Pe site-ul Ministerului Justiţiei au fost publicate o serie de precizari privind numirea lui Augustin Lazăr ca procuror general.  Potrivit acestora, la dosar ar fi existat "O Ordonanță de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis". Ministrul nu a făcut publică ordonanța, însă a trimis o copie la CSM și cere Consiliului să confime sau să infirme acuzațiile sale. Până acum, procurorul general nu a emis un punct de vedere.
Într-un comunicat de presă, Ministerul Justiției susține că în dosarul de candidatură a lui Augustin Lazăr din 2016, depus la Ministerul Justiției, era și o ordonanță de clasare pe numele lui Klaus Iohannis. Dosarul fusese închis în 2013 de Parchetul Curții de Apel Alba Iulia, unde Lazăr era șef, și viza retrocedarea de către primarul Sibiului a unui imobil către Forumul Democrat al Germanilor. Acest document nu a mai fost trimis la CSM de ministrul Justiției de atunci, Raluca Prună.
Ministrul Justiției nu a făcut publică ordonanța de clasare la care a făcut trimitere în raportul de evaluare realizat procurorului general din simplul motiv că actele de urmărire penală nu au un caracter public. De altfel, această chestiune a generat și conflictul juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României și Ministerul Public, tranșat de Curtea Constituțională în 2017.
EXTUL INTEGRAL

Precizari privind numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr
Numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr

Facem precizarea faptului că, prezentele dezvoltări nu adaugă la raportul de evaluare prezentat în data de 24 octombrie 2018.

Anunțul de recrutare
17 Februarie 2016 - pe site-ul Ministerului Justiției, a fost postat anunțul cu privire la declanșarea procedurii de recrutare pentru ocuparea funcției de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Anunțul de recrutare a fost însoțit de publicarea criteriilor avute în vedere pentru ocuparea funcției de Procuror General, iar la capitolul Condiții prevăzute de lege sunt enumerate următoarele: (a) Vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror (b) Calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare; (c) Nu au fost sancționați în ultimii 3 ani.
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor a fost data de 16 martie 2018.

Candidați
15-16 Martie 2018 - la registratura Ministerului Justiției au fost înregistrate 4 candidaturi pentru funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, printre care și a procurorului Augustin Lazăr.

Selecția de către Ministrul Justiției
21 martie 2016 – data programată pentru dialogul domnului procuror Augustin Lazăr cu ministrul justiției.

01 aprilie 2016 – Ministrul Justiției a transmis către Consiliul Superior al Magistraturii propunerea de numire funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a domnului procuror Augustin Lazăr, pentru o perioadă de 3 ani.

Avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii
Potrivit articolului Art. 211 alin (2) din Regulamentul privind transferul şi detașarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcții de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcția de procuror şi a procurorilor în funcția de judecător din 09.03.2006, ”în vederea emiterii avizului, împreună cu propunerea ministrului justiției se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declarațiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”.

21 Aprilie 2016 - prin Hotărârea 258, secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului justiției de numire în funcția de Procuror General a domnului Augustin Lazăr.

Numirea în funcția de procuror general
28 Aprilie 2016 - Președintele României a semnat decretul de numire în funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr.

PROBLEME IDENTIFICATE ÎN PROCEDURA DE NUMIRE

Dosarul de candidatură
Candidatura domnului procuror Augustin Lazăr a fost înregistrată la Ministerul Justiției printr-un email transmis în data de 15 Martie 2016, ora 12:27 către Direcția Resurse Umane. Din copia email-ului se poate observa că s-au atașat doar un curriculum vitae și o scrisoare de intenție.

Din analiza dosarului și a înregistrărilor din registratura Ministerului Justiției, rezultă că nu au fost depuse alte documente nici la această dată, nici la o dată ulterioară, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere.

La data de 18 martie 2016, conform unei adrese identificate la dosar, Ministerul Justiției a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii furnizarea unor informații referitoare la cei 4 candidați cu referire expresă la: vechimea în funcția de judecător/procuror, calificativul obținut la ultima evaluare a activității profesionale și eventualele sancțiuni disciplinare aplicate în ultimii trei ani sau proceduri disciplinare în curs. La această solicitare, în registratura MJ sau la dosarul de numire, nu este niciun răspuns și niciun document provenit de la Consiliului Superior al Magistraturii.

Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire
În dosarul de candidatură nu s-a identificat nici un document care să dovedească îndeplinirea criteriului de la capitolul Condiții prevăzute de lege din anunțul de pe site-ul Ministerului Justiției, și anume obținerea calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

Această cerință este verificată pe baza prevederilor articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevede că pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță judecătorii și procurorii sunt supuși la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficiența, calitatea activității și integritatea, obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.

Pentru clarificarea aspectelor menționate mai sus, la data de 12 Septembrie 2018, Ministrul Justiției s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a transmite situația evaluărilor domnului procuror Augustin Lazăr.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care a pus la dispoziție rapoartele de evaluare a activității profesionale a domnului Augustin Lazăr, întocmite, pentru perioada 2014-2016 de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii și pentru perioada 2011-2013, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 vizează activitatea desfășurată de către domnul Augustin Lazăr în funcția de procuror general adjunct, respectiv procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. La finalul documentului se precizează faptul că: ”Prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, 20 APRILIE 2017, în trei exemplare...” Documentul este emis la un an de la numirea în funcție – în baza prevederilor art. 39 alin (1) evaluarea are loc la fiecare 3 ani, astfel că numirea trebuia să aibă la bază o evaluare nu mai veche de anul 2013.

Astfel, ministrul justiției a făcut propunerea de numire în funcția de Procuror General a domnului Augustin Lazăr cu nerespectarea criteriilor anunțate și a prevederilor legale.

La data de 28 Aprilie 2016, când Președintele României a semnat decretul de numire în funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr, acesta nu deținea o evaluare a îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță, realizată în baza articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Astfel, domnul Augustin Lazăr nu a demonstrat îndeplinirea criteriului anunțat de Ministerul Justiției pentru ocuparea funcției de Procuror General, capitolul Condiții prevăzute de lege, și anume calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

Evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr
Față de situația identificată anterior, evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2016, de către Comisia de evaluare a procurorilor, constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, comunicată prin adresa CSM 18450 din 19.09.2018, conține doar dată luării la cunoștință a evaluării, și anume 18.09.2018 (cu o zi înainte să fie transmis răspunsul către Ministerul Justiției).

Pentru această procedură, pe ordinea de zi a Ședinței Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 05 septembrie 2018 [extras], s-a pus în discuție înlocuirea domnului Augustin Lazăr cu doamna Laura Oprean prim-adjunct al procurorului general, din funcția de președinte a Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel. Această decizie era fundamentată de evaluarea activității profesionale a domnului Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2015 când a ocupat funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și avea la bază, conform punctului 1 de pe ordinea de zi ”Constatarea incompatibilității președintelui Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel și înlocuirea acestuia potrivit art.26 alin 10 din Hotărârea nr 676/2007 din 04.10.2007”.

Nu avem cunoștință dacă domnul Augustin Lazăr a fost înlocuit din această funcție și la data de 20 aprilie 2017 (data întocmirii Raportului de evaluare pentru perioada 2011-2013), când deținea, de drept, poziția de președinte al comisiei, în virtutea articolului 29 alin (8) din Hotărârea nr 676/2007, care prevede că: Activitatea specifică funcției de procuror desfășurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curțile de apel, inclusiv membrii supleanți, chiar dacă aceștia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, 2 procurori desemnați de colegiul de conducere şi un membru supleant.

Cu toate acestea, raportul de evaluare a activității profesionale, transmis de către Consiliul Superior al Magistraturii, în data de 18.09.2018, nu este pentru perioada 2014-2015 (așa cum se precizează pe ordinea de zi a ședinței Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018), ci pentru perioada 2014-2016, și nu este întocmit de către Comisia de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel (așa cum se precizează pe ordinea de zi a ședinței Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018) ci de către Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.

Avizul Consiliului Superior al Magistraturii
21 aprilie 2016 - Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii numărul 258 reține următoarele:

”Din înscrisurile atașate, respectiv, propunerea ministrului justiției, referatul Direcției resurse umane și organizare, declarațiile prevăzute la art. 54 alin (2), raportata la art. 48 alin (11) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv, declarația pe propria răspundere, de neapartenență la serviciile de informații înainte de anul 1990 și declarația de interese, precum și proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curriculum vitae, al candidatului și 12 lucrări relevante întocmite de acesta în desfășurarea activității, rezultă că au fost parcurse toate etapele parcurse de art. 211 alin (1)-(5) din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere…..”

