Mircea Sararescu

Mircea Sararescu

Camera Reprezentanţilor a obţinut voturile necesare punerii sub acuzare a preşedintelui Trump, anunţă AFP. Au fost 232 pentru, 197 împotrivă, iar patru reprezentanți 4 nu au votat. 10 dintre cei care au votat pentru au fost membri ai republicanilor, partidul din care face parte Donald Trump. Incriminarea lui Donald Trump depinde de votul din Senat, acolo unde republicanii au majoritate de 51 la 48. În același timp, la Senat, e necesar votul a două treimi pentru a continua procedura.  Rezoluția punerii sub acuzare a lui Donald Trump îl acuză pe președintele american de ”incitare la insurecție”, având, astfel, un singur articol.

Este o premieră în istoria SUA faptul că un președinte este pus sub acuzare pentru a doua oară. Donal Trump a negat orice responsabilitate legată de violențele

Omul de afaceri republican în vârstă de 74 de ani, care îi va ceda locul lui Joe Biden la 20 ianaurie, este acuzat că a încurajat asaltul partizanilor săi asupra Capitoliului care a făcut cinci morţi şi a zdruncinat democraţia americană. Cei care anchetează revoltele de la Capitoliu susțin cu sunt indicii care arată că miscarea a fost una plănuită. FBI a anchetat sute de persoane după violențele de acum o săptămână, iar peste 70 de participanți s-au ales cu procese.

Pentru a-l demite pe președinte, ar fi necesară o majoritate de două treimi din cele 100 de voturi din Senat, ceea ce ar duce la înlăturarea acestuia din funcție și împiedicarea de a mai ocupa orice altă funcție federală în viitor.


 Anul tecut,  Donald Trump a fost achitat pentru acuzațiile de abuz de putere și obstrucționarea Congresului. Atunci, senatorul Mitt Romney a fost singurul republican care a votat pentru condamnarea lui Trump. Romney a fost atunci primul senator din istoria SUA care a votat pentru condamnarea unui președinte din același partid într-un proces de impeachment.

Donald Trump, al 45-lea președinte al SUA, este primul președinte pus sub acuzare de două ori în același mandat, și  a fost  al treilea ocupant al Casei Albe care este acuzat în mod oficial de infracțiuni înalte și care a fost judecat în vederea suspendării din funcție, după Andrew Johnson (1868) și Bill Clinton (1998). În 1974, republicanii l-au abandonat pe președintele Richad Nixon în timpul unei proceduri de impeachment, determinându-l să demisioneze, însă, înainte ca procedura să înainteze.

 

Curtea Constituțională a României a decis că legea care prevede majorarea pensiilor cu 40% este constituțională.

 În cadrul conferinței de presă, premierul Florin Cîțu a vorbit despre decizia CCR de a crește pensiile cu 40%:

„România nu și-a permis anul trecut, nu-și permite nici în 2021. În acest moment, legea merge la promulgare pentru domnul președinte care are doup variante, reexaminarea sau promulgarea. Vom vedea care va fi varianta.

Noi vom crește pensiile, Guvernul precedent și coaliția și-au asumat un calendar de creștere a pensiilor, doar asta e varianta pe care vom merge noi“, a punctat Florin Cîțu.

Florin Cîțu continuă să facă victime printre favoriții lui Ludovic Orban. Marți, au fost publicate în Monitorul Oficial mai multe decizii de încetare de mandate ale unor oficiali numiți de Orban în funcții importante. Printre cei care au fost măturați de Cîțu se numără și doi argeșeni: Adrian Miuțescu, președintele PNL Argeș și Simona Brătulescu, fost președinte ALDE Argeș în prezent membru PNL. Interesant este că practic, în Argeș, reprezentantul cel mai important în guvern a rămas Cătălin Bulf, în continuare secretar de stat la Ministerul Economiei. Cel puțin deocamdată, mai ales că avem de-aface cu un nou ministru, iar Bulf, liderul PMP Argeș, este  președintele unui partid fantomatic, după ce progenitura politică a lui Traian Băsescu nu a mai prins loc în Parlament.

