O persoană a murit şi patru persoane au fost rănite, joi, într-un accident rutier produs strada Gheorghe Șincai din municipiului Piteşti. Un şofer în vârstă de 70 de ani a provocat un accident mortal în Piteşti, în timp ce ducea trei femei la biserică. Bătrânul n-a mai dat prioritate în intersecţie şi a spulberat frontal un autoturism care circula rergulamentar. Din câte se pare, bărbatul era un piețar, făcând transport ilegal de persoane pe ruta Pitești-Mioveni, trafic acceptat tacit de primăria Pitești care găsește, împreună cu Poliția Locală tot felul de scuze pentru a nu interveni în eliminarea acestora.

În urma impactului deosebit de puternic a rezultat decesul uneia dintre cele 3 femei care se aflau în maşina bătrânului şi rănirea a celorlalte cinci persoane implicate în accident. Femeia care a murit avea 74 de ani.

Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Argeş au anunţat că mai multe autospeciale SMURD şi echipaje ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean au intervenit la un eveniment rutier în care au fost implicate două autoturisme, informează agerpres.ro.

Conform aceleiaşi surse, în autoturismele care au intrat în coliziune se aflau şase persoane, pentru două dintre ele fiind nevoie de intervenţia echipajului de descarcerare. "Patru persoane au fost transportate la spital, una a decedat, iar o altă persoană a refuzat transportul la spital", a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Argeş, Mădălina Epure.

Poliţiştii au deschis în acest caz un dosar de cercetare penală pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, fiind efectuate cercetări pentru stabilirea împrejurărilor producerii accidentului.

Un nou caz de pestă porcină confirmat în Argeș. De data aceasta, chiar lângă Pitești. Virsul PPA a fost confirmat la un porc din gospodăria unui localnic în comuna Bascov.
În data de 11 iunie a.c., a fost confirmat virusul pestei porcine africane (PPA) la un porc dintr-o gospodărie din satul Mica, comuna Bascov, conform buletinului de analize emis de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti. Menţionăm că probele au fost recoltate în data de 7.06.2019, în urma unei acţiuni comune a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş şi a Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş.
Subprefectul Adrian Dumitru Bughiu a convocat astăzi o şedinţă a Centrului Local de Combaterea a Bolilor la Animale (CLCB) pentru a adopta planul de măsuri, potrivit legii.
A fost delimitată zona de protecţie pe o rază de 3 kilometri (Mica, Valea Ursului, Glîmbocu, Brăileni şi Prislopu Mic –  comunele Bascov, Băbana şi Drăganu) şi o zonă de supraveghere de 10 kilometri (Ciocănăi, Dealul Viilor, Moşoaia, Smeura, Hinţeşti, Poiana Lacului, Metofu, Groşi, Băbana, Cotmeniţa, Bascov, Schiau, Uiasca, Budeasa, Budeasa Mică, Gălăşeşti, Merişani, Borleşti, Vărzaru, Dobrogostea, Mărăcineni, Piteşti, Răchiţele de Sus, Răchiţele de Jos, Bărbăteşti, Cocu şi Crucişoara – comunele Bascov, Băbana, Budeasa, Mărăcineni, Merişani, Cocu, Poiana Lacului, Moşoaia şi municipiul Piteşti).
Au fost luate toate măsurile specifice în gospodăria afectată şi în localităţile aflate în zonele de protecţie şi de supraveghere.
Transportul, comerţul în zone neautorizate cu porci vii, carne sau produse din carne şi care provin din zonele de protecţie şi supraveghere  sunt interzise în această perioadă. Nu se vor organiza târguri şi expoziţii de păsări şi animale pe teritoriul localităţii Bascov.
Pentru prevenirea răspândirii bolii, se vor efectua verificări de poliţişti, efective de jandarmi şi angajaţi ai DSVSA Argeş.
Până în acest moment, nu au mai fost raportate alte cazuri de îmbolnăvire sau mortalitate în gospodării sau în exploataţii de tip comercial din judeţul Argeş.
Orice suspiciune de boală trebuie comunicată de urgenţă medicului veterinar sau autorităţilor publice locale.
Instituţia Prefectului –Judeţul Argeş face un apel către argeşeni să trateze cu responsabilitate acţiunile care ţin de prevenirea răspândirii virsului PPA şi recomandă să respecte cu stricteţe toate măsurile impuse de autorităţile competente, se arată într-un comunicat de presă al Prefecturii Argeș remis Proarges.ro.