Aceste documente la care se face referire în avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu se regăsesc în dosarul de la Ministerul Justiției, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere. Raportat la prevederile art. 211 , având în vedere faptul că aceste documente sunt depuse la Consiliul Superior al Magistraturii împreună cu propunerea ministrului justiției, considerăm că ele trebuiau să fie depuse anterior la MJ.

Din documentele de la Ministerul Justiției nu se poate identifica conținutul dosarului transmis către Consiliul Superior al Magistraturii și nici cele 12 lucrări la care se face referire în hotărârea CSM nr 258 din 21 aprilie 2016. În adresa transmisă de Ministerul Justiției către CSM, este menționată îndeplinirea criteriilor pentru numire, făcându-se referire la documente care nu există la dosar.

Lucrări relevante întocmite în desfășurarea activității de către candidați
În dosarul candidatului de la Ministerul Justiției nu se pot identifica, cu exactitate, documentele justificative pentru activitatea profesională, și anume lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante.

Potrivit articolului Art. 211 alin (2) din Regulamentul privind transferul şi detașarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcții de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcția de procuror şi a procurorilor în funcția de judecător din 09.03.2006 ”ÎMPREUNĂ cu propunerea ministrului justiției se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declarațiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”

În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Ministerul Justiție, s-a identificat o Ordonanță de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis.

La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcția Națională Anticorupție, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 și alta formulată de către o instituție publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informațiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

În raportul de evaluare a fost precizat faptul că: ”Nu cunoaștem dacă motivul acestei scăpări are vreo legătură cu faptul că în dosarul de candidatură al actualului procuror general era tocmai o rezoluție de clasare care privea președintele României în funcție. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiției”

Toate constatările făcute prin Raportul de evaluare sunt corecte și au ca fundament, așa cum am precizat, documentele identificate în dosarul de la Ministerul Justiției. Afirmația a fost făcută în contextul elementelor prezentate la punctul 2 - Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire.

Atribuțiile Președintelui
Conform dispozițiilor art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în vigoare la data de 28 aprilie 2016, ”Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.

Dacă Președintele României putea refuza motivat, este greu de crezut că își putea fundamenta decizia în lipsa studierii documentelor de la dosarul de candidatură.

Nu cunoaștem documentele care au fost analizate la acea dată de către domnul Președinte pentru a motiva decizia sa de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece din documentele de la Ministerul Justiției nu rezultă conținutul dosarului transmis către Administrația Prezidențială. Ordonanța de clasare menționată la punctul anterior se află în dosarul de la Ministerul Justiției, aferent procedurii de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general.

Autorul ordonanței de clasare a fost numit de către președintele în funcție, conform art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la propunerea ministrului justiției, într-o funcție de procuror de rang înalt.

Distinct de cele prezentate și având în vedere discuțiile cu privire la posibilitatea de a face public copii ale documentelor identificate în dosarul de numire al domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmit către Consiliul Superior al Magistraturii copie integrală după dosarul existent la Ministerul Justiției, în forma și în ordinea identificată, împreună cu fișa de registratură cu documentele intrate. În același timp, atașez copie după răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care CSM a transmis rapoartele de evaluare a activității profesionale a domnului Augustin Lazăr.

Solicit, pe această cale, Consiliului superior al Magistraturii să confirme sau să infirme cu date si fapte aspectele identificate în evaluarea documentelor din copia după dosarul care a stat la baza numirii domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În același timp, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că sunt întrunite condițiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens.