Așadar, Adrian Miuțescu a fost eliberat din funcţia de preşedinte al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului. Președintele PNL Argeș a fost ales deputat la alegerile din decembrie, motiv pentru care trebuia să plece de la conducerea Autorității, fiind în incompatibilitate, însă de subliniat că nu a fost numit niciun alt argeșean în locul lui. În prezent se confruntă cu grave probleme de sănătate.
De asemenea, Cîţu a aprobat, prin alte decizii, eliberarea din funcţie a mai multor secretari de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, inclusiv a Simonei Brătulescu.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat că nu poate fi vorba de mărirea unor salarii ale bugetarilor în 2021, înainte de ieșirea din criza economică și că măsura înghețării i se pare una justă, în contextul pandemiei de coronavirus care a afectat România.
El a afirmat că efectul pandemiei a generat o contracție a economiei și că nu sunt bani la buget care să permită creșterea veniturilor bugetarilor.
”Măsura îngheţării salariilor mi se pare una justă. Suntem în plină pandemie, suntem în criză economică, suntem în faza în care încercăm prin vaccinare şi restricţii să încheiem această pandemie. Însă trebuie să fim conştienţi că economia a suferit, s-a contractat. Sunt mai puţini bani la buget, nu poate fi vorba de mărirea unor lefuri bugetare, atenţie, lefuri bugetare, până nu ieşim din criza economică”, a declarat șeful statului la prima conferință de presă pe care a susținut-o de la începutul anului.

Iohannis a mai precizat că salariile vor fi din nou majorate după ce România va ieși din criza economică, cel mai probabil anul acesta.

”Că sunt mulţi nemulţumiţi şi asta pot să înţeleg, oamenii s-au aşteptat ca salariile să revină la normalitate, însă salariile şi pensiile vor putea să crească iarăşi cum ieşim din criza economică şi eu sunt convins că în acest an vom ieşi din criza economică. Sunt bani de pensii. Pensiile în vigoare aşa rămân, crescute”, a mai spus Klaus Iohannis.

Proteste de stradă ale federației Sanitas, față de decizia Guvernului de a îngheța salariile bugetarilor. Angajații din sistemul sanitar și asistență socială au pichetat marți sediul prefecturii Argeș.

Sindicaliștii Sanitas se simt înșelați de Cabinetul Cîțu și cer salarii mai mari pentru infirmiere, brancardieri și asistenții sociali.
Oamenii se simt înșelați de actualii guvernanți și de politicienii care până mai ieri nu îi scoteau din apelativul eroi în lupta cu COVID-ul.  "Ne promiteau că pentru Sănătate, salariile se vor mări cumva de la 1 ianuarie, în sensul că se vor acorda creșterile aferente anului 2022. Înainte de Revelion cu câteva zile, am fost surprinși să vedem că de fapt s-au înghețat aceste salarii”, a afirmat Doina Fănică, liderul SANITAS Argeș.

Sindicaliștii precizează că salariul unei infirmiere de exemplu ajunge la 2.000-3.000 de lei net pe lună, cu tot cu sporuri.

 

Coordonatorul campanie naționale de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiță, a anunțat marți că platforma online unde se pot înscrie românii care se încadrează în etapa a doua a campaniei de vaccinare va fi disponibilă vineri, de la ora 15:00. Acesta a precizat și modalitatea în care se pot face înscrierile pentru vaccinul împotriva COVID-19. Vaccinarea începe de vineri în centrele medico-sociale, iar celelalte categorii de persoane care se pot înscrie de vineri pentru vaccin vor fi programate începând de luni, 18 ianuarie.

Persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cele cu boli cronice și lucrătorii în domenii esențiale se pot programa fie online, pe siteul https://programare.vaccinare-covid.gov.ro, fie prin medicul de familie sau prin aparținători. 

Programări în vederea vaccinării se pot face și prin call-center, la numărul de telefon 021.414.44.25.

Coordonatorul campanie le recomandă însă celor cu boli cronice să se programeze prin medicul de familie.

„Platforma online va fi gata pe 15 ianuarie. De la ora 15:00 se va putea face programarea pentru etapa a doua. Modalitatea de programare se poate face prin medicul de familie, indvidual sau prin call center. O altă modalitate este prin direcția de asistență socială din primării sau prin aparținători care pot înscrie până la maximum 10 persoane.

Pentru cei cu boli cronice, programarea se face prin medicul de familie. Dacă nu are medic de familie se poate face prin call center, sau pe pagina web. Pentru persoanele care deservesc activitățile esențiale programarea se face prin angajator”, a anunțat medicul Valeriu Gheorghiță.

Pentru această fază a campaniei de vaccinare ar trebui să fie pregătite 1.750 de centre de vaccinare. Din data de 15 ianuarie, autoritățile dau asigurări că cel puțin jumătate dintre acestea vor fi operaționalizate. De asemenea, la nivelul țării există 43 de caravane mobile care se pot deplasa pentru vaccinare. 

În cazul centrelor medico-sociale echipele mobile se vor deplasa pentru a vaccina personalul și persoanele aflate în îngrijire.

