Mircea Sararescu

Mircea Sararescu

Pentru prima dată după mulți ani, Primăria Pitești a găsit o modalitate de a introduce ceva inovativ în manifestările pe care le organizează. Chiar dacă nu este un produs realizat la Pitești, este important că cineva a avut ideea de a aduce și de a lega de Zilele Piteștiului acest festival. Despre ce este vorba de fapt. Între 17 și 21 mai, piteștenii vor putea descoperi un festival în premieră în municipiu.  Pitești Street Food Festival va reuni, timp de cinci zile, 30 de truck-uri de mâncare, care vor oferi atât mâncare fast-food deja cunoscută, cât și preparate tradiționale mai speciale. Pe scena Street Food Festival vor urca Șuie Paparude (17 mai), Les Elephants Bizarres (18 mai) și Mr. jurjak (19 mai). Pitești Street Food Festival face parte dintr-un turneu național care va ajunge până în această toamnă și în București și Ploiești. Trebuie spus că în alte țări, aceste festivaluri atrag zeci de mii de turiști și reprezintă un adevărat dezmăț culinar pentru cei care vin la standuri. 

În rest, Zilele Piteștiului vor avea obișnuita monotonie, cu o multitudine de întreceri sportive și mici evenimente culturale, nimic de amploare națională sau internațională reală care să atragă turiști sau să te facă să meriți să îți pierzi timpul. Ca elemente de noutate vor fi inaugurările centrului de pregătire pentru copii și juniori Leonte Ianovschi și a parcului de agrement Făget din cartierul Trivale.

 Pentru iubitorii de muzică, ar merita menționat că duminică, de la ora 20.00 pot asista la un spectacol susținut de RANDI, FELI, SMILEY, iar luni, 21 mai, pot asista la un recital de dans al Ansamblului de dansuri VASSALU – insula Kreta – Grecia, la un recital al luir DINU IANCU SǍLǍJANU și la un concert extraordinar Vocal – Simfonic, în aer liber, al Filarmonicii Pitești; solistă soprana So Iung (Coreea de Sud), Piața Primăriei Pitești. 

Joi,de la  ora 19.00  va avea loc un  Concert Simfonic Aniversar „100% românesc” – 11 ani de la  înființarea Filarmonicii Pitești, Centrul Multifuncțional Pitești. De altfel și singura instituție de cultură cu adevărat activă și aducătoare de plus valoare finanțată de consiliul local Pitești.

Campania ALDE “Consilierul de pe strada ta” a continuat, de această dată în cartierul Găvana. Deficiențe în privința siguranței și ordinii publice, reabilitarea locurilor de joacă, dar și accesul dificil pe unele străzi și lipsa locurilor de parcare au reprezentat principalele probleme evidențiate de cetățeni.
Toate solicitările au fost centralizate de Dan Olărescu, consilierul deputatului Andrei Gerea, consilierii locali ALDE Ionuț Zidaru și Daniel Florea, precum și vicepreședinții organizației municipale Aurelian Mondiru și Cătălin Gherzan. Pentru o parte din doleanțe se va încerca găsirea unor soluții prin cabinetul parlamentar al vicepreședintelui ALDE Andrei Gerea, în timp ce pentru o altă parte din solicitări consilierii locali vor căuta soluții în zona administrativă locală.
Cetățenii din zona Găvana II (Albina) au solicitat o mai multă implicare din partea poliției locale în cartier. Au mai cerut instalarea unor limitatoare de viteză, trecere de pietoni în zona locului de joacă (Str. Paltinului- Găvana II), toaletarea arborilor și amenajarea spațiilor verzi din zona locului de joacă. Oamenii au mai cerut și analizarea amenajării unor sensuri unice pe Str. Alunului și Str. Carpenului ( Bl. B25 A, Bl. E7) și amenajarea de parcări la Bl. E7, E8.
“Cetățenii din zona Big au solicitat rezolvarea accesului în zonă pentru locatari ( strada fiind foarte îngustă) intervenția poliției locale pentru siguranta cetățenilor și amplasarea unui semafor cu buton în zona Big. O problemă care se va acutiza într-o perioadă de timp scurtă este cea a locuitorilor de pe Aleea Seneslau. Oamenii acuză ridicarea unui gard împrejmuitor pe o proprietate privată care limitează lățimea străzii. Poate fi o problemă gravă pentru că sunt slabe șanse ca o mașină de pompieri să poată intra pe această alee dacă ar fi necesară o intervenție. Mai mult, în zonă va crește și mai mult numărul autoturismelor pentru că se construiește și un bloc de locuințe. Vom evalua situația și vom încerca să vedem ce soluții pot fi aplicate și în acest caz”, a precizat consilierul local Ionuț Zidaru.

