Mircea Sararescu

Mircea Sararescu

Peste jumătate de milion de români care au primit diverse amenzi și nu le-au achitat ar putea să ajungă după gratii. Potrivit unui proiect inițiat de șefa Ministerului de Interne, Carmen Dan, cei care nu își achită sancțiunile și refuză să facă muncă în folosul comunității pot merge la închisoare de la 3 luni la doi ani.
Amenzile se adună teanc pentru unii care nu au bani să le plătească, ori nu le pasă. Este şi cazul unei femei care a fost amendată de 1800 de ori pentru prostituţie. Ea a fost condamnată în prima instanţă la muncă în folosul comunităţii.
Legea spune acum că dacă titularii nu plătesc, pot face munca în folosul comunităţii. Dar măsură nu este obligatorie, aşa că sunt puţini doritori. Iar statul pierde şi bani, şi mâna de lucru gratuită.
Proiectul de lege iniţiat de ministrul de Interne Carmen Dan transformă posibilitatea în obligaţie. Cine nu munceşte, merge la închisoare până la 2 ani. “Nerespectarea hotărârii judecătorești prin care s-a aplicat sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității (...) se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani.”
Proiectul de lege a fost depus la Senat.

Riscăm să pierdem mulţi bani dacă vom continua să construim încet şi prost! Este avertismentul dat României de comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu. Scrisoarea, făcută publică luni, a ajuns pe biroul premierului şi a miniştrilor Transporturilor şi Fondurilor Europene. În scrisoarea trimisă la sfârşitul lunii trecute de Corina Creţu către premier şi cei doi miniştri,  comisarul european avertizează că România riscă să piardă fonduri din cauza pregătirii foarte slabe a proiectelor ce țin de infrastructură. România a început proiecte în valoare de numai o treime din fondurile europene destinate infrastructurii în exerciţiul bugetar 2014-2020. Saptămâna trecută, şi Rovana Plumb anunţa măsuri împotriva constructorilor dacă aceștia nu vor lucra mai repede.

Una dintre problemele cele mai grave, în viziunea Corinei Creţu, este autostrada Sibiu-Piteşti, care este scoasă la licitaţie fără studiu de impact asupra mediului.

Corina Creţu subliniază că, în pofida asistenţei tehnice furnizate deja în mod abundent, capacitatea administrativă a CNAIR şi CFR în pregătirea şi gestionarea proiectelor de licitaţie nu este încă suficientă şi trebuie consolidată.

În ceea ce priveşte pregătirea proiectului, licitaţia şi gestionarea, vă recomand să evitaţi metodele care au dus la întârzieri de proiect şi depăşiri de costuri în trecut, cum ar fi începerea procedurilor de licitaţie înainte ca evaluările impactului asupra mediului (EIM) să fie efectuate. Acesta a fost cazul pentru, Lugoj-Deva, unde trebuie luate măsuri suplimentare şi costisitoare în vederea protejării mediului. În pofida acestei experienţe negative şi în ciuda avertismentelor clare ale serviciilor Comisiei, CNAIR a optat pentru aceeaşi abordare în licitaţia pentru loturile 1 şi 5 ale autostrăzii proiectate Sibiu-Piteşti, şi anume, deschiderea licitaţiei, fără a aştepta rezultatul impactului asupra mediului (EIM), care este obligatoriu. În ceea ce priveşte asumarea de riscuri, mă tem că s-ar putea pune în pericol atât implementarea armonioasă a proiectului cât şi evaluarea acestuia, odată ce acesta este înaintat Comisiei Europene ca fiind un proiect major. În plus, am fost informată recent că CNAIR intenţionează să lanseze, de asemenea, licitaţia pentru lotul 4, fără ca evaluarea impactului asupra mediului să fie finalizată. Prin urmare, vă rog să interveniţi şi să puneţi capăt acestei practici”, scrie comisarul european.

Ea le recomandă guvernanţilor să exploateze mai mult resursele disponibile în cadrul serviciilor de consultanţă ale BEI prin instrumentele JASPERS şi PASSA. ”Prin utilizarea acestor servicii cât mai devreme posibil în faza de dezvoltare a proiectului, veţi asigura un proiect de o calitate superioară şi un proces de adoptare rapid după înaintarea acestuia la Comisia Europeană. Cu cât România întârzie implicarea lor, cu atât este mai ridicat riscul ca modificările aduse propunerilor de proiecte să devină mai greu de aplicat, ceea ce ar putea determina respingerea cererilor de cofinanţare din fondurile europene”, explică Creţu.

