Mircea Sararescu

Mircea Sararescu

Încă de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului European al Asistenților Medicali (ENC), Mircea Timofte, președinte al Ordinului Asistenților Medicali din România a subliniat necesitatea extinderii vizibilitatății și influenței ENC la nivelul Uniunii Europene, demersuri indispensabile susținerii profesiei de asistent medical, cât mai ales dezvoltării  îngrijirilor de sănătate pentru populație.
Având ca obiective prioritare ale agendei externe protecția profesioniștilor aflați în prima linie a crizei COVID-19 și investiția în educație, formare și dezvoltare profesională continuă a asistenților medicali pentru îmbunătățirea constantă a actului medical, în exercitarea mandatului de președinte al ENC, Mircea Timofte, președintele OAMGMAMR a transmis în luna mai a acestui an o scrisoare conducerii Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European în care a adus în atenție contextul și dificultățile cu care se confruntă asistenții medicali din sectorul sănătății. Todtodată, președintele ENC a subliniat necesitatea extinderii inițiativelor,  inclusiv   la   nivelul   Uniunii Europene,  dedicate   educației,   formării   și  dezvoltării profesionale continue a  asistenților medicali, precum și sprijinirea la nivel.
Apreciind  eforturile asistenților medicali ca fiind esențiale în protejarea sănătății publice și mulțumind profesioniștilor pentru devotamentul lor în contextul pandemiei COVID 19, instituția europeană a confirmat că aspectele semnalate în scrisoare sunt prioritare pe agenda europeană în domeniu precizând că un element fundamental pentru eficiența, accesibilitatea și rezistența sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană este implicarea unei forțe de muncă din domeniul sănătății, în număr suficient, cu competențele adecvate și în locurile potrivite.   
În acest sens, Comisia Europeană a stabilit ca obiective: prognoza proactivă a viitoarelor abilități și competențe și reducerea lacunelor dintre ofertă și cerere; promovarea îmbunătățirii pregătirii profesionale continue prin intermediul dezvoltării profesionale continue (CPD); creșterea atractivității profesiei; analiza posibilei redistribuiri a rolurilor și schimbarea sarcinilor în forța de muncă din domeniul sănătății.
În susținerea obiectivelor enunțate, Comisia Europeană a menționat recentele activități demarate, respectiv  finanțarea din programul UE sănătate a unei “Acțiuni comune privind planificarea și progrnozarea forței de muncă din domeniul sănătății”  urmată de înființarea Rețelei de experți privind planificarea și prognozarea forței de muncă (SEPEN).
”Ordinul Asistenților Medicali din România are permanent pe agenda de lucru activități și acțiuni care să contribuie la intensificarea rolului asistentului medical în sistemul de sănătate, atât la nivel național, cât și la nivel internațional.
Consider că demersurile către Comisia Europeană intreprinse de președintele în exercițiu al Consiliului European al Asistenților Medicali, Mircea Timofte, sunt remarcabile și deplin justificate, punctele de vedere transmise de oficialii instituțiilor europene reprezentând un semnal pozitiv privind importanța acordată profesiei de asistent medical pe agenda europeană, preocuparea constantă pentru calitatea formării și dezvoltării profesionale și recunoașterea statutului ENC ca organizație reprezentativă la nivel european a intereselor profesiei.
Suntem datori să nu uităm nicio clipă, că în orice loc al lumii s-a manifestat pandemia cu SARS-COV2, în linia întâi a frontului de luptă cu acest virsus s-au aflat și asistenții medicali, iar unii dintre ei au plătit cu sacrificiul suprem, aspecte evidențiate și în reacțiile domnului David Sassoli, Președintele Parlamentului European și domnului Charles Michel, Președintele Consiliului European, care au subliniat că îngrijorările autorităților de reglementare a profesiei de asistent medical  trebuie luate în considerare proporțional cu  problemele evidențiate de această criză în sănătate.”, a declarat Estera Stămoiu, președintele Ordinului Asistenților Medicali Argeș.

