierea primăriei Mărăcineni, a acroşat o femeie în vârstă de 78 de ani, din aceeaşi localitate. Speriată, conducătoarea auto a tras de volan. Maşina a ieşit în afara şoselei şi a izbit violent un cap de pod.

În urma impactului fetiţa şoferiţei în vârstă de 4 ani a fost grav rănită. Copila a suferit o fractură de mandibulă, fiind transportată la Spitalul de Pediatrie Piteşti. Rănită grav a fost şi femeia care traversa. Aceasta a rămas inconştientă pe caldarâm. Starea ei este în continuare gravă.

Săptămâna viitoare, pe DN 73, în zona intersecției dintre Mărăcineni și DN 73D care duce spre Colibași (Mioveni), va fi amenajat un sens giratoriu temporar. Drumurile Naționale vor face astfel o simulare a modului în care traficul va fi afectat. Aceasta este o variantă premergătoare a mutării, din primăvară, a sensului giratoriu astfel încât toate mașinile care tranzitează pe ruta Pitești-Câmpulung să intre prin acest sens giratoriu astfel încât să fie evitate accidentele în zonă.

Mai multe detalii, oferite de primarul Ion Georgescu, în cadrul interviurilor Proarges.ro

Sâmbătă, la Mărăcineni, a avut loc înmormântarea lui Mihai Popescu. Pentru mulți, numele său nu spune mare lucru. De aceea, încercăm să îi evocăm imaginea.
Colonelul veteran de război Mihai Popescu a trecut în lumea celor drepți la vârsta de 95 de ani.

Originar din Mărăcineni, Mihai Popescu a fost încorporat la vârsta de 19 ani și trimis la Școala de Subofițeri de Rezervă Infanterie Radna. În septembrie 1944 era elev sergent în compania căpitanului erou Ioan Fătu și apăra șoseaua Arad-Deva în zona pustei Păuliș, de atacurile horthyste. A avut zile și a scăpat cu viață din acele aprige încleștări, în care au făcut suprema jertfă din acea companie căpitanul Fătu, sublocotenentul Gheorghe Cismaru și 12 elevi.  La înmormântarea colonelului veteran de război Mihai Popescu nu am văzut niciun om politic sau vreun cap al administrației județene sau centrale. I-au fost alături familia, prietenii, frații veterani de război și un corp de armată. A fost înmormântat cu onoruri militare. Au lipsit onorurile societății, onorurile acestui județ și acestei țări pe care a apărat-o în cel de-al Doilea Război Mondial. Flacăra Centenarului, de  bună seamă, nu se aprinde mereu acolo unde ar fi trebuit aprinsă...

La 1 noiembie 1943 primeşte ordin de încorporare, fiind repartizat la Regimentul 31 Dorobanţi Calafat, de unde, la 10 noiembrie, este trimis la Şcoala de Subofiţeri de Rezervă Infanterie nr. 5 Radna. Aici va fi repartizat în Batalionul 2, Compania 6 Infanterie, destinată intervenţiei rapide.
 La 23 august 1944, îşi aminteşte veteranul, ne aflam în cantonament în satul Dorgoş, comuna Ususău, judeţul Timiş - Torontal. În ziua următoare, la ora 5, a sunat alarma. În numai 5 minute, ambele plutoane ale Companiei erau în poziţie de luptă, cu echipament de război.
Trupele maghiare şi germane au trecut la ofensivă, pe mai multe direcţii, la graniţa de vest a României. Pe malul drept al Mureşului acţiona o grupare de forţe armate hitleristo-horthyste, de circa 20.000 de oameni, între care şi Divizia de Blindate „Budapesta“, unitate de elită. La 5 septembrie 1944, inamicul a invadat România, iar la 11 septembrie a ocupat Aradul, avînd ca obiectiv cucerirea Defileului Mureşului şi înaintarea spre Alba Iulia.
În faţa acestei situaţii dramatice, cei  800 de elevi ai Şcolii militare Radna, proveniţi din toate judeţele ţării, au fost încadraţi în „Detaşamentul Păuliş“, din care mai făceau parte şi alte unităţi: Regimentul 96 Infanterie Caransebeş (în care o vom întîlni pe Elena Chiriţă, sergent sanitar din Suseni - Bogaţi, Argeş) şi Divizionul 61 Artilerie Grea, Craiova. Comandantul Detaşamentului a fost desemnat col. Alexandru Petrescu, care se afla şi la comanda Şcolii militare.
Prin lupte grele, cu un inamic superior numeric şi bine înarmat, elevii oştaşi şi ceilalţi militari ai Detaşamentului Păuliş au stăvilit ofensiva germano-maghiară în Defileul Mureşului, iar Divizia Blindată „Budapesta“ a fost obligată să se retragă în Ungaria.
În Ordinul de Zi nr. 15 din 14 noiembrie 1944, Ministrul de Război evidenţiază Şcoala de Subofiţeri Radna, care „s-a acoperit de glorie, cu ocazia luptelor dintre 14 şi 20 sept. 1944, în regiunea Păuliş - Ghioroc - Cuvin“.
     În timpul luptelor, 42 de elevi au făcut sacrificiul suprem, 22 au fost luaţi prizonieri (2 au reuşit să evadeze), iar 83 au fost răniţi. Primul ajutor l-au primit răniţii de la maicile Mănăstirii Radna, devenită ulterior spital militar.