Coordonatorul campanie de vaccinare a precizat că cele 1.766 de puncte de vaccinare vor putea asigurara imunizarea a peste 100.000 de persoane în fiecare zi, însă totul depinde de stocurile de vaccinuri.

Care sunt persoanele care vor fi vaccinate în a doua etapă

Valeriu Gheorghiță a enumerat lista oficială cu persoanele care intră în etapa a două de vaccinare:

  • beneficiarii din centrele sociale
  • persoanele care au peste 65 de ani
  • persoanele cu boli precum: diabet zaharat, obezitate, alte metabolice inclusiv boli congenitale, afecțiunile cardiovasculare cronice, afecțiunile cronice renale, oncologice, pulmonare, sindromul Down, afecțiuni hepatice, autoimune și alte condiții de imunodepresie, HIV-SIDA
  • persoanele care deservesc activități esențiale pentru bună funcționare a infrastructurii critice

„Din categoria persoanelor care deservesc activități esențiale fac parte personalul din domeniul Apărării, ordine publică, siguranță națională, autoritate judecătorească, personalul din sectorul economic vital, cum ar fi procesare, distribuție alimente, pâine, lactate, legume, apă, centrale electrice (transport și distribuție) , medicamente și materiale sanitare, transport de persoane și mărfuri, personalul din învățământ, poștal și curierat, salubritate și deșeuri, personalul din înaltele instituții ale statului (Parlament, președinție), culte religioase”, a precizat Valeriu Gheorghiță, care a spus și că această lista a fost transmisă către DSP-uri.

Pe lista persoanelor care vor fi vaccinate în etapa a doua face parte și personalul din mass-media, „cei care efectuează reportaje în unități medicale”.

 

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins, marţi, o cerere depusă de Liviu Dragnea în care fostul lider al PSD solicita revizuirea condamnării de trei ani şi jumătate închisoare primită în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

"Cu majoritate, respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Dragnea Nicolae Liviu împotriva sentinţei penale nr.377/21.06.2018 a ICCJ - Secţia Penală pronunţată în dosarul nr.2628/1/2016. Cu drept de apel în 10 zile de la comunicarea copiei minutei", se arată în decizia instanţei.

Liviu Dragnea a depus acţiunea în luna noiembrie, în condiţiile în care Instanţa supremă i-a respins anterior alte căi extraordinare de atac împotriva condamnării - recurs în casaţie, contestaţie în anulare şi un recurs în drept intitulat "habeas corpus".

El nu a fost prezent marţi în sala de judecată, însă a fost audiat de judecători prin videoconferinţă.

"La termenul de astăzi ne-am judecat într-o revizuire pe care a formulat-o domnul Dragnea, în speranţa, sigur, că se va admite în principiu. Suntem în prima etapă, conform dispoziţiilor Codului de procedură penală este etapa admisibilităţii în principiu. Am solicitat să fie suspendată executarea, în măsura în care instanţa va decide admiterea în principiu a cererii de revizuire (...) Domnul Dragnea a spus foarte clar că, din punctul dânsului de vedere, este în arest în baza unei decizii penale pronunţată de un complet care, aşa cum am văzut, nu a fost legal constituit şi apreciază că i se încalcă în continuare drepturile. Este singurul justiţiabil din cele peste 187 de dosare care s-au judecat la ICCJ pentru infracţiuni de corupţie căruia nu i s-a aplicat decizia CCR. Sigur, dânsul suferă foarte mult pe ideea asta şi este afectat de acest aspect", a declarat avocata lui Dragnea, Flavia Teodosiu, la finalul procesului.

În mai 2019, Dragnea a fost condamnat definitiv la trei ani închisoare şi jumătate pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

El a făcut mai multe încercări de a ieşi din penitenciar, prin introducerea în instanţe a unor căi extraordinare de atac, toate respinse de judecători.

Potrivit Codului de procedură penală (art. 453), revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:

* s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză;

* hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată;

* un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;

* un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;

* când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia;

* hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

Condamnat în luna mai a anului 2019, Liviu Dragnea a ispăşit peste 500 de zile de închisoare. Prin urmare, mai are de executat încă aproape 300 de zile până când va intra automat în Comisia de liberare condiţionată, lucru care ar trebui să se întample peste nouă luni. Potrivit calculelor,  în toamna acestui an, Liviu Dragnea va executa fracţia de 2/3 prevăzută de lege (851 de zile) pentru a putea fi propus pentru liberare.