În contextul în care numărul îmbolnăvirilor în România se menține la un nivel crescut în ultima perioadă, din ce în ce mai mulți părinți se întreabă dacă școlile și grădinițele se vor redeschide, sau nu, în luna septembrie. Nelu Tătaru spune că decizia depinde de modul în care țara noastră va depăși această perioadă.
 Raluca Turcan, șefa comisiei care pregătește reînceperea anului școlar

Săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban îi avertiza pe cei din domeniul educației să fie pregătiți să înceapă cursurile doar online.

Pe de altă parte, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, declara luni seara că decizia va fi luată în funcție de evaluările fiecărei etape. De asemenea, acesta a declarat că există un grup de lucru,  o comisie mixtă la nivelul Ministerului Educaţiei, condusă de Raluca Turcan, care se ocupă cu gestionarea măsurilor de reîncepere a noului an școlar.

„Eu am spus încă de la început, ne vom gestiona perioada de vară, vom evalua fiecare etapă, iar în apropierea lunii septembrie vom vedea și cum prognozăm o următoare perioadă, inclusiv începutul anului şcolar. De o săptămână jumătate, sub coordonarea vicepremierului Raluca Turcan, este o comisie mixtă cu Ministerul Sănătății, Ministerul Educaţiei, anumite direcții, care pregătesc reînceperea anului școlar. Avem scenarii, de la cele mai sumbre până la cele adaptate”, a spus Nelu Tătaru la Digi24.
Decizia privind reînceperea școlii, spre sfârșitul verii

De asemenea, ministrul îndeamnă românii la prudență și la respectarea măsurilor de siguranță, spunând că deciziile cu privire la reînceperea anului școlar vor fi luate abia spre sfârșitul verii.

”La apropierea începutului anului școlar, să spunem sfârșitul lunii august, o să spunem ce putem să facem în 15 septembrie sau cum suntem. Pregătim acest moment, cu tot ce înseamnă măsuri. Sfatul ar fi cel precaut. Noi acum avem de gestionat o a doua cocoașă a acestui primului moment pandemic”, a adăugat ministrul. Autoritățile iau în calcul trei scenarii: prezența normală a elevilor, prezența de 50% la școală, restul online sau cursuri 100% online.




Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, va depune o solicitare în Parlament pentru tragerea la răspundere penală a premierului Ludovic Orban, după ce a îndemnat populația să nu respecte o decizie a Curții Constituționale. Conform legii, o astfel de faptă a unui demnitar se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.


”Nu putem trece cu vederea derapajele în afara legii ale Primului Ministru Orban! Chiar dacă ocupă o funcție înaltă, el nu este mai presus de lege, dimpotrivă, trebuie să fie un exemplu în respectarea ei!

Recomandarea lui Orban către populație de a nu respecta deciziile CCR este o gravă încălcare a legii, a legii supreme, adică a Constituției. Această declarație nu este o scăpare, ci face parte din atacul concertat, fără rușine, al PNL-iștilor la justiție. Iar atacul lor la orice instituție care nu le cântă în strună nu trebuie să rămână fără răspuns. Așteptam o reacție mai hotărâtă a CSM-ului, cum aș fi așteptat măcar o ridicare de sprânceană din partea Comisiei Europene, dar pare că pentru aceste instituții ce le este interzis unora, le este permis altora.

Nu putem să-i lăsăm singuri pe judecătorii de la CCR, pe cei de la Înalta Curte sau pe Avocatul Poporului! Nu se poate să-i respectăm doar cu jumătate de normă și să-i lăsăm pradă atacului unui partid care pare că și-a pierdut busola și a uitat câți români s-au sacrificat în ultimii 70 de ani ca noi să ajungem la democrație! O democrație pe care ei o vor distrusă, în numele interesului de partid.