Comisarul european spune că, în ceea ce priveşte investiţiile UE în sectorul feroviar, situaţia este similară.

”Discuţiile recente dintre serviciile aflate în subordinea mea şi autorităţile române au arătat că nu se aşteaptă alte cheltuieli până în 2021. În timp ce apreciez adoptarea proiectului major din sectorul feroviar Radna-Gurasada-Simeria, iau act de faptul că alocarea de 1,3 miliarde de EUR din Fondul de coeziune (sau 87% din bugetul orientativ al UE pentru transportul feroviar) unui singur proiect contribuie la reuşita segmentului de transport din POIM în mare parte bazată pe o singură investiţie. Prin urmare, recomand ferm să se extindă evoluţia proiectului prin realizarea unei serii de investiţii noi în materialul rulant. În această privinţă, acord o mare importanţă dezvoltării capacităţii administrative a CFR în vederea implementării sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS). Potrivit unui studiu recent realizat de către Comisia Europeană, niciuna dintre investiţiile semnificative efectuate anterior în sisteme de semnalizare feroviară nu a fost încă dată în folosinţă, punându-se astfel în pericol viaţa pasagerilor şi împiedicând creşterea vitezei de deplasare funcţionale pentru traficul feroviar. Fără un sistem ERTMS funcţional, niciunul dintre proiectele feroviare finalizate nu poate fi considerat ca fiind funcţional. De asemenea, pentru a remedia această situaţie, care ar putea duce la corecţii financiare substanţiale în cazul în care nu se va lua nicio măsură, Autoritatea Feroviară Română (AFER), organismul care este responsabil de verificarea instalării corecte a ERTMS, trebuie să fie mobilizat urgent şi să-şi consolideze capacitatea administrativă pentru a face faţă acestei cerinţe. Serviciile pe care le coordonez furnizează în prezent expertiză cu scopul de a ghida România în acest domeniu, dar există riscul ca progresele înregistrate să rămână insuficiente în cazul în care autorităţile competente nu se implică în mod activ”, se mai arată în scrisoare.

Corina Creţu subliniază că întreţinerea investiţiilor în domeniul transporturilor este o altă caracteristică aflată în atenţia serviciilor mele.

Creţu atrage atenţia că până în prezent doar patru noi mari proiecte majore pentru sectorul feroviar au fost depuse în intervalul 2014-2018, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la faza incipientă în care se află proiectele.

"Pregătirea şi prezentarea de proiecte noi pentru perioada de programare actuală a fost mult întârziată. Până în prezent, numai patru proiecte majore au fost depuse într-un interval de timp de patru ani: tronsonul de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria (1 306 milioane EUR din Fondul de coeziune, aprobat), autostrada Sebeş-Turda faza II (272 de milioane EUR din FEDER, aprobat), autostrada Câmpia Turzii-Ogra-Târgu-Mureş (247 milioane EUR din Fondul de coeziune, în curs de evaluare) şi Magistrala 6 a reţelei de metrou din Bucureşti (657 milioane EUR din Fondul de coeziune, în curs de evaluare). Recent, autorităţile române au anunţat o listă de proiecte majore de transport pe care doresc să le înainteze Comisiei în 2018, printre care: Podul peste Dunăre de la Brăila, DN73 Braşov-Piteşti (faza a doua), SibiuPiteşti loturile 1 şi 5, eventual, Craiova-Piteşti, autostrada Transilvania şi varianta de ocolire Bacău. Salut faptul că noi proiecte sunt în curs de pregătire spre a fi înaintate Comisiei, dar în acelaşi timp îmi exprim îngrijorarea faţă de nivelul scăzut de maturitate al acestora", se mai arată în scrisoare.

 Comisarul european mai precizează că această cauză ţara noastră riscă "dezangajări imediate". "Faptul că pregătirea proiectelor este foarte slabă şi prin urmare, concentrată pe un număr limitat de investiţii, înseamnă că întârzierile înregistrate în implementarea acestor câteva proiecte ar putea conduce la dezangajări imediate în anul respectiv, periclitând astfel nu numai axele prioritare pe transport din cadrul POIM — ţinând cont de aşteptările din sfera acestor proiecte şi sumele aflate în joc — cât şi politica de coeziune în România în general", potrivit sursei citate.

