Andrei Gerea a participat, luni, la deschiderea anului universitar la Universitatea din Pitești. Chestorul Camerei Deputaților le-a transmis studenților să fie focalizați în timpul facultății pe dobândirea de cunoștințe și abilități care să îi ajute să ocupe un loc pe piața muncii care să le permită să își atingă obiectivele. Deputatul de Argeș a subliniat că nivelul de salarizare a crescut în țara noastră, iar de acum încolo șansele fiecărui student stau în propriile sale abilități de a ocupa un loc de muncă așa cum își dorește.

La scurt timp după ce veți absolvi, veți intra în piața forței de muncă, în căutarea unui loc de muncă, practic în căutarea unui loc care să vă împlinească visurile care v-au adus aici, pe băncile facultății. Dacă până acum ceva timp investitorii erau atrași de locurile de muncă din România datorită nivelul scăzut al salarizării, acest element a dispărut. România a început să plătească salarii mai mari și așadar competența și abilitățile dumneavoastră deosebite vor fi atuurile pe care le veți avea pentru a ocupa un loc de muncă cât mai avantajos pentru voi. De aceea vă doresc să învățați cu gândul la exact ceea ce veți face după facultate. Vă doresc mult succes!
Îi doresc mult succes și rectorului Dumitru Chirleșan și sper să dezvolte în continuare deschiderea către mediul academic internațional pentru că este cât se poate de benefic pentru studenții Universității din Pitești”, a precizat, în mesajul său, Andrei Gerea.

Experiment inedit despre.... Experimentul Piteşti. La Piteşti, 14 studenţi de la diferite facultăţi, s-au supus, de bunăvoie, unui test prin care au încercat să înţeleagă mai bine experimentul Piteşti.

“Reeducarea prin tortură” din cadrul Exeperimentului Pitești, găzduit de închisoarea de aici, a fost cel mai mare şi mai agresiv program de spălare a creierului deţinuţilor prin tortură din blocul de Est, între anii 1949 şi 1952. El a avut la bază tansformarea victimelor în “calai”. Deţinuţii erau obligaţi să se transforme în gardieni, care-i torturau pe ceilalţi colegi de celulă. Scopul final era transformarea lor în nişte oameni obedienţi regimului comunist.

Duminică seara, târziu, 7 studenţi au primit câte un ecuson cu numele lor, semn că fac parte dintre gardieni, în timp ce alţi 7 au primit doar numere, pentru că făceau parte dintre deţinuţii care trebuiau “torturaţi”. După doar câteva ore, cei mai mulţi au renunţat. Epuizaţi fizic şi psihic, au ieşit din “joc”. Cu sentimente confuze, dar convinşi că au trăit o experienţă unică.

Istoricul Alin Mureșan a explicat că scopl testului a fost să îi învețe pe studenți să fie empatici cu victimele :“ Chiar dacă, în mod paradoxal, unii dintre ei s-ar putea să fie empatici şi cu gardienii, după această experienţă. Una este experienta citită şi cu totul altă exte experienta văzută şi cu atât mai mult experienţa trăită.”

Chiar dacă a fost, practic, un “joc”, studenţii care au participat timp de peste 12 ore la reeditarea experimentului Piteşti spun că au înţeles, acum, mult mai bine coşmarul prin care au trecut cei torturaţi aici. Nimeni nu cunoaşte numărul exact al celor care au fost “reeducaţi” prin tortură.

 Ramona Niculcea, “deţinut” : “Din punctul de vedere al empatiei cu deţinuţii, consider că am reuşit cumva să mă apropii de experienţă acestora, însă din punct de vedere fizic a fost destul de extenuant şi obositor. A trebuit să respectăm ordinele lor, a trebuit să ne culcăm la o anumită oră, să ne trezim la apel, să mâncăm nu foarte consistent şi, în general, să ne supunem ordinelor. Am învăţat că, într-adevăr, crimele şi ororile din timpul comunismului au fost la un nivel mult mai mare decât ne imaginăm şi că deşi citim în cărţi, de foarte multe ori, despre ele, nu putem să ne dăm seama ce au însemnat cu adevărat, decât atunci când le trăim pe propria piele.”