Șapte episcopi greco-catolici martiri, reprezentanţi ai Bisericii Române Unite - Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu - vor fi beatificaţi în cadrul unei ceremonii ce va avea loc pe 2 iunie, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, oficiată de Sanctitatea Sa Papa Francisc. Poate că cel mai cunoscut este Iuliu Hossu, asta și pentru că a supraviețuit calvarului și a putut povesti despre ceea ce a trăit el și ceilalți episcopi.  Episcopii care vor fi beatificați de Papa Francisc au trecut, prin peregrinările lagărelor de exterminare stabilite de securiștii comuniști, inclusiv prin Argeș. Asta, pentru că securiștii au profitat de faptul că Argeșul are orașe aproape de granița cu Transilvania și este situat și foarte aproape de capitală. O haltă pentru fiecare dintre ei a fost vila patriarhului ortodox din comuna Dragoslavele, Argeș, stabilită de securiști drept lagăr. Unii au ajuns și pe la Închisoarea Pitești, alții chiar la Curtea de Argeș.

Valeriu Traian Frenţiu: I-au ținut doliu Maniu, Brătianu și Mihalache
Valeriu Traian Frenţiu, născut la Reșița, a reprezentant Biserica Română Unită în faţa autorităţilor şi a condus astfel rezistenţa acesteia în faţa asaltului întreprins împotriva ei de guvernul comunist.

A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948, odată cu ceilalţi episcopi greco-catolici. Alături de aceştia, a fost dus mai întâi în lagărul organizat de Securitate în vila patriarhului ortodox din comuna Dragoslavele, apoi în lagărul organizat la mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani. În 1950 a fost transferat în închisoarea cu regim de exterminare de la Sighet. Deşi s-a îmbolnăvit grav din pricina condiţiilor de viaţă de acolo, n-a primit niciun fel de îngrijire medicală şi a murit, pe 11 iulie 1952, în celula 44, înconjurat de fraţii săi întru episcopat. A fost înmormântat în Cimitirul oraşului de pe strada Rodnei din Sighet, mormântul său fiind necunoscut.
În 1950 a ajuns în Închisoarea Sighet, unde a murit în data de 11 iulie 1952. Asemenea celorlalți deținuți morți la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul i-a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaște locul înhumării. În anul 2008 un procuror de la Tribunalul Militar Cluj a identificat groapa comună și a găsit osemintele sale.
Nu a fost judecat și nu a avut condamnare. Conform memoriilor cardinalului Iuliu Hossu, care a supraviețuit detenției de la Sighet, vestea morții lui Valeriu Traian Frențiu s-a răspândit a doua zi în întreaga închisoare, iar fruntașii politici din toate partidele, în frunte cu Iuliu Maniu, urmat de Ion Mihalache, Gheorghe Brătianu, ceilalți fruntași ai partidelor liberal, averescan, socialist, toți care sufereau în temnița Sighetului „au luat parte din tot sufletul, cum mi-au comunicat pe rând, prin purtătorii lor de cuvânt, șoptit la ușa celulei, au luat parte vie la doliul nostru și sufletește au făcut funeralii naționale în sufletul lor.