Corina Creţu menţionează că serviciile din subordinea sa sunt pregătite să ofere orice fel de asistenţă posibilă pentru a permite României să valorifice la un nivel maxim fondurile pentru proiectele din sectorul transporturilor, în prezent şi în viitorul apropiat.

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea acuză demagogia lui Dacian Cioloș. Deputatul de Argeș susține că sub guvernarea sa, Dacia Cioloș a dat dovadă că a fost un premier care a fost aservit intereselor din afara țării, deminunând forța României în Uniunea Europeană.
”Dacian Cioloș a dovedit în scurtul său periplu ca prim-ministru că este adeptul servitelor primite de la diverse instituții și persoane din cadrul Uniunii Europene, excluzând din start dreptul României de a avea un cuvânt de spus. Degeaba există la nivelul Uniunii Europene mecanisme de cooperare, care spun că statele membre au dreptul la opinie, dacă există politicieni precum Cioloș care își iau lumină din alte părți. Cioloș acționează asemenea unui simplu executant al ordinelor pe care le primește. Probabil că, din prea multă obediență, Cioloș nu înțelege practica democratică de la nivelul Uniunii Europene, nu înțelege valorile și principiile pe care se bazează Uniunea Europeană, valori printre care nu se regăsește și servilismul”, a arătat deputatul de Argeș.

Vicepreședintele ALDE acuză faptul că Dacian Cioloș, în ciuda contraperformanțelor avute în mandatul de prim-ministru, cu guvernul său tehnocrat, a ajuns să îi dea replici lui Călin Popescu Tăriceanu sub a cărui guvernare România a aderat la Uniunea Europeană.  Andrei Gerea a readus aminte că România a avut zero absorbții fonduri europene în mandatul lui Cioloș (deși acesta venea din postura de comisar european pe agricultură), iar creșterea economică a fost generată exclusiv de măsurile fiscale și economice luate de guvernul PSD-ALDE căruia i-a urmat. Mai mult, sub Dacian Cioloș, “tehnocrații” au bulversat toate companiile românești în care statul mai este acționar.

“Totodată, observ cu surprindere că premierul care a uimit pe toată lumea cu toate contraperformanțele guvernului pe care l-a condus și care au fost resimțite de România, îi dă lecții lui Călin Popescu-Tăriceanu prim-ministrul în mandatul căruia România a aderat la Uniunea Europeană, prim-ministrul care a reușit performanțe economice importante pentru țara noastră și pentru cetățenii ei, la care Cioloș nici nu poate spera. România membră a Uniunii Europene a fost ultimul proiect de țară pe care l-a avut România și care a fost dus la îndeplinire de guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu, fără niciun aport din partea lui Dacian Cioloș.
Cu ce s-a remarcat Cioloș în scurtul lui periplu pe la Palatul Victoria? Dacian Cioloș a fost premierul care într-un an de mandat a reușit marea performanță de a atrage zero fonduri europene, iar această performanță nu îi dă dreptul să dea lecții despre Uniunea Europeană. Dacian Cioloș e un om politic incompetent și se bate cu Emil Boc pentru poziția de cel mai incompetent premier al României.
Cum poate să vină azi să dea recomandări un politician, statut pe care și l-a asumat într-un final, pe care nu îl recomandă nimic pentru acest rol? Cum poate să vorbească despre atragerea de fonduri europene un premier în mandatul căruia s-au atras ZERO fonduri europene? Întreaga Românie a crezut că, în calitate de fost comisar european mult lăudat, Cioloș va deschide ușile Comisiei Europene și va aduce în România mai multe fonduri europene, însă realitatea a arătat cu totul altfel. De menționat că anul în care am primit cele mai puține fonduri de la Uniunea Europeană a fost 2016, în timpul Guvernului Cioloș. Atunci, sumele primite de la UE au fost de puțin peste 0,1%. Spre deosebire de Cioloș, actualul guvern a reușit să transforme zero barat lăsat de acesta în 16% absorbție.

