Mircea Sararescu

Mircea Sararescu

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a votat, miercuri, o modificare a legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), stabilind că faptele săvârşite de persoanele aflate în funcţii şi demnităţi publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu după trei ani de la săvârşirea lor. 
Membrii comisiei au adoptat, în acest sens, un amendament la propunerea legislativă iniţiată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu şi semnată de mai mulţi parlamentari. Prin amendamentul adoptat de comisie se introduce referirea la prevederea din Codul civil privind prescripţia, potrivit căreia termenul prescripţiei este de trei ani, dacă legea nu menţionează un alt termen. 
Preşedintele comisiei, Eugen Nicolicea, a explicat că termenul de prescripţie de trei ani este din Codul civil, menţionând că acesta trebuie introdus în lege.  Deputatul Stelian Ion (USR) a propus ca termenul de prescripţie să fie de şase ani, însă propunerea a fost respinsă. 
Potrivit articolului adoptat, "faptele săvârşite de persoanele încadrate în categoriile prevăzute în art. 1 ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen general de 3 ani de la data săvârşirii lor în conformitate cu art. 2517 din legea Codul civil". 
Raportul Comisiei juridice urmează să fie supus la vot în plenul Camerei Deputaţilor. 

Dacă acest amendament va fi votat, atunci mai mulți primari găsiți în incompatibilitate vor scăpa de pierderea mandatului, având în vedere că în foarte multe din cazuri procesele s-au întins inclusiv în mandatul următor. 

Desecretizarea celor mai recente protocoale dintre SRI pe de o parte și parchetul general și DNA pe de altă parte, a produs o adevărată furtună în spațiul public. Judecătorii din România solicită desecretizarea tuturor protocoalelor încheiate de SRi din 1990 încoace și consideră că protocolul de cooperare semnat între SRI şi Parchetul General "a subminat independenţa procurorilor cum nici un act nu a făcut-o, şi cu toate acestea, din 2009 până în prezent, nu a apărut în spaţiul public vreo reacţie din partea parchetelor, care să conteste raportul de subordonare faţă de SRI".
La rândul său, chestorul camerei deputaților Andrei Gerea a criticat ieșirea șefei DNA Laura Codruța Kovesi care, în loc să dea explicații cu privire la protocolul secret DNA-SRI, a transferat subiectul către alte persoane.
"Nu asta așteaptă românii de la șefa DNA, societatea românească are nevoie urgent de explicații referitoare la protocolul SRI-DNA.
Însă, acțiunea de imagine a șefei DNA nu numai că nu poate să ascundă realitatea și declarațiile făcute de-a lungul timpului, prin care spunea că acest protocol nu există.
În al doilea rând, protocolul dintre SRI și PÎCCJ a dus la apariția unor grave încălcări ale drepturilor și libertăților cetățenilor, ale Constituției și legilor în vigoare. Aici nu mai e vorba de semantică, ci e vorba de lege, pe care cei care au pus în practică acest protocol au încălcat-o în mod constant. De aceea, doamna Kovesi trebuie să răspundă cu funcția pentru toate aceste încălcări ale legii, ale Constituției, pentru toate abuzurile care au avut loc", a subliniat Andrei Gerea.

Poliţiştii argeşeni l-au prins, miercuri, pe bărbatul din oraşul Ştefăneşti suspectat că i-a provocat soţiei leziuni care au condus la deces, iar după agresiune a fugit.  Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş, bărbatul a fost depistat pe raza localităţii de domiciliu şi a fost condus la audieri. O femeie de 28 de ani, care prezenta leziuni în zona gâtului, a fost transportată în stare gravă la spital, unde ulterior a murit. Din primele cercetări a rezultat că victima a avut o altercaţie cu soţul. Mai multe echipaje au plecat în căutarea bărbatului, existând informaţii că acesta ar fi plecat împreună cu fiul în vârstă de trei ani. 
Poliţiştii şi jandarmii au asigurat, totodată, dispozitive de siguranţă în oraşul Ştefăneşti, dar şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piteşti, unde s-au strâns zeci de rude ale femeii decedate.

Patru fete au fost lovite pe trecerea de pietoni de o Dacia "papuc" în zona Depozitelor din Pitești, în apropiere de târgul en-gros. Șoferul susține că fetele erau atente la telefoane și nu s-au asigurat.  Fetele, în vârstă de 17 și 18 ani au fost rănite ușor. La fața locului au ajuns echipaje SMURD și ale Ambulanței Argeș.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat marţi că salariile bugetarilor vor fi plătite în această săptămână, înainte de Paşte, acest lucru neputându-se întâmpla însă şi în privinţa pensiilor.

Întrebată la Parlament dacă salariile vor fi plătite săptămâna aceasta, Dăncilă a răspuns: "Salariile vor intra săptămâna aceasta, înainte de Paşte. Pensiile nu şi am să vă explic şi de ce. De obicei, pensiile se dau între 14 şi 27 ale lunii. Dacă le dăm acum, va fi o perioadă foarte mare până când pensionarii vor lua următoarea pensie. În plus, abia am terminat cu pensiile pe luna trecută. Este foarte greu să tipărim fluturaşii de pensie".

Viorica Dăncilă a fost prezentă marţi în plenul Camerei Deputaţilor, la "Ora prim-ministrului", la solicitarea grupului parlamentar PNL.