Deputatul PSD Mircea Drăghici  a transmis un mesaj pe pagina de facebook și a ridicat, cel mai probabil, cea mai importantă întrebare după ce Tudorel Toader a declanșat procedura de revocare din funcție a lui Augustin Lazăr. Deputatul a făcut referire la Monica Macovei care, în urmă cu câțiva ani, nu avea nicio problemă în a demite opt procurori PNA și DIICOT.
”În urmă cu 2 zile ministrul Justiției, Tudorel Toader, a prezentat raportul de evaluare a activității manageriale a Procurorului General Augustin Lazăr, declanșând procedura de revocare din funcție a acestuia.
În acest răstimp, cele 20 de motive prezentate în raport, ca și propunerea de revocare, au fost puternic contestate prin argumentul influenței prea mari a politicului în Justiție.
Inevitabil, mă reîntorc la ceea ce spunea în urmă cu 13 ani Monica Macovei, ministru al Justiției la acea vreme, al cărei nume este strâns legat de reformarea sistemului judiciar din România.
“Există o diferență între judecători și procurori. Pentru judecători nu scrie în Constituție că sunt sub autoritatea Ministrului Justiției (…), pentru procurori scrie. (…) Motivele pentru care sunt numiți sau revocați acești procurori la nivel de conducere (…) sunt chestiuni de eficiență și de management.”

Context: Într-o singură zi, Monica Macovei a demis 8 procurori PNA și DIICOT: procurorul general, doi procurori generali adjuncți și 3 procurori șefi ai Parchetului Național Anticorupție (acum DNA), precum și un procuror șef DIICOT și un procuror șef adjunct al DIICOT.

Important de precizat, decizia de a “face curățenie” a fost luată imediat după intrarea în vigoare a reformei Justiției, propunerile de revocare în masă fiind aprobate rapid de CSM. 8 zile mai târziu, noul șef al Parchetului Național Anticorupție, Daniel Morar, era numit în funcție prin decret prezidențial. Era timpul pentru o nouă generație.
Natural, se naște o întrebare. De ce este firesc ca un ministru al Justiției să revoce 8 procurori, dar propunerea de revocare a unui procuror este echivalentul unei lovituri date democrației? Singurul răspuns este pentru că ministrul din urmă cu 13 ani se numea Monica Macovei. Cel de acum este Tudorel Toader”.

Imaginea folosită este una demonstrativă, nu este cea reală, pentru că de fapt nu ar fi vorba despre doar câteva hârtii, ci despre un adevărat morman, vorba lui Băsescu, fratele mai mic, din discuțiile cu Băsică. Pensia celui mai bine plătit pensionar din țară a crescut uluitor în mai puțin de un an. În urma solicitării făcute de Bugetul.ro, Ministerul Muncii, condus de Lia Olguța Vasilescu, a explicat cum s-a ajuns în această situație.

În luna august a anului 2017, Gheorghe Bălășoiu, fost procuror-şef în judeţul Argeş şi fost comandant al Penitenciarului Colibaşi, încasa o pensie netă de 34.700 de lei.

„Dacă aşa spune Casa de Pensii, înseamnă că e adevărat, dar nu ştiu dacă sunt şi alte pensii mai mari. Nu fac eu statistica pensiilor din România”, a declarat Bălășoiu, pentru Click!, când a fost întrebat dacă este adevărat că are o pensie de 34.700 de lei.

La un an distanţă, Capital anunţa că fostul comandant de penitenciar rămâne cel mai bine plătit pensionar din România. Potrivit unor informaţii primite de Bugetul.ro, la începutul lunii august 2018, de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), cel mai bine plătit pensionar avea o pensie specială brută de 56.816 lei. În mână, norocosul pensionar încasează lunar 51.334 de lei.

Cum cifrele transmise de CNPP erau din luna iunie, pensia lui Bălășoiu a crescut de la 34.700 de lei la 51.334 de lei în zece luni. Asta înseamnă că pensia lui Gheorghe Bălășoiu s-a mărit cu 16.634 de lei în DOAR ZECE LUNI – 1.663,4 lei pe lună.

Din totalul de 56.816 lei – pensia brută -, 3.609 lei provin din contribuția obligatorie pentru pensie pe care a achitat-o fostul magistrat de-a lungul carierei sale, adică din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS).

Restul de 53.207 de lei sunt suportați din Bugetul de Stat (BS), adică din banii contribuabililor.

Bugetul.ro i-a solicitat Ministerului Muncii un punct de vedere cu privire la acest caz. Instituția aflată sub conducerea Liei Olguța Vasilescu precizează că potrivit „prevederilor art.85 din Legea nr.303/2004 cu modificările și completările ulterioare, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime”.

Mai jos vă redăm răspunsul complet primit de la Ministerul Muncii:

„În urma solicitării dumneavoastră, înregistrată la MMJS cu nr. 223/SCMM/5.09.2018, facem următoarele precizări:

Potrivit prevederilor art.15 alin (1) din Legea nr.263/2010, în sistemul public de pensii evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal al asiguratului.

