Tânăra de 24 de ani care a ajuns în comă la spitalul județean Argeș după ce mașina în care era s-a răsturnat chiar în comuna natală, Bradu, a murit în această dimineață. Cătălina Raluca, a plecat prea devreme dintre noi. După o săptămână de luptă cu moartea, s-a declarat învinsă. Vestea a picat ca un trăznet peste familia și prietenii care sperau că tânăra își va reveni.
Fata a fost rănită după ce autoturismul în care se afla împreună cu încă doi băieți a dărâmat un gard, s-ar răsturnat și s-a oprit într-o curte. Șoferul, așa cum au descoperit polițiștii, era băut, având  0,8 la mie în aer pur expirat. 

Sute de oameni s-au strâns miercuri la Catedrala Arhiepiscopală din municipiul Curtea de Argeș, unde a avut loc parastasul de un an de la trecerea la cele veșnice a regelui Mihai I al Romaniei. Printre cei prezenți la eveniment s-au numărat atat localnici, cât și oameni veniți din alte zone ale țării, mulți dintre ei purtând drapele cu stema Casei Regale a României sau portrete ale regelui Mihai I.

În prezența membrilor Casei Regale slujba de pomenire a fost oficiată  în Catedrala Arhiepiscopală, necropolă voievodală și regală,  de către  Înaltpreasfințitul  Mitropolit Nifon , Arhiepiscopul Târgoviștei, în calitate de delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Înaltpreasfințitul Iosif, mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale și Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului. Lângă Înalții Ierarhi s-a aflat un sobor de preoți și diaconi.

După încheierea slujbei parastasului , a fost făcută o scurtă pomenire la mormintele regelui Mihai I și al Reginei Ana, aflate în pridvorul noii Catedrale Arhiepiscopale.  Momentul a fost unul privat, în interiorul catedralei avand acces doar familia regală.

După  retragerea membrilor familiei regale, toți cei prezenți au putut să se reculeagă la mormântul regelui Mihai I.

Regele Mihai a murit pe 5 decembrie 2017, la reşedinţa sa din Elveţia, la vârsta de 96 de ani. Pe 16 decembrie 2017 a fost înmormântat în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş.

Tragedie fără margini pe drumul care leagă Timişoara de Moraviţa, informează România TV. Un şofer care transmitea live pe Facebook a murit după ce a intrat cu maşina într-un tractor apoi a ricoşat în alt autoturism. O fetiţă care se afla în maşina care circula regulamentar a murit şi ea, iar alţi trei oameni au fost răniţi. Vitezometrul maşinii şoferului vinovat arăta peste 160 km/h. Circulaţia a fost blocată pe ambele sensuri în urma accidentului. Florin Muntean, șoferul care a produs accidentul, a murit azvârlit prin parbriz, la câțiva metri, pe câmp, notează OpiniaTimișorei.ro.
Acesta nu este singurul accident provoat de șoferi inconștienți care sunt preocupați mai mult să facă transmisiuni live decât să fie atenți la trafic atunci când sunt la volan. Polițiștii fac apel ca aceste practici extrem de periculoase să înceteze.
 Tragedie fără margini pe drumul care leagă Timişoara de Moraviţa, informează România TV. Un şofer care transmitea live pe Facebook a murit după ce a intrat cu maşina într-un tractor apoi a ricoşat în alt autoturism. O fetiţă care se afla în maşina care circula regulamentar a murit şi ea, iar alţi trei oameni au fost răniţi. Vitezometrul maşinii şoferului vinovat arăta peste 160 km/h. Circulaţia a fost blocată pe ambele sensuri în urma accidentului.
Acesta nu este singurul accident provoat de șoferi inconștienți care sunt preocupați mai mult să facă transmisiuni live decât să fie atenți la trafic atunci când sunt la volan. Polițiștii fac apel ca aceste practici extrem de periculoase să înceteze.
Sursa foto: opiniatimisoarei

Omul de știință Stephen Hawking a murit. El şi-a jucat propriul rol în seriale precum "Star Trek", "The Big Bang Theory" şi "The Simpsons", a semnat cărţi pentru copii împreună cu fiica sa Lucy şi a "cântat" cu vocea sa sintetică alături de formaţii ca U2 şi Pink Floyd, dar şi alături de grupul umoristic Monthy Python.  În urmă cu an, el a apărut în cadrul unei conferinţe de la Hong Kong prin intermediul unei holograme.

„Perspectiva de a muri devreme m-a făcut să înțeleg că viața merită trăită”.