Administrația Bazinală de Apă Argeș – Vedea este o prezență constantă la Forumul Regional al Apei Dunare-Europa de Est, cea mai importantă manifestare profesională din România dedicată acestui domeniu. Forumul Regional al Apei Dunăre – Europa de Est aduce, anual, în atenţia participanţilor informaţii de cea mai mare actualitate privind evoluţia şi dezvoltarea sectorului apei din România, în primul rând, dar şi din ţările din regiune şi nu numai.
Administrația Bazinală de Apă Argeș – Vedea, participă le eveniment în calitate de autoritate publică ce administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului de Gospodărire a Apelor formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor, canale, derivaţii interbazinale, prize de apă şi alte lucrări specifice, precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său. ABA Argeș – Vedea este și membru în cadrul Comitetului Teritorial Argeș- Vedea al Asociației Române a Apei.
În cadrul Forumului Apei au loc: ediția a 20-a a expoziției specializate EXPO APA, Conferința Tehnico-Științifică Internațională Managementul și Utilizarea Eficientă a Apei 2018, Seminarul Finanțarea Infrastructurii de Apă prin Fonduri Europene în Perioada de Programare 2014-2020, Workshopul - Reglementări în domeniul apei la nivel internațional. La aceste evenimente reprezentanții ABA Argeș-Vedea au prezentat aspecte din realizarea lucrării “Decolmatare sifoane planșeu Piața Unirii București – râul Dâmbovița”
Reprezentanții ABA Argeș- Vedea au oferit participanților informații despre prevederile legislației în domeniul apei, având în vedere că Forumul Apei se adresează tuturor profesioniştilor din sectorul apei, autorităților publice centrale, regionale și locale, operatorilor de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare, consultanţilor, reprezentanților mediului academic şi de cercetare, producătorilor şi distribuitori de echipamente specializate și publicului larg.

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii-Goleşti și Consiliul Judeţean Argeş organizează, sâmbătă, 19 mai 2018, între orele 1800-2200 , evenimentul cultural Noaptea Muzeelor. Începând cu ora 18.00 accesul este gratuit. Cei care iubesc muzeul sunt invitaţi să viziteze ansamblul feudal fortificat, în incinta căruia se află: Şcoala Slobodă Obştească (prima şcoală în limba română, din mediul rural, din Țara Românească), Foişorul lui Tudor Vladimirescu, Bolniţa banului Radu Golescu, Baia turcească din secolul al XVIII-lea. De asemenea, până la orele 2000, va fi permis accesul și în muzeul în aer liber, un valoros sat românesc de secol XIX, cu gospodării viticole și pomicole din România.
Ghidajul în spaţiile muzeale va fi asigurat de muzeografi şi liceeni de la Colegiul Naţional „Zinca Golescu” din Pitești, îmbrăcaţi în costume de epocă şi port popular.
Special pentru acest eveniment, Muzeul Golești organizează expozițiile temporare cu tema: Obiceiuri, ocupații și meșteșuguri din județul Argeș și Viața satului oglindită în ilustrații vechi. Vernisajul va avea loc începând cu ora 1800.
De asemenea, începând cu orele 1800 , publicul vizitator se va bucura de spectacole oferite de copiii de la Școala Populară de Arte și Meserii Pitești, precum și de trupa epic, folk, metal An Theos.

Facultatea de Științe Economice și Drept a Universității din Pitești, prin Centrul de Studii Juridice, în colaborare cu Asociația „Amicii Scientiae” din Pitești, organizează în perioada 18 mai 2018 - 19 mai 2018, Conferința Științifică Internațională cu tema „Istorie, cultură și civilizație în Uniunea Europeană”, ediția a XI-a.

La conferință participă cadre didactice și cercetători de la universități de prestigiu din țară, dar și din Austria, Germania, Georgia, Spania, Republica Moldova  și Polonia.

 Lucrările conferinței se vor desfășura la sediul facultății, situat în municipiul Pitești, b-dul Republicii nr. 71, amfiteatrul C1. Festivitatea de deschidere a lucărilor conferinței va avea loc vineri, 18 mai  2018, începând cu ora 9.30, în prezența participanților, dar și a reprezentaților conducerii Universității din Pitești, a autorităților publice județene și locale, precum și a reprezentanților altor instituții cu care facultatea colaborează.