ALDE nu vrea să fie complice la nășirea unui mic dictator și, în consecință, va propune ca Parlamentul, în baza art.109, alin. 2, din Constituție privind răspunderea membrilor Guvernului, să inițieze o acțiune penală împotriva Primului Ministru Ludovic Orban pentru instigare la nerespectarea legilor. Articolul 368 din Codul Penal credem că este destul de clar: “(1) Fapta de a îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârșească infracțiuni se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă (..) . (2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) este comisă de un funcționar public, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi (...)”

Nu Orban la pușcărie e scopul acestei acțiuni, ci să-i convingem pe guvernanți că există limite peste care nu se poate trece!”, scrie Călin Popescu Tăriceanu.



Vineri, după o ședință de urgență în care ar fi trebuit să se discute soluții pentru menținerea deschisă a secției ATI de la spitalul COVID din Argeș, primarul Ion Georgescu a plecat val-vârtej. Avea și de ce, pentru că așa cum a declarat chiar Dan Manu, concluzia era că asta e, trebuie să ne purtăm crucea, că nu avem personal medical specializat ATI suficient. Pe scurt, după cum se știe, personalul medical detașat de la Pitești și Curtea de Argeș (aproape toți medicii și asistenții medicali de la Spitalul Județean), nu au mai vrut să prelungească detașarea. Ca atare, secția ATI nu mai putea funcționa la Mioveni. Mai mult, deși prefectul Soare declara acum o săptămână că eforturile sunt concentrate pe convingerea medicilor să semneze prelungirea detașării, se vede treaba că au fost eforturi în zadar. Și pentru ca tabloul dezastrului să fie complet, Argeșul este fruntaș la raportările cu noi cazuri de infecții, iar militarul liberal adus la conducerea DSP Argeș ca salvator a dezertat fix în această perioadă.

Avem de-a face cu președintele de CJ care coordonează practic Spitalul Județean Argeș fiind cel care dă banii pentru funcționare și vicepreședinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, prefectul Soare care este prin această calitate și președinte ale aceluiași Comitet și DSP- instituția cu rol vital în domeniul sănătății în această perioadă și de la care teoretic restul membrilor din Comitet ar trebui să primească lumină. Militarul Guiță s-a săturat să stea în tranșee și a decis să ia o vacanță prin alte țări care încă ne mai primesc...
Că soarta secției ATI părea pecetluită era convis chiar și managerul Spitalului Mioveni Horia Trăilă. Primarul Ion Georgescu nu s-a lăsat însă bătut. Prin intermediul unei cunoștințe a reușit să convingă patru medici de la București disponibili să vină la Mioveni. Aceştia vor lucra împreună cu 12 asistente. Deocamdată secția ATI este închisă pentru dezinfecție, însă ar putea fi redeschisă începând de miercuri, 8 iulie.


Deputatul PPU-SL Andrei Gerea a lansat o critică la adresa lui Ludovic Orban și a altor lideri ai PNL care au atacat decizia Curții Constituționale a României, cea care a stabilit că prin deciziile luate Executivul a încălcat drepturi fundamentale ale omului. Ultima astfel de decizie a CCR a vizat modul în care Guvernul a impus carantina și internarea obligatorie în cazul celor bolnavi de COVID-19.

"Ieșirile liberalilor la adresa CCR au venit după alte atacuri la adresa Avocatului Poporului. Au fost sancționate de CSM, ÎCCJ, iar Andrei Gerea consideră că aceste declarații sunt demagogice și reprezintă un atac la adresa statului de drept. "Gestul lui Ludovic Orban prin care a cerut cetățenilor să nu țină cont de deciziile Curții Constituționale este unul în premieră pentru un politician care ocupă funcția de prim-ministru în România și cu siguranță este o premieră într-un stat european. Ceea ce a făcut Ludovic Orban este realmente un atac la statul de drept.