Suciu, episcopul fost fotbalist, intelectual rasat
Ioan Suciu s-a născut în familia preotului unit Vasile Suciu și a Mariei Suciu, născută Coltor. A fost al patrulea, în ordine cronologică, dintre cei 9 copii, 5 băieți și 4 fete, ai familiei părintelui Vasile Suciu. Unul din frații săi a fost academicianul Gheorghe Claudiu Suciu (1905-1990), cu merite în domeniul petrochimiei. În tinerețe, episcopul Suciu era unul dintre cei mai bun fotbaliști de la Blaj. În liceu a fost prieten și coleg de clasă cu Tit Liviu Chinezu, devenit și el episcop, decedat de asemenea în închisorile comuniste. Prietenia lor a durat până la sfârșitul vieții.
La 6 mai 1940 a fost numit episcop, iar la 20 iulie 1940, în ziua de Sfântul Ilie, a fost hirotonit episcop titular de Moglena (Slatina, Bulgaria) și auxiliar al episcopului Valeriu Traian Frențiu de la Oradea, episcopi consacratori fiind Iuliu Hossu de la Cluj, Valeriu Traian Frențiu al Oradiei Mari și Ioan Bălan al Lugojului, în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea. Din 29 august 1941 a fost auxiliar tot de Oradea, dar acum al episcopului Iuliu Hossu, numit Administrator Apostolic. Episcopul Valeriu Traian Frențiu a revenit la Oradea doar în 1947. Episcopul Ioan Suciu s-a afirmat ca unul dintre cei mari oratori ai Bisericii și prieten de suflet al tinerilor. De aceea, a fost cunoscut ca episcopul tineretului.
După ce a fost arestat, a fost încarcerat la Ministerului de Interne, Văcărești etc., până la punctul final, temnița din Sighet. După arestare episcopul Ioan Suciu a fost dus la Securitatea de la Sibiu. După două zile, a fost dus la Ministerul de Interne de la București, unde a fost depus într-o celulă, în care se mai aflau episcopii Vasile Aftenie, Iuliu Hossu, și Alexandru Rusu. De la București a fost transportat la reședința patriarhală de vară de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldărușani, transformată în lagăr. De la Jilava a fost transferat la penitenciarul la Sighetu-Marmației, unde a fost internat. Acolo au fost duși și ceilalți episcopi din lagărul de la Mănăstirea Căldărușani. La Sighet au fost adunați demnitarii vechii Românii (câteva mii), „de unde nu au mai ieșit decât pentru a ajunge în groapa comună a închisorii”. Acolo, în închisoarea de la Sighet, episcopul Ioan Suciu a rămas între 28 octombrie 1949 și 27 iunie 1953.

Vasile Aftenie: Bucureștenii făceau pelerinaj pe ascuns la mormântul său
Vasile Aftenie s-a născut la 14 iulie 1899, la Lodroman, judeţul Alba. În 1940, a fost numit episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş şi i s-a încredinţat funcţia de vicar general pentru Bucureşti şi Vechiul Regat.
A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948, împreună cu întregul Episcopat greco-catolic. Și el a fost dus tot la vila patriarhului ortodox din comuna Dragoslavele. Aflându-se în lagărul de la Căldăruşani, la 25.05.1949 a fost despărţit de ceilalţi episcopi şi a fost încarcerat la Bucureşti, în subsolul Ministerului de Interne. Securitatea a încercat să-i monteze un proces politic, pentru a ascunde adevărata motivaţie a arestării, cea religioasă. În urma violenţelor fizice şi psihice suferite în timpul celor 10 luni de anchetă, pe 25 martie1950, a suferit un accident cerebral (o hemipareză). Trimis la „spitalul” închisorii Văcăreşti, a murit după 45 de zile, pe 10 mai 1950. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic, sub supravegherea Securităţii. Timp de mai mulți ani, inclusiv în anii comunismului, credincioșii luau țărână de pe mormântul său, considerându-l cu puteri divine. Osemintele sale au fost deshumate pe 12 mai 2010, fiind momentan depuse în Biserica „Bunavestire” (Acvila) din Bucureşti.