Regizorul Lucian Pintilie a murit miercuri la vârsta de 84 de ani. Steaua cinematografiei românești se afla în spital de mai multă vreme. Cineastul era cunoscut pentru creațiile sale care l-au adus în vizorul cenzurii comuniste.    
Regizorul Lucian Pintilie a murit miercuri, la ora 21.00, la Spitalul Elias din Capitală, a confirmat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al unităţii medicale, Silvius Negoiţă. Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului Elias, cunoscutul regizor avea mai multe afecţiuni cronice. Lucian Pintilie, în vârstă de 84 de ani, s-a internat duminică, 13 mai, la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, în stare foarte gravă, în contextul acutizării unor afecţiuni cronice. A fost admis în secţia de Terapie Intensivă, unde a necesitat investigaţii medicale, monitorizare şi tratament de specialitate, a precizat Silvius Negoiţă.

Regizorul s-a născut la 9 noiembrie 1933, în localitatea Tarutino, din județul interbelic Cetatea Albă, Regatul României, aflat astăzi pe teritoriul Ucrainei. De la începutul carierei sale, în vremea comunismului, acesta a fost urmărit de controverse. După absolvirea Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București, Pintilie a montat o serie de spectacole la Teatrul Bulandra din București. Dintre acestea, amintim doar câteva spectacole antologice: „Copiii soarelui” (1961), „Proștii sub clar de lună” (1962), „Cezar și Cleopatra” (1963), „Biedermann și incendiatorii” (1964), „Inima mea e pe înălțimi” (1964), „D'ale carnavalului” (1966), „Livada cu vișini” (1967) și „Revizorul” (1974). Ultimul dintre aceste spectacole a fost interzis de cenzura comunistă după cea de-a treia reprezentație.

În străinătate a montat o serie de spectacole de teatru pe scene importante ale lumii:

- Théâtre National de Chaillot din Paris: Turandot (1974);

- Théâtre de la Ville din Paris: Pescărușul (1975), Biedermann și incendiatorii (1976), Jacques sau Supunerea și Viitorul e în ouă (1977), Cei din urmă (1978), Trei surori (1979), Rața sălbatică (1981), Azilul de noapte (1983), Arden din Kent (1984), Astă seară se improvizează (1987), Trebuie să trecem prin nori (1988), Dansul morții (1990);

- Guthrie Theater din Minneapolis: Pescărușul (1983), Tartuffe (1984), Rața sălbatică (1988);

- Arena Stage din Washington: Tartuffe (1985), Rața sălbatică (1986), Livada cu vișini (1988).

În 1973, a realizat la Televiziunea iugoslavă filmul "Salonul nr. 6", după nuvela omonimă a lui Cehov.

După 1990 s-a întors în  România, unde a regizat mai multe filme de succes: "Balanța" (1992), adaptarea romanului omonim al lui Ion Băieșu, "O vară de neuitat" (1994), "Prea târziu" (1996), "Terminus Paradis" (1998), "După-amiaza unui torționar" (2001), "Niki Ardelean, colonel în rezervă" (2003) (titlul francez Niki et Flo), "Tertium non datur" (2006), un scurt metraj realizat prin adaptarea nuvelei lui Vasile Voiculescu, "Capul de zimbru."

În 1998 a obținut premiul juriului la Festivalul de Film de la Veneția pentru coproducția franco-română "Terminus paradis."

În palmaresul său intră și două filme de lung metraj: „Duminica la ora 6” și „Reconstituirea”.

Cel de-al doilea film al său amintit mai sus narează povestea reconstituirii unui incident obișnuit: o bătaie între doi tineri, întreprinsă de Miliție, care ajunge, în final, să devină o crimă. Filmul a provocat un imens scandal, iar fostul dictator Nicolae Ceaușescu a dispus interzicerea filmului.