„Ar fi o pierdere de timp să fiu furios pentru handicapul meu. Omul trebuie să meargă înainte, iar eu nu am făcut-o tocmai rău. Oamenii nu vor avea timp pentru tine dacă tu eşti mereu furios şi te plângi”.

„Oricât de grea ar fi viaţa, întotdeauna putem face ceva să ne-o înfrumuseţăm. Priviţi stelele, în loc să vă uitaţi în jos”.

„Data viitoare când cineva îţi reproşează că ai comis o greşeală, spune-i că s-ar putea să fie un lucru bun. Fără imperfecţiune, noi doi nu am exista".

„Principalul dușman al cunoașterii nu este ignoranță, ci iluzia cunoașterii".

„Acolo unde este viață – este și speranță".

„Am observat că până și cei care spun că totul este predestinat și că nu putem schimba nimic, se uită în stânga și în dreapta înainte să treacă strada".

„Suntem doar o rasă avansată de maimuțe pe o planetă neînsemnată a unei stele extrem de obișnuite. Dar noi putem înțelege Universul – asta ne face speciali".

„Nu cred că rasa umană va supraviețui în următorii o mie de ani, dacă nu ne vom răspândi în spațiu".

„Eu consider că viruşii de calculator ar trebui să fie consideraţi viaţă. Cred că spune ceva despre natura umană faptul că singura formă de viaţă pe care am creat-o până acum este pur distructivă. Am creat viaţă după înfăţişarea noastră".

„Cea mai bună dovadă a imposibilităţii călătoriilor în timp este că n-am fost încă invadaţi de hoarde de turişti veniţi din viitor".

„Navigarea pe Internet este o idee la fel de stupidă ca schimbarea constantă a posturilor TV".

 

 

La puţin timp după ce a împlinit 21 de ani, el a aflat că suferă de o boală degenerativă care duce la paralizie, scleroză laterală amiotrofică (SLA). 

Medicii nu i-au dat decât doi ani de viaţă. Neştiind nici măcar dacă va reuşi să-şi termine teza de doctorat, el a căzut într-o depresie profundă, din care va putea ieşi doar datorită întâlnirii cu o studentă la lingvistică, Jane Wilde, cu care s-a căsătorit în 1965. 

Cuplul, care va divorţa 30 de ani mai târziu, va avea trei copii împreună. Stephen Hawking se va căsători apoi cu Elaine Mason, de care se va despărţi după 11 ani, în 2006. 

Corpul său se degradează inexorabil. În 1974, el este incapabil să se hrănească sau să se ridice din pat de unul singur. În 1985, el pierde definitiv capacitatea de a vorbi după ce a suferit o traheotomie în urma unei pneumonii. 

Intelectual intact

Intelectul său rămâne însă intact, iar scopul să simplu: "înţelegerea completă a universului, de ce este cum este şi de ce există". 

În anii 1970 el dezvoltă ideea că găurile negre nu se mulţumesc să absoarbă toată materia şi lumina care trece prin apropiere ci emit şi o radiaţie, numită ulterior "radiaţia Hawking". 

Făcând acest lucru, el este primul care reuşeşte să se apropie de Sfântul Graal al fizicienilor, respectiv începe să concilieze cele două mari teorii care explică funcţionarea universului şi sunt aparent incompatibile, cea a relativităţii generale a lui Einstein şi mecanica cuantică. 

Potrivit oamenilor de ştiinţă, această teorie i-ar fi adus premiul Nobel lui Stephen Hawking dacă ar fi putut fi demonstrată experimental. 

La vârsta de 32 de ani, el devine cel mai tânăr membru al Royal Society, echivalentul britanic al Academiei de ştiinţe. 

Catedra lui Isaac Newton

În 1980, el obţine catedra de profesor "lucasian" de matematică la universitatea din Cambridge, un post ocupat înaintea lui de Isaac Newton. El va renunţa la acest post în 2009, când a atins limita de vârstă. 

Aprofundând cercetările sale despre originile universului, teoreticianul publică în 1988 "Scurtă istorie a timpului", pentru a explica marelui public marile principii ale cosmologiei, Big Bang-ului şi teoriei corzilor. 

Niciodată o operă de popularizare ştiinţifică nu va mai înregistra un asemenea succes. De la apariţia sa, ea s-a vândut în peste nouă milioane de exemplare. 