De asemenea, ce credibilitate poate avea un premier în mandatul căruia România a mers tot mai rău, lucru arătat de cifrele economice? Singura perioadă din ultimii patru ani în care veniturile la buget au scăzut a fost în 2016, atunci când s-a aflat la conducerea României Guvernul Cioloș. Totodată, făcând o analiză a guvernării lui Dacian Cioloș, constatăm că 2016 este singurul an în care creșterea veniturilor este sub nivelul creșterii economice din ultimii patru ani. Scăderea veniturilor în 2016 a fost de -4,4%.

Rezultatele Guvernului Cioloș vorbesc de la sine. Însă, pe lângă cele ce țin de veniturile la buget și fondurile europene, sunt proiecte asumate de Dacian Cioloș și pe care a făcut mare tam-tam, precum achiziția Cumințeniei Pământului, dar care au fost un eșec total. Totodată, incompetența dlui. Cioloș e dată și de modul în care a tratat agricultura. În calitate de fost comisar european pentru agricultură nu a înțeles că trebuie să acorde subvențiile la timp agricultorilor. Abia după presiunea publică a decis și Guvernul Cioloș să le plătească banii agricultorilor.
Dacian Cioloș se comportă asemenea unui Dan Diaconescu în dorința sa de afirmare în politică. Atacă în stânga și în dreapta liderii politici în speranța că va compensa incompetența pe care a dovedit-o ca premier. România nu are nevoie de politicieni obedienți, care răspund comenzilor din altă parte, care nu conștientizează ce înseamnă cu adevărat să lupți pentru interesele țării pe care o reprezinți”, a subliniat Andrei Gerea.

Multe autorități se chinuie să organizeze evenimente căutând motive care de care mai bizazare. La Mioveni nu a fost nevoie să fie căutat un motiv. Din contră, pentru că există chiar o lege în acest sens. Iar dacă la Pitești nimeni din Primărie nu știe să citească o lege, la Mioveni a fost organizat un eveniment de amploare, dedicat portului tradițional.  Sub egida "România de la Argeș - Noi păstrăm Tradiția", la Mioveni s-a sărbătorit Ziua Națională a Costumului Tradițional, manifestare organizată de Primăria Mioveni și Centrul Cultural Mioveni.

Iubitorii tradiţiilor argeșene, păstrători sau promotori ai costumelor populare, au venit la Mioveni. Pe parcursul zilei, în fața Primăriei au fost expuse costumele populare din colecția educatoarei Iacob Dumitra, de la grădinița Campionii. Și alții au venit însă îmbrăcați în costume populare tradiționale, unele de mai bine de o sută de ani vechime.


Sărbătoarea a debutat cu o paradă a costumelor naționale din zonele Argeșului, dar și din alte părți ale țării. Copii și adulți din zeci de localități argeșene au defilat pentru a se opri în Centrul Civic. Centrul Civic al orașului a devenit pentru câteva ore capitala portului popular a județului, unde aproximativ 400 de copii și tineri, reprezentând 20 de localități din mai multe zone ale Argeșului, au prezentat frumusețea și diversitatea costumului popular autentic.

În Piața Primăriei, Ion Georgescu și-a întâmpinat oaspeții îmbrăcat, de asemenea, în costum popular. Și alți demnitari i-au urmat exemplu - președintele CJ Argeș Dan Manu, parlamentarii Șerban Valeca, Nicolae Georgescu și Simona Bucura Oprescu, primari și secretarul de stat de la Ministerul Dezvoltării Nicolae Tudose. 

I-au ținut isonul, președintele Consiliului Județean Dan Manu, care a părut a se simți foarte bine în costumul său alb înflorat discret, dovedind o vervă demnă de un prezentator de evenimente, parlamentarii Simona Bucura Oprescu și Șerban Valeca, secretarul de stat Nicolae Tudose, primari din localități argeșene.

Sărbătoarea a continuat la casa de Cultură a Sindicatelor Mioveni, cu spectacolul artistic România de la Argeș, susținut de cursanții Centrului Cultural Mioveni, dar și de ansambluri folclorice din Bascov, Boteni, Brăduleț, Boțești, Budeasa, Corbi, Coșești, Priboieni, Mușetești, Nucșoara,  Stâlpeni, Schitu Golești, Vlădești, Hârșești, Lerești, Rociu, Topoloveni și Mioveni.