Alexandru Rusu: domiciliul obligatoriu la Curtea de Argeș, închis la Pușcăria Pitești
Alexandru Rusu s-a născut pe 22 noiembrie 1884, la Şăulia de Câmpie (azi în jud. Mureş), într-o familie cu 12 copii.
În 1923, a fost numit canonic al Capitlului mitropolitan. Între 1925 şi 1930, a fost rectorul Academiei Teologice din Blaj. În 1946, a fost ales de Sinodul electoral din Blaj ca prim candidat pentru funcţia de mitropolit. Papa Pius al XII-lea şi-a dat acordul pentru numire, dar regimul comunist s-a opus, în intenţia evidentă de a dezorganiza Biserica Română Unită.
A fost arestat în dimineaţa zilei de 29 octombrie 1948. Între 1950 şi 1954 a fost încarcerat la închisoarea din Sighet, împreună cu ceilalţi episcopi greco-catolici. După 4 ianuarie 1955, a fost plasat în domiciliu obligatoriu la mănăstirea Curtea de Argeş, apoi la mănăstirea Ciorogârla, iar pe 13 august 1956 a fost transferat la mănăstirea Cocoş. A fost arestat din nou pe 30 decembrie 1956. După un proces stalinist la Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Militare Cluj, a fost condamnat la închisoare pe viaţă, sub acuzaţia de înaltă trădare. Timp de şase ani şi jumătate, Rusu a trecut prin închisori cu regim foarte dur (Gherla, Piteşti, Dej). În urma condiţiilor de acolo (lipsă de apă, de aer, miros, alimentaţie precară, pedepse, frig, lipsă totală de igienă), a murit de septicemie pe 9 mai 1963, la Gherla. A fost înmormântat în cimitirul închisorii, iar mormântul său nu a putut fi identificat până astăzi.



Tit Liviu Chinezu: În loc să fie tratat, băgat de torționarii comuniști să înghețe într-o celulă

Tit Liviu Chinezu s-a născut în anul 1904, în comuna Huduc (azi Maiorești), Comitatul Alba de Jos, azi în județul Mureș, unde tatăl său era preot greco-catolic. Încă de când era copil a avut un trai greu, întrucât trebuia să facă zilnic, pe jos, pe ger sau căldură, pe ploaie sau viscol, drumul până la școala primară în satul vecin.

În 28 octombrie 1948 Tit Liviu Chinezu a fost arestat și dus la Mănăstirea Neamț, împreună cu alți 25 de preoți greco-catolici, și apoi la Căldărușani, unde, ulterior, au fost aduși și episcopii greco-catolici, ținuți până atunci la Dragoslavele, Mușcel, la vila, patriarhului Justinian Marina. În timp ce mai era la Căldărușani, la data de 3 decembrie 1949, la propunerea lui Ioan Ploscaru, părintele Tit Liviu Chinezu a fost consacrat episcop de către ceilalți episcopi veterani (tot acolo a fost consacrat și Ioan Cherteș, în noaptea de Crăciun, 24/25 decembrie 1949). Cu toate precauțiunile luate pentru a nu se divulga acest secret, securitatea a aflat ce se întâmplase, și cu ocazia unei vizite, pe care un delegat al Ministerului Afacerilor Interne o făcea la Sighet, a spus tuturor: "Știați că aceștia doi, îi arăta pe Chinezu și Cherteș, sunt episcopi?". Toți au rămas uimiți de această revelație.

Tot la Închisoarea Sighet un căpitan de securitate a repetat propunerea episcopului vicar patriarhal Teoctist Arăpașu, de a trece la Biserica Ortodoxă Română. La categoricul refuz al tuturor, căpitanul de securitate a plecat furios. Însă Vasile Ciolpan, directorul închisorii, s-a reîntors nervos în celulă, și părintele Chinezu a fost sancționat cu izolare timp de două săptămâni.