Andreea Diaconescu, “gardian” :“Am trimis pe cineva la izolare, a trebuit să facem planul clădirii şi să dăm raportul pe etaj cu plasarea persoanelor în fiecare cameră, deci totul s-a plasat la o sferă de seriozitate foarte, foarte mare. A fost ceva foarte autentic. Nu pot să descriu chiar într-un cuvânt foarte exact”.

Pentru psihologul care i-a urmărit clipa de clipă a fost foarte interesant să îi observe pe studenţii care au încercat să-şi ia rolurile în serios : gardienii au conceput metode de “tortură” pentru deţinuţi. Au făcut zgomot ca să nu-i lase să doarmă, au aprins luminile, i-au pus să stea într-un picior sau alte “jocuri” prin care au încercat să pună presiune psihică asupra celor care îndeplineau rolul victimelor.

Cristina Fulop, psiholog :“Gardienii nu au renunţat, într-o primă fază, niciunul dintre ei, la rolul propus, deţinuţii, cumva, s-au aşezat în poziţia de subordonare şi au avut atitudini, aşa cum am prevăzut, parţial de supunere, însă ce m-a surprins foarte tare a fost faptul că nimeni dintre deţinuţi, până în momentul în care şi-au dorit să părăsească experimentul, nu s-a opus cu adevărat. Adică singurele comportamente de opoziţie au fost sancţionate, imediat, cu izolare, dar a fost o singură persoană care a făcut asta, în rest s-au supus permanent tuturor cererilor, ciar dacă unele dintre ele au fost vădit abuzive, lucruri cerute de gardieni. Ce a mai fost surprinzător a fost situaţia schimbării din poziţia de gardian în poziţia de deţinut, pentru că una dintre fete s-a frustrat foarte tare, chiar dacă cu toţii ştim că este doar un experiment şi ar putea să renunţe oricând, însă acest switch, practic, a stârnit în ea nişte reacţii de nemulţumire şi de frustrare. A intrat într-un soi de negare, s-a întins pe pat şi nu a fost deloc prezenta în rolul respectiv.

Fata care s-a transformat din gardian în deţinut spune că a fost o experienţă unică. Numai cunoaşterea a ceea ce s-a întâmplat atunci ne poate împiedica să reedităm cumplitul experiment.

Masterand în anul 2 la Stiinţe Politice, tânăra crede că tortura psihologică este mult mai dificil de suportat decât cea fizică.

Ancuţa Drăghici, gardian şi deţinut :“M-am identificat mai mult cu rolul de deţinut, dar mi se pare mai interesant de analizat cel de gardian”.

 

Unele surse vorbesc despre 1000, altele despre 5000. Deţinuţii care erau obligaţi de gardieni să se transforme în “calai” ai propriilor colegi i-au supus pe aceştia la torturi greu de imaginat: îi obligau să-şi mănânce fecalele, de sărbătorile religioase, ca să renunţe la credinţa în Dumnezeu, îi băgau cu capul în hârdăul cu urina şi fecale, îi puneau să facă genuflexiuni cu mâinile ridicate până leşinau sau îi puneau să se întindă dezbrăcați, pe cimentul rece, iarnă, în timp ce alţi deţinuţi se urcau peste ei.

Alţi deţinuţi erau puşi să se bată între ei în cap până leşinau, în vreme ce deţinuţii consideraţi prieteni erau puşi să se pălmuiască până la epuizare.

Sursa: Protv

Astăzi sunt mai puţin de 20 de supravieţuitori ai experimentului Piteşti.

 

Printre oamenii politici care și-au luat liber în prima parte a zilei pentru a-și conduce astăzi copiii la școală și la grădiniță s-a numărat și secretarul Camerei Deputaților, Mircea Drăghici. Deputatul de Argeș a avut și un mesaj special dedicat începerii noului an școlar, după ce Guvernul a decis să aprobe creșterea burselor sociale acordate elevilor prin Programul național de protecție socială ”Bani de liceu”.  Începând cu noul an şcolar, fiecare beneficiar va primi lunar, pe toată durata cursurilor, în situaţia respectării tuturor condiţiilor prevăzute în legislaţie, suma de 250 de lei lunar faţă de 180 de lei lunar, cât era până în prezent.

Educația este singurul viitor posibil pentru o societate echilibrată și o Românie puternică. În anul 2018, într-o Românie membră a Uniunii Europene, sunt încă mulți români care nu știu să scrie și să citească, în timp ce abandonul școlar rămâne una dintre cele mai mari provocări ale societății noastre.