Am văzut că liberalii s-au înghesuit să dea mesaje de Ziua Justiției. Pentru că așa este la modă. Poate nu au văzut și reacțiile din partea CSM și ÎCCJ la comportamentul lor. Nici mesajul lui Daniel Morar, acum judecător al CCR, votat altfel de liberali în această funcție, care spune că atacul la adresa Curții este "un lucru grav şi de nepermis într-un stat de drept" și că "premierul nici măcar nu înţelege sensul deciziilor Curţii".

Când critici Curtea Constituțională a României, care a concluzionat că restricționezi drepturi fundamentale ale cetățenilor, că nu știi să creezi legislație și încalci Constituția și legile țării (și nu o dată), când critici Avocatul Poporului pentru că atrage atenția că încalci drepturi fundamentale ale cetățenilor, în condițiile în care această instituție este recunoscută la nivel internațional și la mare preț în Uniunea Europeană, nu se cheamă că ataci statul de drept?

Când vorbește premierul Orban despre lupta împotriva corupției, nu este demagogie curată în condițiile în care Curtea de Conturi și procurorii parchetelor din România (alte instituții ale statutului de drept unanim recunoscute) au suspiciuni mai mult decât rezonabile că firmele de casă ale PNL au vândut statului la prețuri supraevaluate aparatură medicală, iar oamenii numiți de PNL în fruntea unor instituții sau companii de stat au învârtit șpăgi de milioane de euro?

Când Parlamentul este criticat zi și noapte pe toate posturile de reprezentanții acestui guvern PNL, doar pentru că liberalii nu au majoritatea, când Parlamentul este pus în postura de a dezbate aspecte vitale pentru cetățeni după depășirea termenelor legale în cazul unor proiecte depuse de Executiv, nu este tot un atac la prima putere din România, cea Legislativă?

Când un liberal își protejează omul care lucrează pentru el cu amenințări la adresa instituțiilor din județ (și cazurile nu sunt singulare), se cheamă că acest PNL este lucrează democratic?

Cum este admisibil ca Rareș Bogdan să spună că decizia CCR este una gravă și că românii nu au conștiință personală și că nu își iau măsuri de prevenție, când tocmai el a organizat petrecere cu peste 100 de persoane, încălcând fix măsurile impuse de guvernul pe care îl susține?

Trăim un început de formă de dictatură în care, profitând de pericolele acestei pandemii, guvernul condus de Ludovic Orban atacă permanent instituții democratice ale statului, drepturile cetățenilor și economia reală. Cea subterană este protejată și s-a urcat pe un morman de euro din bani publici, în timp ce personaje fără nicio competență profesională au ajuns să fie numite în posturi cheie din instituțiile și companiile de stat!", a subliniat deputatul Andrei Gerea, presedinte PPU-SL Ilfov.

Surprinzător sau nu, Partidul Ecologist Român (PER) se întărește puternic în Argeș. Cu o abordare modernă, actuală și chiar...la modă am putea spune, în ultima perioadă la PER au semnat adeziunea persoane importante din județ, recunoscute pentru activitatea din zonă publică.
Discutăm despre oameni de afaceri, persoane din zona universitară sau chiar oameni care nu au mai făcut politică, din zona afacerilor private.

Ca dovadă că echipa de la județ se mișcă bine, conform unor surse, săptămâna aceasta va conducerea centrală va ajunge la Pitești. Se pare că va și susține o conferință de presă în care vor fi făcute și anunțuri surpriză!

Ședință de urgență la Consiliul Județean Argeș, cu primarii și managerii de spitale, dar și cu prefectul Emanuel Soare, după ce în județ nu mai există capacitate de tratare a pacienților de COVID-19 gravi. Lipsa acută a personalului medical ATI la nivel național și în Argeș, refuzul medicilor de pe ATI de la Spitalul COVID din Mioveni de prelungire a detașărilor a determinat situația în care Spitalul Mioveni va rămâne, de luni dimineață, fără secție ATI. Trei din cei 10 pacienți COVID-19 de pe ATI au fost mutați la Craiova, în timp ce alți doi, care sunt intubați, ar putea fi preluați de spitalul Câmpulung. Medicii trebuie să găsească soluții pentru ceilalți care rămân și se încearcă găsirea de spitale din județe limitrofe pentru a fi internați.