În primii ani, la Sighet, a luat și el parte la corvezile din închisoare, până când șubrezia totală a sănătății nu i-a mai permis să părăsească celula. „Din cauza sensibilității sale deosebite, spune părintele Alexandru Rațiu, episcopul Chinezu a suferit foarte mult în închisoare, dar nu s-a plâns niciodată, dimpotrivă, a încercat pe cât putea să întărească speranțele celor care sufereau în jurul său. Exemplul său va rămâne viu pentru noi cei care am trăit alături de el”. În 1955., Episcopul Chinezu s-a îmbolnăvit grav. Într-o noapte a început să scuipe sânge, dar n-a avut parte de nici o asistență medicală. Chemat sanitarul închisorii, acesta a decis să-l izoleze în infirmierie, ceea ce era o mare minciună, căci, în realitate, infirmierie nu exista. Cu toate că i-a implorat să nu-i lase să-l ia de lângă ceilalți, aceștia nu aveau niciun fel de autoritate. Comandantul închisorii, Vasile Ciolpan, a ordonat ca fereastra celului sale să fie deschisă, pe un ger groaznic, Episcopul Chinezu aproape că a înghețat. Îl închiseseră, singur, într-o celulă mare, celula 62, de pe aripa din dreapta a T-ului (închisoarea de la Sighet avea forma unui „T”) unde, nu după mult timp, a și murit, bolnav și înghețat.
Noaptea a fost cărat cu căruța și îngropat în Cimitirul Săracilor, un cimitir fără cruci și fără morminte, părăsit, de pe malul Izei, unde au fost înmormântați toți cei care au murit la Sighet. A fost al patrulea episcop martir al Bisericii Române Unite, după Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu și Ioan Suciu.


Ioan Bălan: Nu și-a trădat credința
Ioan Bălan (n. 11 februarie 1880, Teiuș, comitatul Alba de Jos - d. 4 august 1959, la Ciorogârla, lângă București) a fost episcop greco-catolic de Lugoj.
În 29 octombrie 1948, în contextul interzicerii Bisericii Române Unite cu Roma, a fost arestat de autoritățile comuniste. În ciuda vârstei înaintate, a fost dus la vila patriarhală de la Dragoslavele, apoi la mănăstirea ortodoxă Căldărușani, iar din 1950, după refuzurile consecvente de a accepta trecerea la Biserica Ortodoxă Română, a fost închis la penitenciarul din Sighet. Acolo a fost supus unor munci istovitoare. În 1955 a fost internat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeș, ulterior a fost transferat la mănăstirea Ciorogârla, unde s-a stins din viață în anul 1959.
 

Iuliu Hossu: Credința noastră este viața noastră. A citit proclamația de Unire a Transilvaniei cu Regatul României
Iuliu Hossu (n. 30 ianuarie 1885, Milaș, comitatul Cluj - d. 28 mai 1970, București) a fost episcop al Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla, deținut politic, cardinal, senator de drept în Parlamentul României, membru de onoare (din 1945) al Academiei Române.

Iuliu Hossu a fost cel care a citit la 1 decembrie 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României. Ulterior acesta s-a îmbrățișat cu episcopul ortodox Miron Cristea (viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Române). Episcopii Iuliu Hossu și Miron Cristea, alături de alți doi fruntași ardeleni, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș, au dus la București Declarația de Unire de la Alba Iulia. Declarația a fost înmânată regelui Ferdinand I al Românilor.

Episcopul Hossu s-a opus trecerii forțate a credincioșilor greco-catolici la Biserica Ortodoxă Română. La 1 octombrie 1948 a dat un Decret de Excomunicare (ipso facto) a participanților la Adunarea de la Cluj, a celor 36 de preoți greco-catolici care urmau să hotărască ruperea credincioșilor greco-catolici români de Biserica Romei. La 29 octombrie 1948 a fost arestat în București, la ora unu noaptea, și dus la sediul Ministerului de Interne.