Sursa video: facebook muscel-arges

Incendiu puternic la Spitalul de Pneumoftiziologie Sfântul Andrei din judeţul Argeş. Ambele etaje ale clădirii au fost cuprinse de fum, iar peste 150 de pacienţi au fost evacuaţi de urgenţă. Dintre aceştia 17 au fost evacuaţi cu ajutorul ISU, în timp ce restul au reuşit să iasă pe propriile picioare. Și cadrele medicale de la spitalul din Valea Iașului au fost evacuate.
Din primele informaţii se pare că totul a pornit de la un scurt circuit la un ventilator.

La fata locului intervin pompierii cu autospeciale cu apă și spumă și un echipaj Smurd.  Potrivit reprezentantilor ISU, momentan, nimeni nu are nevoie de îngrijiri medicale.

”Există mare degajare de fum. 17 pacienţi au fost evacuaţi de către ISU, dintre care doi pe targă, restul erau evacuaţi de către personalul spitalului. Momentan, nimeni nu are nevoie de îngrijiri medicale”, a informat purtătorul de cuvânt al ISU Argeş, Mădălina Epure.

În urma intervenţiei incendiul a fost rezolvat. Cadrele medicale şi pacienţii  au revenit în spital.

Un autocar cu 30 de pasageri, între care 13 copii, a fost implicat, duminică, într-un accident în comuna Drăganu din județul Argeș. În urma impactului dintre autocar şi o maşină, trei persoane au fost rănite, între acestea două fiind încarcerate, informează agenţia Mediafax.

Potrivit ISU Argeş, accidentul s-a produs duminică în satul Prislopu Mare, comuna Drăganu, județul Argeș. În autocarul care s-a ciocnit de o maşină se aflau 17 adulți și 13 copii, toţi pasagerii fiind teferi. Din maşină însă trei persoane au fost rănite, două fiind găsite încarcerate. Mai multe autospeciale intervin la locul accidentului.
Potrivit Centrului Infotrafic, pe DN 7, în localitatea Drăganu-Olteni, circulaţia este oprită pe ambele sensuri de mers. ”Cauza producerii a fost neasigurarea la schimbarea direcţiei de mers de către şoferul autoturismului”, arată Infotrafic.

Ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb și fostul ministru al Educației Liviu Pop s-au distrat în Maramureș în acest sfârșit de săptămână. Cei doi s-au plimbat cu o caleașcă trasă de cai pe străzile unei localități din Maramureș. Oncești mai exact.
„Parcă suntem Prințesa Diana și Prințul Charles aici”, a spus Rovana Plumb în timp ce se plimba cu căruţa, alături de Liviu Pop, prin localitate.

Sursa video:

Facebook Liviu Pop

Inna a avut parte de un accident mai puțin obișnuit în timpul unui concert din Turcia. Scena pe care cânta artista din România s-a prăbuşit, iar cântăreața odată cu ea. Accidentul din timpul concertului din Instanbul a băgat-o în spital pe artistă. Nu se ştie deocamdată ce anume a provocat accidentul, dar artista s-a lovit la picioare şi a fost transportată la spital. Este, din fericire, în afara oricărui pericol, după cum ea însăşi le-a transmis fanilor pe Instagram. "Iubire şi pace pentru voi toţi! Continuăm turneul nostru în Turcia. Ne vedem mâine la Ankara", a fost mesajul postat de Inna de pe patul de spital.

Nu este primul incident prin care trece artista. În 2009, la începutul carierei, ea a fost implicată într-un accident de circulaţie în Ungaria, din care a scăpat nevătămată.

Un bărbat a fost amendat cu aproape 300 de lei de polițiști pentru că umbla dezbrăcat în mașină. Scenele incredibile urmate de o conversaţie pe măsură au fost filmate pe Autostrada București-Pitești de un şofer care l-a văzut pe indivulul gol puşcă la volan şi curios, l-a urmărit să vadă ce se întâmplă. Dar înainte de asta martorul a sunat la 112 şi a anunţat că respectivul nu este doar dezbrăcat. 
Probabil mai preocupat să se simtă “confortabil” decât să respecte regulile de circulaţie, şoferul a uitat să-şi pună centura de siguranţă. A fost amendat pentru asta dar şi pentru acte sau gesturi indecente. În total, 290 de lei.

 

 

Jandarmii argeșeni au salvat un căprior. Puiul căzuse în lacul Budeasa. Alertate de localnici, autoritățile au chemat jandarmii. Aceștia din urmă l-au condus pe căprior spre o zonă care să îi permită să urce din nou pe mal.