Între timp, spitalul din Mioveni încearcă să angajeze nou personal, conform managerului Horia Trăilă, însă în țară este o lipsă acută de medici pe ATI, iar cei cu care s-a luat legătura și și-au manifestat intenția de a veni sunt blocați în spitalele unde lucrează din cauza numărului mare de pacienți cu Coronavirus, astfel că situația nu se va remedia rapid.

Din cele 18 paturi ATI complet echipate câte sunt în Argeș, 10 erau în Mioveni. 4 ventilatoare vor fi returnate Spitalului Județean, care va deschide 5 paturi la secția de boli infecțioase, însă problema majoră rămâne: personalul medical specializat. Din câte se pare, parte din personalul medical care nu a mai vrut să continue la Mioveni, este de acord să activeze la Pitești.

Dacă acum situația este una de avarie, așa cum a catalogat-o președintele CJ Argeș Dan Manu, ea s-ar putea transforma într-un adevărat dezastru dacă numărul pacienților COVIV va crește și în celelalte județe și nu vom mai avea unde transfera pacienții.

Conform managerului Horia Trăilă, dacă aparatura se poate muta, personalul medical este greu de găsit. Nu vreau să aduc reproșuri Consiliului Județean, dar am subliniat că trebuia pregătită o a doua linie de personal medical pe ATI, să avem un plan pe termen mediu și lung pentru că toată lumea știa că situația se va prelungi, că va urma și un val doi.

Simptomatologia bolnavilor de COVID-19 s-a schimbat, iar veștile nu sunt deloc îmbucurătoare. Managerul Spitalului Orașenesc Mioveni, doctorul Horia Trăilă a subliniat că dacă în prima săptămână pacienții erau relativ bine, în cazul multora dintre ei starea pulmonară s-a deteriorat în timp. Mai mult, în ultima perioadă, apar multe cazuri medii și grave, și prea puține cazuri ușoare și foarte puține cazuri de pacienți asimptomatici.

 

 

Ședință de urgență la Consiliul Județean Argeș, cu primarii și managerii de spitale, dar și cu prefectul Emanuel Soare, după ce în județ nu mai există capacitate de tratare a pacienților de COVID-19 gravi.

Argeșul este foarte aproape să atingă cota 1000 de pacienți diagnosticați pozitiv cu COVID-19.

Lipsa acută a personalului medical ATI la nivel național și în Argeș, refuzul medicilor de pe ATI de la Spitalul COVID din Mioveni de prelungire a detașărilor a determinat situația în care Spitalul Mioveni va rămâne, de luni dimineață, fără secție ATI. Trei din cei 10 pacienți COVID-19 de pe ATI au fost mutați la Craiova, în timp ce alți doi, care sunt intubați, ar putea fi preluați de spitalul Câmpulung. Medicii trebuie să găsească soluții pentru ceilalți care rămân și se încearcă găsirea de spitale din județe limitrofe pentru a fi internați.

Dacă acum situația este una de avarie, așa cum a catalogat-o președintele CJ Argeș Dan Manu, ea s-ar putea transforma într-un adevărat dezastru dacă numărul pacienților COVIV va crește și în celelalte județe și nu vom mai avea unde transfera pacienții.

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, vineri, că a elaborat proiectul de hotărâre pentru aprobarea metodologiei depunerii dosarelor de candidatură şi a listelor de susţinători la alegerile locale din 2020.

Actul normativ armonizează legislaţia şi formularele utilizate, având în vedere că, în acest an, din cauza pandemiei, candidaturile se pot depune şi în format electronic şi va exista o singură listă de susţinători pentru primar şi consilieri locali şi una pentru consilierii judeţeni şi preşedintele consiliului judeţean. O noutare este că susţinerea pentru o anumită candidatură poate fi exprimată şi prin e-mail, scrie news.ro.

”Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că a elaborat proiectul de hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente privind aprobarea metodologiei depunerii dosarelor de candidatură şi a listelor de susţinători la alegerile locale din anul 2020. Având în vedere faptul că procedura întocmirii şi depunerii electronice a documentelor de candidatură şi a listelor de susţinători nu poate fi tratată distinct de reglementarea întocmirii şi depunerii acestora pe suport de hârtie, prin prezentul proiect de act normativ se propune reglementarea procedurii de depunere a acestora pe suport de hârtie şi/sau în format electronic”, a transmis, vineri, AEP.

Proiectul prevede că listele de susţinători şi candidturile pot fi depuse pe suport hărtie sau informatic.

”Prin suport informatic se înţelege în sensul prezentei metodologii orice tip de suport electronic de tip CD, DVD, stick USB sau HDD extern”, se arată în proiect.

”La rubrica «având funcţia de...» din formularele declaraţiilor de avere şi de interese, candidaţii vor menţiona calitatea de candidat la una dintre funcţiile de primar, consilier local, consilier judeţean sau preşedinte al consiliului judeţean”, se mai arată în proiect, prevedere necesare având în vedere depunerea de liste comune.

Actul normativ prevede proceduri diferite pentru depunerea dosarelor pe suport hârtie sau pe suport informatic.

”Pentru depunerea candidaturilor la birourile electorale de circumscripţie pe suport de hârtie se constituie patru dosare”, iar actul normativ prevede expres şi ce trebuie să conţină dosatul depus pe suport informatic.

”Datele susţinătorilor şi semnăturile acestora pot fi colectate pe suport de hârtie sau prin mijloace electronice, acestea din urmă incluzând platforme on-line specifice şi serviciile de poştă electronică”, se prevede în document, cu toate acestea, la depunerea lor, persoanele desemnate de către partide sau alianţe trebie să depună şi un opis pe suport hârtie.

AEP a propus ca data alegerilor locale să fie 27 semtembrie.

În timp ce Argeșul este în cursă pentru a deveni al șaptelea județ cu peste 1000 de cazuri COVID 19 (Iașiul al devenit al șaselea astăzi), Aradul este primul oraș din România eliberat de noul coronavirus, după ce ultimul pacient internat la Spitalul Județean a fost testat negativ.
Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, susține că în ultima lună nu au fost niciodată mai mult de trei-patru pacienți internați cu COVID-19.
"Putem spune că Aradul este oraș liber de COVID. Nu vreau să fac afirmații pripite sau hazardate, cu atât mai mult cu cât constatăm acum că pandemia s-a extins în mai multe județe din țară. Dar vreau să subliniez efortul tuturor cadrelor medicale din Arad, al specialiștilor de la DSP, din cadrul Grupului de Suport pentru Spitalul Clinic Județean, al celor din administrația publică, pentru a ține în frâu extinderea numărului de cazuri în județul nostru”, a spus Cionca, potrivit Mediafax.
Arad, județ liber de coronavirus

„Eu zic că am învățat din lecția primelor două săptămâni de pandemie și am știut să ne organizăm, astfel încât să putem spune astăzi că suntem județ liber de COVID”, a mai spus președintele CJ Arad.
Autoritățile au cerut UE decontarea sumelor investite în amenajarea și dotarea spitalelor din Arad. Suma solicitată este de 20,7 milioane de lei.
S-a pregătit și o a doua listă împreună cu Primăria Municipiului Arad pentru suma 13,7 milioane lei, care constă în echipamente și materiale de protecție.
Cel mai vârstnic pacient declarat vindecat de COVID-19 din Arad a fost o femeie în vârstă de 97 de ani, iar cel mai tânăr doar 5 săptămâni.