În data de 31 octombrie 1948 a fost mutat împreună cu ceilalți episcopi greco-catolici la vila patriarhală de la Dragoslavele, unde au fost ținut închiși, sub pază, în foame și frig. În data de 14 noiembrie au fost vizitați de patriarhul Iustinian Marina personal, care le-a pregătit o masă. În cadrul discuțiilor patriarhul le-a propus renunțarea la credința catolică și la legătura cu Roma. În data de 2 decembrie 1948 au fost din nou vizitați de patriarh, de această dată împreună cu episcopul vicar Teoctist Arăpașu, care le-a adus monitorul oficial în care a fost publicat decretul de desființare a Bisericii Române Unite.

Refuzând trecerea la ortodoxie, episcopul Iuliu Hossu a fost transferat mai întâi la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950, la penitenciarul din Sighet. În anul 1955 a fost dus la Curtea de Argeș, iar în anul 1956, la Mănăstirea Ciorogârla.

În urma liturghiei greco-catolice celebrate în fața Bisericii Piariștilor din Cluj în 12 august 1956, cei trei episcopi uniți au fost dispersați de la Ciorogârla. Episcopul Iuliu Hossu a ajuns din nou la Căldărușani, unde a stat cu domiciliu obligatoriu până la sfârșitul vieții.  La 28 aprilie 1969 a fost creat cardinal in pectore de către papa Paul al VI-lea deoarece, din cauza regimului comunist din acea vreme, o astfel de titulatură, făcută publică, i-ar fi adus și mai multe neajunsuri. La 5 martie 1973, după decesul lui Hossu, papa a dezvăluit faptul că episcopul Hossu fusese numit cardinal în anul 1969.
 

Conform Biroului Electoral Central, PNL a câștigat alegerile europarlamentare, fiind urmat la o distanță de trei procente de PSD și la alte trei procente de USR-PLUS.

PNL - 26,23%

PSD - 23,68%

USR-PLUS: 20,51%

Pro Romania: 7,01%

UDMR: 6,27%

PMP: 5,55%

ALDE: 4,24%

Argeșul a rămas în continuare fief PSD. Facem însă mențiunea că aceste rezultate sunt cele din numărătoarea paralelă a partidelor. PSD a pierdut istoric Piteștiul, semn că Ionică fără frică este cu adevărat un no name. La Ștefănești, orașul unde stau mai mulți lideri PSD la nivel județean, PSD a fost de asemenea învins în mod rușinos. Au rămas fiefuri cele două foste capitale ale Țării Românești- Câmpulung și Curtea de Argeș, dar și Topoloveniul. Cea mai mare surpriză ar putea fi însă la Mioveni, acolo unde USR și PSD sunt umăr la umăr în contextul în care Ion Georgescu este unul dintre cei mai prolifici primari din țară atât în plan administrativ cât și politic.


Rezultate parțiale Argeș
PSD: 30.06% (78,116 voturi)
PNL: 23.62% (61,360 voturi)
USR-PLUS: 18.65% (48,452 voturi)
ProRomânia: 9.99% (25,962 voturi)
PMP: 6.83% (17,739 voturi)
ALDE: 4.32% (11,217 voturi)
UDMR: 0.59% (1,532 voturi)
Peter Costea: 0.89%
George Simion: 1.29%
Gregoriana Tudoran:  0.96%

Rezultate pe orașe

Pitești:
USR cu 27,75%
PSD - 23,34%,
PNL - 19,03%,
PRO România 10,83%,
PMP 7,65%
ALDE - 4,43%

Mioveni:

 - USR - 25,60%

- PSD - 25,31%,

- Pro România - 12,13%

- PNL - 20,22%

- ALDE - 3,51%

- PMP - 5, 74%


Câmpulung:

PSD: 27.65%

PNL: 21.92%

USR: 21%

ALDE: 9,68%

Pro România: 9.1%

PMP: 7.97%

 

Curtea de Argeș:
- PSD - 25,79&

- USR - 20.95%

- Pro România - 12,38%

- PNL - 22,66%
- PMP - 7, 05%

- ALDE - 3,49%

 

Topoloveni:

PSD – 30.16%

PNL – 25.55%

USR - 18.74%

Pro România – 8.88%

ALDE - 3,59%

PMP – 7.36%

 

Costești:

PNL - 32.92%

PSD - 29.43 %

USR - 13.32 %

PRO România - 7.01%

ALDE - 5.55%

PMP - 6.67%

 

Ștefănești

PNL: 21.92%

USR: 21 %

PSD: 19,62%

Pro România: 11,36 %

ALDE: 9.68%

PMP – 7.97 %

 

Călin Popescu Tăriceanu a fost prezent joi la Pitești, pentru a-i susține în campania electorală pe Andrei Gerea, dar și pe Robert Tudorache, cei doi candidați ALDE din partea Argeșului la alegerile europarlamentare de duminică. Președintele ALDE, care și-a manifestat în mai multe rânduri dorința de a candida la alegerile prezidențiale, s-a bucurat de o simpatie deosebită în rândul piteștenilor. Dovadă au stat desele momente de simpatie dovedită pe timpul promenadei de la Teatrul Al Davila spre CJ Argeș. Însoțit de liderii ALDE Argeș și de vicepredintele Andrei Gerea, Tăriceanu a fost mai întâi abordat de Petre Luțu, seniorul ALDE Pitești și fost deținut politic în perioada comunistă. Se știe că ALDE a cerut demisia și chiar anchetarea lui Augustin Lazăr pe vremea când acesta își depusese mandatul pentru o nouă funcție la conducerea Parchetului General, în ciuda faptului că l-a prins din urmă perioada în care din postura de procuror în comisia de eliberare, le refuza dreptul deținuților politici de la Aiud de a ieși de la închisoare.

Apoi, tot drumul, Tăriceanu a fost abordat de oameni de toate vârstele A zâmbit, a intrat în vorbă cu oamenii, ba chiar s-a întâlnit cu o persoană cu care lucrase în perioada din tinerețe, la Apele Române, la Pitești. Nu au lipsit nici autografele, iar o tânără care s-a nimerit trecând chiar prin fața lui Tăriceanu, în timp ce grupul de membri ALDE se deplasa, i-a cerut acordul și au făcut un selfie. În fine, Tăriceanu a fost răbdător și și-a făcut poze și cu susținutorii ALDE din Pitești, înainte să plece spre Câmpulung. Chiar înainte să plece s-a întâlnit cu Mihai Georgescu, fost director al Arpechim și au schimbat câteva vorbe despre o ipotetică salvare a Arpechim. O ipotetică spunem noi, pentru că momentul decisiv a fost pierdut în momentul în care PNL a ieșit de la guvernare iar Andrei Gerea a fost forțat să plece de la ministerul Economiei. La acel moment, Gerea reușise să aducă pe profit operațional Oltchimul băgat în faliment de PDL, semnase un memorandum cu niște investitori chinezi și chiar lăsase un grafic de privatizare aprobat de guvern. Miniștrii ajunși ulterior acolo- Constantin Niță, Mihai Tudose și ceilalți- au renunțat la ideea repunerii pe picioare a Oltchim în formulă integrată cu Arpechim, motiv pentru care acum secția de la Pitești este scoasă la vânzare separat.

Una peste alta, putem spune că la Pitești, Călin Popescu Tăriceanu a avut o plimbare de prezidențiabil. Nu au existat huiduieli, nici aplauze, dar lumea a avut o reacție extrem de pozitivă. Și, în ciuda vârstei, s-a dovedit că Tăriceanu are încă lipici și la tineret, lucru foarte rar întâlnit la politicienii de astăzi, indiferent dacă sunt cu experiență sau sunt mai nou intrați în politică. Ca o paralelă, la Cluj, unde a făcut o plimbare până la locul unde și-a lansat cartea și a făcut campanie electorală pentru PNL, Klaus Iohannis a fost absolut ignorat de trecători. Ba unii dintre ei l-au tratat, la propriu, cu spatele, conform celor relatate și imaginilor surprinse de presa locală.

 Comandat de Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), publicat de SC Macazin Muntenia SRL, M.F.C. 41190002

Pagina 1 din 127

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.