Cred cu tărie că educația este singurul viitor posibil pentru o societate echilibrată și o Românie puternică. De aceea, voi susține întotdeauna orice proiect care încurajează tinerii care vor să învețe, să crească și să fie pregătiți pentru realitățile lumii în care trăiesc.

Aplaud așadar decizia Guvernului de a aproba creșterea burselor sociale acordate elevilor prin Programul național de protecție socială ”Bani de liceu”, de care vor beneficia zeci de mii de tineri din România. E un pas mic, dar atât de necesar pentru generațiile care se formează acum, a transmis deputatul de Argeș, Mircea Drăghici, secretar al Camerei Deputaților.

 

Pentru evitarea suspendarii din plata incepand cu data de 01.10.2018 a pensiilor de urmas, este obligatorie depunerea adeverintei de elev/student, la Casa Judeteana de Pensii Arges, la urmatoarele termene:

1)    Pentru copiii care au varsta peste 16 ani si urmeaza o forma de invatamant (liceu zi/seral sau scoala postliceala), adeverinta de elev, insotita de un cupon de pensie si copia actului de identitate a copilului urmas sau a tutorelui, unde este cazul, din care rezulta ca in anul scolar 2018 – 2019 urmeaza o forma de invatamant organizata conform legii, eliberata dupa inceperea anului scolar, va fi depusa pana la data de 25.09.2018.
In cazul nedepunerii acestei adeverinte, pensia de urmas aferenta lunii octombrie 2018 se retine de la plata.

1.    Studentii urmasi, in varsta de pana la 26 de ani, au obligatia ca pana la data de 25.09.2018 sa depuna o declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte ca isi continua studiile in anul universitar 2018 – 2019, insotita de un cupon de pensie si copia actului de identitate a copilului urmas sau a tutorelui, unde este cazul.

Dupa inceperea anului universitar, pana la data de 25.10.2018, aceastia au obligatia de a depune adeverinta eliberata de unitatea de invatamant din care sa rezulte ca urmeaza o forma de invatamant superior in anul universitar 2018 – 2019, insotita de un cupon de pensie si copia actului de identitate a copilului urmas sau a tutorelui, unde este cazul.

In situatia in care studentii urmasi nu depun declaratia pe propria raspundere in sensul continuarii studiilor pana la data de 25.09.2018, pensia de urmas aferenta lunii octombrie 2018 va fi retinuta de la plata.

In situatia in care studentii urmasi nu vor depune adeverinta prin care se face dovada continuarii studiilor pana la data de 25.10.2018, pensia de urmas aferenta lunii noiembrie 2018 va fi retinuta de la plata.


Pensiile retinute de la plata, se vor plati in luna urmatoare prezentarii documentelor solicitate, cu acordarea retroactiva a drepturilor suspendate.
 

Un profesor de 29 de ani, coordonator al unui grup de 50 de studenţi, aflaţi în excursie, şi-a pierdut viaţa după ce a căzut într-o râpă, iar un alt tânăr care a încercat să îl salveze a fost rănit.
Operaţiunea de salvare a studenţilor şi de recuperare a trupului victimei a durat până spre dimineaţă și a fost foarte dificilă idn cauza zonei accidentate.
Bărbatul în vârstă de aproximativ 29 de ani, argesean la origine, era în excursie alături de 50 de studenţi, din Bucureşti şi din Ialomiţa, în zona de creastă a masivului Făgăraş. Între vârful Moldoveanu şi lacul Iezerul Triunghiular i-ar fi căzut rucsacul, iar când s-a aplecat după el a căzut în gol. Imediat, un tânăr din grup i-a sărit în ajutor. Când au văzut că situaţia se complică, ceilalţi turişti au dat alarma, iar salvatorii au pornit pe urmele lor.
Din cauza vremii, elicopterul care ar fi trebuit să-i ducă pe salvatori la faţa locului nu a putut zbura, aşa că 12 salvamontişti au pornit în misiune pe jos.
Când au ajuns la locul incidentului, salvatorii l-au găsit pe profesor fără suflare. Se lovise grav la cap şi nu a supravieţuit. Cel care a încercat să-l ajute a fost rănit, aşa că a fost preluat şi transportat la spital. De asemenea, studenţii au fost coborâţi în siguranţă de pe munte.


Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.