Pentru a verifica dacă o persoană se află în evidențele unei case teritoriale de pensii sunt necesare câteva elemente (codul numeric personal, adresa, număr dosar), în lipsa acestora identificarea nu poate avea loc.

Totodată, vă informăm că nu putem să vă precizăm numele și prenumele persoanei căreia i se achită respectiva pensie de serviciu, stabilită în temeiul Legii nr.303/2004, deoarece instituția noastră asigură standarde de confidențialitate adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal ale titularilor de drepturi sociale, care se regăsesc în evidențele propriilor baze de date, ținând cont de dispozițiile, art.184 alin (1) din Legea nr.263/2010, care prevăd că :

”Baza de date privind asigurații sistemului public de pensii este proprietatea CNPP și are caracter confidențial.”

În ceea ce privește cuantumul pensiei de serviciu la care faceți referire, facem precizarea că, în decursul unei perioade de timp, acesta se poate modifica.

Conform prevederilor art.85 din Legea nr.303/2004 cu modificările și completările ulterioare, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime.

Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.

Totodată, menționăm că plata pensiilor de serviciu se suportă atât din Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), cât și din Bugetul de stat (BS), astfel: pentru partea din pensie aferentă sistemului contributiv (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se realizează din Bugetul asigurărilor sociale de stat, iar diferența dintre pensia de serviciu (stabilită în conformitate cu legea specială) și pensia aferentă din sistemul public de pensii se realizează din Bugetul de stat”.

 

Tudorel Toader a anunțat că va relua procedura de selecție pentru șefia DNA. Ministrul Justiției a afirmat că niciun candidat nu îndeplinește cerințele necesare.  

 

Ministerul Justiției a organizat, în perioada 09 – 27.07.2018, procedura de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Selecția s-a desfășurat în condițiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu Standardele de organizare și desfășurare a selecției procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute de art. 54, alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Standardele de evaluare a interviului susținut în cadrul selecției procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În cadrul procesului de selecție s-a apreciat că niciunul dintre candidați nu îndeplinește cerințele necesare desemnării pentru numirea în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție. În cadrul programului managerial sau pe parcursul interviului, nici un candidat nu a prezentat suficiente elemente de plan fundamentate pe o analiză a situației actuale care să permită, ulterior, un proces obiectiv şi transparent de evaluare a performanțelor manageriale.

În urma desfășurării procedurii de selecție, vă aducem la cunoștință faptul că nu se va face o propunere de numire în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție dintre candidații participanți, procedura urmând a fi reluată, se arată în comunicatul remis de Ministerul Justiției.

PROGRAMELE MANAGERIALE PREZENTATE DE CEI PATRU CANDIDAȚI

Proiect managerial - Grecu C. Camelia Elena  

Proiect managerial - Iacob Marius

Proiect managerial - Lazar Cristian Aurel

Proiect managerial - Mirica Florentina


 Toader a afirmat de mai multe ori că este foarte posibil ca unul din cei patru candidaţi să fie propus pentru postul de procuror-şef al DNA, precum este şi foarte posibil ca niciunul să nu fie desemnat drept propunere.
Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) - procurorii DNA Marius Iacob, Florentina Mirică şi Elena Grecu şi Cristian Lazăr de la Parchetul instanţei supreme - au susţinut, joi, interviul cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei spunea marţi că vineri, după susţinerea interviurilor, va exista o concluzie. „Vedem cum se vor prezenta la interviu, vedem programele manageriale şi atunci vom stabili dacă avem vreun candidat pe care să îl propunem Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedintelui. Este foarte posibil ca unul din cei patru să fie desemnat candidat, precum este şi foarte posibil ca niciunul să nu fie desemnat şi atunci vom relua procedura - iar anunţ, iar candidaturi, iar interviu”, afirma ministrul.

El preciza, de asemenea, că nu este obligatoriu ca viitorul şef al DNA să provină din instituţie: "Să nu uitaţi un lucru - există această opinie, care pare majoritară, în sensul că viitorul şef al DNA trebuie să provină din structura internă, dar nu trebuie să uităm că în trecut şeful DNA nu a provenit din interiorul structurii, aşa cum şeful DIICOT nu este din interiorul structurii. Sunt procurori, au experienţă şi se descurcă".