 Lumea oamenilor de știință și nu numai este în doliu, după moartea lui Stephen William Hawking, în vârstă de 76 de ani. Născut la 8 ianuarie 1942, în oraşul Oxford, Marea Britanie, Stephen Hawking  este considerat unul dintre cei mai mari fizicieni teoreticieni și cosmologi contemporani. Omul de știință s-a luptat mulți ani cu scleroză laterală amiotrofică.
Cu câteva luni înainte de a muri, Hawking a făcut una dintre cele mai importante predicții ale sale despre soarta Pământului. Cunoscutul astrofizician a făcut publică o predicţie apocaliptică despre Pământ, avertizând că planeta va deveni „un glob de foc” în mai puţin de 600 de ani, informează presa internaţională. Suprapopularea planetei până în 2600 şi creşterea puterii de consum vor transforma Pământul într-o minge de foc”, a spus Hawking prin intermediul unei înregistrări video, la un summit din Beijing.

 În 1950, când micul Stephen avea opt ani, familia sa s-a mutat la St. Albas, 30 de kilometri nord de Londra, potrivit site-ului www.ro.biography.name. Între 1950-1959 a urmat şcoala din St. Albans, iar în 1959 a câştigat o şcolarizare la Universitatea Oxford. Stephen a vrut să studieze matematica, deşi tatăl său ar fi preferat medicina, susţine site-ul dedicat fizicianului britanic, www.hawking.org.uk. Matematica nu a fost disponibilă la Oxford, aşa că a urmat fizica. După ce a absolvit Oxford în 1962, şi-a petrecut o perioadă scurtă de timp studiind petele solare la Observatorul Colegiului. Şi-a dat repede seama că e mai interesat de teorie decât de observaţie şi a lăsat Oxford pentru Trinity Hall, Cambridge, unde a studiat pentru un timp sub îndrumarea lui Fred Hoyle, cel mai distins astronom englez al vremii.
În 1963, Hawking a început să aibă primele simptome ale sclerozei amiotrofice laterale (ALS) sau boala lui Lou Gehrig, un tip de boală a neuronului motor, care în cele din urmă îi va afecta tot controlul neuromuscular, menţionează site-ul www.hawking.org.uk. Deşi medicii au prezis că Hawking nu va supravieţui mai mult de doi sau trei ani, el şi-a pierdut treptat utilizarea braţelor, picioarelor şi vocea, până când a fost aproape complet paralizat şi tetraplegic.
În 1965, a participat la un curs al matematicianul englez Roger Penrose, care elaborase recent o lucrare inovatoare pe tema singularităţii spaţio-temporale. Hawking, cu o vigoare reînnoită, s-a angajat în studiul astronomiei teoretice şi cosmologice, în special în domeniul găurilor negre şi singularităţii.

Un punct de cotitură în viaţa sa, a avut loc tot în 1965, atunci când s-a căsătorit cu Jane Wilde. Cei doi au avut împreună trei copii: Robert (1967), Lucy (1969) şi Timothy (1979). Cu ajutorul soţiei şi cu cel al îndrumătorului său de doctorat, Dennis Sciama, Hawking şi-a finalizat doctoratul şi a devenit cercetător şi, mai târziu, membru al corpului de cercetători al Gonville şi Caius College, Cambridge.

Între 1968 şi 1973, s-a alăturat echipei din cadrul Institutului de Astronomie din Cambridge, unde a început să aplice legile termodinamicii asupra găurilor negre prin intermediul unei matematici foarte complicate. La sfârşitul anilor '60, Hawking împreună cu colegul şi prietenul sau, Roger Penrose, au aplicat un nou model de complex matematic, care l-au creat din Teoria Generală a Relativităţii a lui Albert Einstein, în cercetările lor.


Stephen Hawking a lucrat la legile fundamentale care guvernează universul. Cu Roger Penrose, el a arătat ca teoria generala a relativităţii lui Einstein a presupus ca spaţiul şi timpul ar avea un început în Big Bang şi un sfârşit în găurile negre (1970). Site-ul www.hawking.org.uk precizează că aceste rezultate au indicat necesitatea unificării relativităţii generale cu teoria cuantică, cealaltă mare dezvoltare ştiinţifică a primei jumătăţi a secolului al XX-lea. O consecinţă a unei astfel de unificări pe care a descoperit-o a fost că găurile negre nu ar trebui să fie complet negre, ci ar trebui să emită radiaţia "Hawking" şi, în cele din urmă, să se evapore şi să dispara (1974). O altă presupunere este că universul nu are nicio margine sau limită în timp imaginar. Aceasta ar însemna că felul în care a început universul a fost complet determinat de legile ştiinţei.

În colaborare cu Brandon Carter, Werner Israel şi David Robinson, Hawking a furnizat o dovadă matematică pentru aşa-numita "No-Hair Theorem" a lui John Wheeler, potrivit căreia gaura neagră este descrisă în întregime de către cele trei proprietăţi (masa, momentul cinetic şi sarcina electrică), şi a propus cele patru legi ale mecanicii găurilor negre, similare cu cele patru legi clasice ale termodinamicii. După analiza emisiilor de raze gamma, el a sugerat, de asemenea, că găurile primordiale sau "găurile negre mini" ar fi fost formate după Big Bang.