Soluția în așa-numitul dosar Consultanța, în care sunt vizați fostul președinte al CJ Argeș Constantin Nicolescu, deputatul PSD Mircea Drăghici și mai mulți foști și actuali primari a fost amânată pentru două săptămâni. Finalul lunii mai se anunță unul de foc pentru PSD. Pe de o parte, se așteaptă senținta în dosarul lui Liviu Dragnea. Pe de altă parte, urmează sentința în acest dosar în care sunt vizați o mulțime de aleși locali. Deși apărătorii celor acuzați au scos în evidență numeroase nereguli (inclusiv interceptări care, conform Curții Constituiționale, ar fi ilegale și neconstituționale), procurorii au cerut câte 7 ani de închisoare cu executare atât pentru fostul președinte al CJ ARgeș, cât și pentru deputatul PSD, care la momentul presupuselor fapte era doar consilier la ADR Sud Muntenia. 
Procurorii DNA Piteşti au dispus trimiterea în judecată, în 2015, lui Constantin Nicolescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi preşedinte al organizaţiei judeţene a unei formaţiuni politice (PSD), pentru folosire a influenţei de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (34 de acte materiale), instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (10 infracţiuni, din care 3 în formă continuată).

Totodată, a fost trimis în judecată deputatul Mircea Gheorghe Drăghici, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (34 de acte materiale), complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (10 infracţiuni, din care 3 în formă continuată).

În acest dosar, s-a mai dispus trimiterea în judecată a 38 de inculpaţi care, la data faptelor, erau primari şi viceprimari de localităţi din judeţul Argeş.

Trei infirmiere de la Spitalul Județean Argeș au fost reținute astăzi. Pocurorii cer judecătorului de la Tribunalul Argeș arest preventiv pentru 30 de zile în cazul celor trei infirmiere de la Spitalul Județean de Urgență Argeș acuzate de procurori de luare de mită.

Anchetatorii susțin că cele trei femei - Ionica Daniela Moca, Gazela Sandu  şi Daniela Gabriela Gheorghe - solicitau bani în schimbul eliberării de adeverențe pentru concedii medicale.

Fostul comentator sportiv Cristian Ţopescu a murit marți, la vârsta de 81 de ani. În urmă cu o săptămână, el a fost internat de urgență la Spitalul Elias. Astăzi, el a suferit un stop cardio-respirator iresuscitabil.
Da (n.r. a murit) la ora 16:00, în Terapie Intensivă. Degradarea stării generale, nu s-a mai putut face nimic”, a spus purtătorul de cuvânt al unităţii medicale, dr. Silviu Negoiţă, potrivit Agerpres.
Fostul comentator sportiv, licenţiat al Institutului de Educaţie Fizică şi Sport (1970), Țopescu suferea de mai multe afecţiuni cronice, printre care şi diabet.
Între anii 1964-2004, la TVR, a lucrat ca reporter sportiv, realizator de emisiuni, comentator sportiv, redactor şef sport, director general adjunct TVR.
Cristian Ţopescu a avut și un mandat de senator de Bucureşti, în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008.
În luna martie a anului 2017, preşedintele Klaus Iohannis i-a acordat lui Cristian Ţopescu Ordinul „Steaua României”.
Cristian Țopescu a mai primit Ordinul Meritul Sportiv, Ordinul Olimpic Colanul de Aur şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler.
De asemenea, în urma unui decret semnat de preşedintele României în octombrie 2016, colonelul în retragere Cristian Ţopescu a fost avansat la gradul de general de brigadă.

 

Cine a fost Cristian Țopescu

Comentatorul sportiv Cristian George Ţopescu s-a născut la 26 martie 1937, în Bucureşti.

Băiatul ofiţerului de cavalerie Felix Ţopescu, membru al echipei hipice a României, participantă la Olimpiada din Berlin din anul 1936, Cristian Ţopescu i-a călcat pe urme, absolvind Şcoala de Grăniceri de la Oradea. Este licenţiat al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport (1970), potrivit CV-ului postat pe www.senat.ro.

A făcut sport de performanţă la Clubul Sportiv Steaua Bucureşti, între 1953-1964, unde a practicat hipismul. A cucerit titlurile de campion naţional în proba de sărituri peste obstacole în 1960 şi 1962.

După retragerea din activitatea competiţională a devenit, din 1967, reporter sportiv la Televiziunea Română, calitate în care a participat la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară şi patru ale Jocurilor Olimpice de iarnă.

A fost redactor-şef al Redacţiei Sport a TVR (1992-1997) şi director general adjunct al TVR (1997-1999). În lunga sa carieră de reporter şi comentator sportiv a avut peste 5.000 de transmisii în direct de la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale şi Europene. A publicat peste 200 articole cu subiect sportiv în presa scrisă, precum şi volumele "Steaua, performanţă şi prestigiu" (1988), în colaborare cu Octavian Vintilă şi "Fair play" (2003). În 2002, a apărut pe piaţă biografia celui mai valoros comentator sportiv, intitulată "Cristian Ţopescu - Evenimente, succese, sancţiuni la microfonul TV" scrisă de Alexandru Răducanu.