Legat de responsabilităţile procurorului şef al DNA, Tudorel Toader declara că acesta trebuie să sporească încrederea oamenilor în actul de justiţie şi să nu mai existe oameni nevinovaţi care să fie arestaţi. „Viitorul procuror-şef al DNA trebuie să îmbunătăţească activitatea DNA, să crească încrederea în actul de justiţie, să nu mai avem nevinovaţi arestaţi, trimişi în judecată, să nu mai avem vinovaţi care să nu fie trimişi în judecată. Ceea ce spuneam eu în raportul de 20 de puncte (de evaluare a activităţii fostului procuror-şef al DNA) nu s-a întâmplat sub fosta conducere a DNA”, a adăugat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei va înainta Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, propunerea/propunerile sale pentru această funcţie, pentru emiterea avizului. După transmiterea avizului de către CSM, ministrul Justiţiei va trimite şefului statului propunerea sa pentru funcţia de procuror-şef al DNA, previza Ministerul Justiţiei.

Selecţia pentru postul de procuror-şef al DNA a început în 9 iulie, imediat după anunţul privind semnarea decretului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat luni, 23 iulie a.c., decretul pentru numirea în funcţia de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a domnului Oliver-Felix Bănilă - pe o perioadă de 3 ani. Propunerea de numire în funcţia de procuror şef al DIICOT a procurorului Felix Bănilă a fost trimisă CSM de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în luna mai. Oliver-Felix Bănilă este procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău şi îl înlocuieşte la conducerea parchetului specializat în investigarea crimei organizate şi terorismului pe Daniel Horodniceanu.

Anunţul privind numirea lui Bănilă a fost făcut, luni dimineaţă, de Administraţia Prezidenţială, pe site-ul instituţiei.

Felix Bănilă a primit aviz favorabil din partea Secţiei pentru procurori a CSM. Potrivit motivării acestui organism, procurorul Bănilă a identificat soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii DIICOT şi a prezentat o viziune de ansamblu asupra activităţii Direcţiei la interviul susţinut în faţa Consiliului Superior al Magistraturii.

Totuşi, procurorii reuniţi în Adunarea Generală a DIICOT au decis luni să-i trimită o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, în care solicită respingerea numirii lui Felix Bănilă în funcţia de procuror şef al DIICOT, potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres. Potrivit acestora, procurorii de la DIICOT s-au reunit luni în Adunarea Generală şi au decis, cu 154 voturi pentru şi 47 voturi împotrivă, să solicite şefului statului respingerea numirii lui Felix Bănilă, propus de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Prima reacție după ce Iohannis a semnat numirea


Felix Bănilă va fi instalat în funcție în câteva zile. Delegarea fostului șef, Daniel Horodniceanu a expirat la momentul numirii noului șef al DIICOT. El a anunțat că va face o conferință de presă după o analiză a departamentelor structurii. Întotdeauna este loc de mai bine. În ce privește acea situația eu nu pot comenta. Nu sunt nici pătimaș, nici ranchiunos. Las sub auspiciile trecutului ceea ce s-a întâmplat și le ofer toată încrederea colegilor mei. Ca șef al unei structuri nu pot fi iubit de toată lumea, dar îmi doresc să fiu un șef cât mai eficient. Am un proiect de management care va suporta anumite modificări după ce voi face o analiză a structurii, a precizat Felix Bănilă.

Cine este Felix Bănilă, noul șef al DIICOT

Felix Bănilă (46 de ani), este procuror la Parchetul Tribunalului Bacău. Noul șef DIICOT a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea „Al. I. Cuza' din Iași, și-a început cariera de magistrat pe 15 decembrie 1996, ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești. A stat pe această funcție până în anul 2008. De aici, el a fost delegat la Parchetul Tribunalului Bacău. În perioada 1 august 2007 – 31 decembrie 2007, Felix Bănilă a fost delegat procuror la DNA Bacău. În perioada 2010-2017, a condus Parchetul Tribunalului Bacău. Bănilă a criticat activitatea DIICOT în mandatul predecesorului său, Daniel Horodniceanu, precizând că numărul dosarelor nesoluţionate a crescut cu 15 la sută.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.