În 1973 Hawking a părăsit Institutul de Astronomie, Departamentul de Matematică Aplicată şi Fizică Teoretică, iar un an mai târziu se afla în imposibilitatea de a se hrăni sau a coborî din pat, discursul său devenind extrem de neinteligibil.

În acelaşi an, 1974, Hawking şi Iacov Bekenstein au arătat că găurile negre nu sunt de fapt complet negre, şi că acestea ar trebui să creeze şi să emită termic particule sub-atomice, cunoscute astăzi ca radiaţia Hawking, până când în cele din urmă îşi epuizează energia şi se evaporă, potrivit www.ro.biography.name. Acest lucru a dus la aşa-numitul "Paradox al Informaţiei" sau "Paradoxul lui Hawking", prin care informaţia fizică (ceea ce înseamnă identitatea şi proprietăţile particulelor distincte), pare a fi complet pierdută în univers, în contradicţie cu legile acceptate ale fizicii.

 La vârsta de 32 de ani, a fost ales ca unul dintre cei mai tineri membri ai Societăţii Regale. În 1979 a fost numit profesor Lucassian de matematică la Universitatea Cambridge, post ce l-a deţinut timp de 30 de ani, până la pensionare. În 1982, a fost numit Comandor al Ordinului Imperiului Britanic (CBE).


Trei ani mai târziu, în 1985, s-a îmbolnăvit de pneumonie şi a suferit o intervenţie de traheotomie, care l-a lăsat în imposibilitatea de a vorbi, dar numeroşi prieteni au colaborat la construirea unui dispozitiv care i-a permis să scrie pe un calculator cu mişcări mici ale corpului, şi apoi să vorbească ceea ce a scris, folosind un sintetizator de voce.

În 1988, a devenit cunoscut pentru publicul larg, după ce a publicat primul său best-seller, "O scurtă istorie a timpului". Opiniile lui Hawking cu privire la existenţa lui Dumnezeu au făcut obiectul a numeroase dezbateri, în momentul publicării acestei cărţi, în care el se susţinea că descoperirea unei "Teorii a Totului", ne-ar permite să "cunoaştem ce este în mintea lui Dumnezeu".


În 1989, a fost numit Companion de Onoare al CBE. A acumulat 13 diplome de onoare, precum şi multe alte premii şi medalii, printre care Premiul Albert Einstein, cel mai prestigios din fizica teoretică.

În 1991, s-a despărţit de soţia sa, iar patru ani mai târziu s-a căsătorit cu asistenta lui, Elaine Mason, de care a divorţat în 2006.

După ce în 2001 a publicat o nouă carte, "Universul într-o coajă de nucă", în 2003 s-a îmbolnăvit din nou grav de pneumonie.


În anul 2004 Hawking a inversat dramatic una dintre afirmaţiile sale controversate anterioare, cu privire la găurile negre (care distrug tot ceea ce cade în ele şi că nu se pot recupera informaţii dintr-o gaură neagră), susţinând că noile descoperiri ar putea ajuta la rezolvarea aşa-numitului "Paradox al informaţiei", după cum arată site-ul www.ro.biography.name. În noua sa definiţie despre găurile negre, orizontul evenimentului nu este atât de bine conturat, şi o gaură neagră nu poate ascunde complet tot în ea din exterior, îmbrăţişând conceptul de multivers, pentru a ajuta la explicarea conservării informaţiei în găurile negre. Anul următor, a publicat o carte despre istoria timpului, "O mai scurtă istorie a timpului", iar în 2009, a fost decorat cu Medalia Prezidenţială a Libertăţii, cea mai înaltă distincţie civilă din Statele Unite ale Americii.

În 2010, în cartea sa, "The Grand Design", afirma fără echivoc inexistenţa lui Dumnezeu: "creaţia spontană este motivul pentru care există mai degrabă ceva decât nimic; De ce există universul?; De ce noi existăm? Nu este necesar să-l invocăm pe Dumnezeu pentru a pune un univers în mişcare", schimbându-şi astfel ideile pe care le avea cu peste 20 de ani în urmă, în care susţinea existenţa lui Dumnezeu, potrivit www.ro.biography.name. De asemenea Hawking mai afirma că fizica modernă ca ştiinţă nu trebuie să lase niciun loc lui Dumnezeu în ecuaţia apariţiei Universului, iar ştiinţa poate explica singură originea tuturor lucrurilor.

Pagina 1 din 3

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.