În anul 2015 a fost ales președinte al Secțiunii „DETAȘAMENTUL PĂULIȘ” din Asociația Națională a Veteranilor de Război.
Ultima întâlnire a arădenilor cu regretatul răposat a avut loc în acest an în luna septembrie, cu ocazia comemorării eroilor Detașamentului Păuliș, când a evocat – pentru ultima oară – momentele de sânge și de glorie trăite pe meleagurile arădene de elevii de la Radna în toamna de foc a anului 1944. Mai sunt în viață doar patru veterani ai luptelor de la Păuliș: Bebe Osman de la Brașov, Cicerone Trâncu de la Craiova, Oltei Victor din București și Nicolae Seracin din Lugoj.
 

Mihai Popescu s-a născut pe 3 noiembrie 1923 în comuna Vieroşi, judeţul Muscel.
Aici a urmat cursurile şcolii primare şi gimnaziale. Apoi a fost înscris la Şcoala de cîntăreţi bisericeşti Cîmpulung, de la Mănăstirea „Negru Vodă“. Aceasta avea trei secţiuni: cîntăreţi bisericeşti, contabilitate - bănci şi agenţi sanitari. A urmat cel de-al doilea profil.
 
   Inamicul a fost urmărit pînă la graniţă, câînd a sosit ordinul Ministrului de Război ca şcolile militare să fie scoase de pe linia frontului.
  Trupurile eroilor au fost aşezate în Cimitirul Eroilor de la Radna. Printre aceştia se află şi cpt. Ion Fătu, comandantul Companiei a VI-a, locotenenţii Gheorghe Cismaru şi Darius Popescu, comandanţi de pluton, dar şi eroina Elena Chiriţă din Regimentul 96 Infanterie.
 În 1965, veteranul Mihai Popescu a început demersurile pentru reîntîlnirea foştilor camarazi de arme la Radna.
Prima întîlnire a avut loc în 1969, iar următoarea în 1974, cînd a fost dezvelit Monumentul Eroilor de la Păuliş. După 1989, veteranii se întîlnesc anual. Anul acesta este aşteptat ministrul Apărării Naţionale.
Dintre cei 800 de elevi de odinioară ai Şcolii Militare, mai sînt în viaţă doar 4. Dintre aceştia, 2 au luptat alături de Elena Chiriţă: mr. (rtg.) Mihai Popescu, 94 ani, din Mărăcineni, şi mr. (rtg.) Victor Oltei, 93 de ani, din Boţeşti, Argeş. Veteranul Mihai Popescu este Cetăţean de Onoare al comunelor Păuliş, Ghioroc şi Mărăcineni. De ce nu şi al Argeşului şi Muscelului?

Pagina 1 din 4

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.