Cu toate astea, fostul lider PSD ar putea ieşi mai devreme din închisoare, deoarece el a muncit în detenție aproape un an, până când a dat un interviu la Realitatea PLUS, fără ştirea conducerii. În vara anului 2020, conducerea penitenciarului Rahova i-a retras dreptul de a munci, iar dezbaterile în instanţă au durat până recent, când un judecător i-a anulat această sancţiune. Potrivit regulamentului, Dragnea ar trebuie să câştige o zi de libertate la fiecare 4 zile de muncă, astfel că propunerea de liberare condiționată ar putea veni mai devreme cu câteva luni.

Sursa: AGERPRES

Puțin după miezul nopții, un șofer a scăpat de sub control TIR-ul pe care îl conducea și s-a răsturnat pe DN 73. Cisterna plină cu lapte s-a răsturnat imediat după trecerea căii ferate cu barieră de la Mihăești, aproape de intrarea spre Drăghici. Șoferul se pare că a scăpat nevătămat de pe urma accidentului. În prima parte a zilei, cisterna nu a fost încă ridică de pe marginea carosabilului.

 

 

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, s-a vaccinat luni.  Vaccinat a fost și șeful structurii, secretarul de stat dr. Raed Arafat. Ulterior, acesta a fost plasat pentru 15 minute în sala de supraveghere, procedură necesară pentru eventuale reacţii adverse imediate.
Acesta și angajații DSU s-au vaccinat la Centrul de Vaccinare din cadrul Spitalului de Urgență „Prof. dr. Dimitrie Gerota” București.
A patra tranșă de vaccin de la Pfizer BioNTech a ajuns în România cu aeronave pe aeroporturile din Otopeni, Cluj Napoca şi Timioara. Tranșa constă în 150.150 doze de vaccin.



 

 

În contextul avertizării de cod galben de ninsori și vânt emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) în ultimele 24 de ore, în cursul nopții trecute, Regia Judeţeană de Drumuri Argeş a intervenit cu utilaje de deszăpezire, autobasculante cu lamă și material antiderapant, pe mare parte din drumurilor județene. Astfel, au fost folosite 15 autobasculante cu lamă și 5 tractoare cu lamă. 

S-a interveni pe următoarele drumuri județene: 

# District Pitești

  • DJ 703 E, Pitești – Băbana – Cocu 
  • DJ 703 A, Cotmeana  - Poiana Lacului 
  • DJ 703 , Morărești – Cuca – Ciomăgești 
  • DJ 704 E, Ursoaia - Bascovele 
  • DJ 703 K, Mărăcineni - Budeasa 
  • DJ 741, Ștefănești – Mioveni 

 

# District Cepari 

  • DJ 731, Piscani – Domnești – Nucșoara 
  • DJ 703 I, Merișani – Brăduleț 
  • DJ 703 H, Curtea de Argeș - Valea Danului – Cepari 
  • DJ 743, Sălătrucu 
  • DJ 678 A, Tigveni - Ciofrângeni 
  • DJ 703 G, Cepari 
  • DJ 704 G - DJ 704 F, Șuici 
  • DJ 704 H, Băiculești 

 

# District Băjești 

  • DJ 734, Lerești – Voina 
  • DJ 730, Podu Dâmboviței – Ciocanu 
  • DJ 730A, Valea Cheii 
  • DJ 732 A - DJ 732 B, Bălilești – Aninoasa 
  • DJ 740, Mărăcineni – Micești 
  • DJ 731 D, Micești – Pietroșani 

 

# District Hârsești 

  • DJ 679, Săpata – Lunca Corbului – Bârla 
  • DJ 679 F, Malu 
  • DJ 679 A, Râca 
  • DJ 703 B, Lunca Corbului – Costești 

 

# District Buzoești 

 

  • DJ 504, Buzoești – Popești 
  • DJ 659 A, Bradu – Costești 
  • DJ 703 B, Costești – Siliștea 
  • DJ 679, Izvoru – Mozăceni 

# District Căteasca 

  • DJ 702, Topoloveni – Boțești 
  • DJ 702 C, Leordeni – Bogați 
  • DJ 739, Beleți – Negrești 
  • DJ 503, Oarja – Rociu 
  • DJ 508, Teiu – Buta 

La această oră, se acționează în continuare, atât cu utilaje cât și cu material antiderapant, pe majoritatea drumurilor județene. 

Regia Judeţeană de Drumuri Argeş avertizează șoferii că pe DJ 703 E, Pitești – Băbana, din cauza gheții și a zăpezii depuse pe crengi, în zona pădurii Trivale, există riscul prăbușirii unor copaci.