Potrivit www.senat.ro, a ocupat funcţia de director al cotidianului Prosport, din 2002, până la finele lui 2006, fiind şi vicepreşedinte al Fundaţiei ProSport, ProFamilie, ProEducaţie. A fost reporter sportiv la Radio Europa FM, director de relaţii publice, imagine şi mass-media la Fotbal Club Steaua, comentator la canalul Eurosport, senior editor la Radio Sport Total şi senior editor la Adevărul şi a coordonat suplimentul Adevărul Sport.

A candidat, din partea Partidului Naţional Liberal, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, în colegiul 7 Senat din sectorul 4 al Capitalei, obţinând un fotoliu de senator în legislatura 2008-2012. În această calitate a fost membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi în Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă.

A fost membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, membru al Comitetului Olimpic Român şi membru al Asociaţiei Presei Sportive, potrivit www.senat.ro.

A fost distins cu: Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler (2003), Ordinul Olimpic "Colanul de Aur" (1998 şi 2017), Diploma de Onoare CIO (1994), Trofeul Comitetului Olimpic Român pentru "Promovarea Olimpismului" (1997), Ordinul Meritul Sportiv. La 25 octombrie 2007, preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat decretul prin care colonelul în retragere Cristian Ţopescu a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea).

Regele Mihai I i-a conferit, la 13 septembrie 2010, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Elisabeta din Bucureşti, Decoraţia regală "Nihil Sine Deo", pentru merite deosebite aduse sportului românesc.

La 22 martie 2017, preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a conferit Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler, iar o zi mai târziu, la 23 martie 2017, a primit titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti.

A fost căsătorit cu realizatoarea TV, Christel Ungar, membru titular în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune, cu care a avut un fiu, Felix Sebastian. Cristian Ţopescu a mai avut doi copii din cele două căsătorii anterioare, Cristina (crainică şi realizatoare TV) şi Cristian.

Uzina Dacia de la Mioveni, înfiinţată în urmă cu o jumătate de secol, a ajuns în prezent să producă un vehicul la fiecare 54 de secunde.

"Producem o maşină la fiecare 54 de secunde, asta înseamnă 1.500 de maşini pe zi, care ajung în diferite ţări. Fiecare model este produs în diferite versiuni, în diferite culori şi cu diferite opţiuni", a declarat directorul general al Automobile Dacia şi Groupe Renault România, Antoine Doucerain, cu ocazia unei vizite organizate pentru jurnalişti în uzina de la Mioveni.

El a subliniat că o mare parte din meritul pentru rezultatele obţinute de Dacia le revine celor 17.700 de angajaţi ai Grupe Renault România, recunoscuţi pentru profesionalismul lor şi deschiderea către inovare.

"Angajaţii noştri contribuie la această reuşită globală, construind compania viitorului prin competenţe, angajament şi muncă în echipă. (...) Echipele noastre trăiesc transformări continue şi astfel ne adaptăm unui mediu competitiv", a mai spus Antoine Doucerain.

Primul autoturism, model Dacia 1100, ieşea de pe liniile de producţie de la Mioveni în anul 1968. Au urmat modelele Dacia 1300 (1969), Dacia 1300 break (1973), Dacia 1310 (1980) şi Dacia Nova (1995). După 1999, când a fost semnat contractul de privatizare şi Renault a preluat pachetul majoritar de acţiuni al Dacia, la Mioveni s-au produs modelele SuperNova (2000), Solenza (2003), Logan (2004), Sandero (2008) şi Duster (2010), ultimele trei cu diferite versiuni de caroserie şi echipare.

Valoarea totală a investiţiilor realizate de către Grupul Renault la Dacia, în perioada 2000-2017, este de aproximativ 2,3 miliarde de euro, în timp ce totalul investiţiilor realizate în România se ridică la 2,8 miliarde de euro, notează Agerpres.ro.

În ultimii ani a crescut numărul proceselor automatizate, astfel că, în prezent, în uzină sunt peste 800 de roboţi care asigură repetabilitatea operaţiilor, iar 80% dintre piese sunt transferate în sincron automat.

La Uzina Vehicule Dacia s-au produs în 2017 peste 310.000 de automobile, 93% din producţie ajungând la export