La începutul lunii mai vom afla câștigătorii pentru tronsoanele 1 și 5 ale autostrăzii Pitești-Sibiu, iar în luna iunie celelalte trei tronsoane vor fi scoase la licitație, a precizat premierul Viorica Dăncilă la Ora premierului, în Parlamentul României. Primul ministru, a răspuns la una dintre întrebările puse de parlamentarii opoziției cu privire la autostrada Pitești- Sibiu: Tronsoanele 1 și 5 (care cuprind și sectorul Pitești-Curtea de Argeș) sunt sunt în evaluare și la începutul lunii mai va fi anunțat câștigătorul.  Tronsoanele 2,3 și 4 vor primi avizele de mediu și vor fi scoase la licitație în a doua jumătate a lunii iunie

Stadiul autostrăzii Sibiu-Piteşti: secţiunile 1 şi 5 ale autostrăzii se află în evaluare, iar la începutul lunii mai se vor anunţa câştigătorii acestor licitaţii. Secţiunile 2,3,4 vor fi scoase la licitaţie după data de 18 iunie şi se va obţine acordul de mediu. Ce măsuri pentru infrastructura critică? Până la sfârşitul acestei luni, vom adopta o lege a parteneriatului public-privat şi un nou pachet legislativ privind achiziţiile publice şi considerăm că acest lucru este benefic şi este aşteptat de mulţi români, a precizat Viorica Dăncilă de la tribuna Parlamentului.

Recent, ministrul Transporturilor Lucian Șova a precizat că primele lucrări efective pe şantierul viitoarei autostrăzi Sibiu-Piteşti vor începe „înainte de anul 2020”. „Vom vedea prima cupă de excavator pe şantierul Sibiu-Piteşti înainte de anul 2020, dacă pregătirile vor continua în ritmul de acum. Apreciez că înainte de 2020 vor începe lucrările”, a spus Lucian Şova, citat de Mediafax.

Anul trecut au fost scoase la licitaţie contractele pentru proiectarea şi execuţia loturilor 1 şi 5 ale autostrăzii Piteşti-Sibiu, iar la ora actuală ofertele se află în faza de evaluare. 

La termenele de depunere a ofertelor pentru secţiunile 1 şi 5 din Autostrada Sibiu-Piteşti au fost înregistrate 8 oferte pentru Secţiunea 5 (Curtea de Argeş – Piteşti) şi 9 oferte pentru Secţiunea 1 (Sibiu-Boiţa).

Pitești-Sibiu se află pe unul din cele două tronsoane vitale aflate în lista de 9 coridoare declarate de importanță strategică de Armata UE

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a solicitat marţi Serviciului Român de Informaţii şi Parchetului General să publice toate protocoalele sau înţelegerile de cooperare pe care le-au încheiat din 1990 până în prezent. UNJR mai solicită CSAT să publice toate hotărârile pe care le-a emis din 1990, care privesc ori au legătură cu justiţia.

"Solicităm public atât Parchetului General, cât şi SRI-ului să publice de îndată absolut toate protocoalele ori înţelegerile de cooperare pe care le au din 1990 până în prezent, încheiate între oricare dintre structurile lor din subordine. De asemenea, solicităm CSAT-ului să publice toate hotărârile pe care le-a emis din 1990 şi privesc ori au legătură cu Justiţia. Dacă vrem să ne rupem de trecutul comunist şi să vindecăm Justiţia de metehnele şi practicile securiste, trebuie să începem prin a afla adevărul cu privire la aceste acte secrete ce au influenţat Justiţia din 1990 până în prezent. Tot adevărul!", se arată într-un comunicat al UNJR transmis marţi AGERPRES.

UNJR susţine că, într-un stat care se pretinde democratic şi care respectă separaţia puterilor, Justiţia "nu poate fi administrată după acte secrete, aşa cum era în perioada comunistă".

"Cuprinsul protocolului semnat între Parchetul General şi SRI în 2009 confirmă îngrijorările pe care, începând cu 2015, UNJR şi AMR le-au exprimat în spaţiul public cu privire la implicarea SRI în Justiţie. Faptul că SRI-ul a fost cel care a iniţiat declasificarea acestui protocol este de lăudat şi reprezintă un prim pas de revenire la normalitatea democratică şi de recredibilizare a acestei instituţii. Gravă şi nescuzabilă, însă, este atitudinea reprezentanţilor Parchetului General, care de atâţia ani de zile au acţionat în baza acestui protocol ce a produs consecinţe efective în dosarele de urmărire penală, punând la îndoială respectarea dreptului la apărare şi la un proces echitabil al celor acuzaţi. Dincolo de faptul că protocolul adaugă la lege şi are prevederi ce contravin legii, prin acceptarea acestuia procurorii şi parchetele au cedat independenţa lor operaţională SRI-ului, afectând în mod grav statutul procurorilor şi încrederea cetăţenilor în activitatea acestora", spune UNJR.

În opinia UNJR, protocolul de cooperare semnat între SRI şi Parchetul General "a subminat independenţa procurorilor cum nici un act nu a făcut-o, şi cu toate acestea, din 2009 până în prezent, nu a apărut în spaţiul public vreo reacţie din partea parchetelor, care să conteste raportul de subordonare faţă de SRI".

"Când un procuror, care are statut de magistrat, acceptă să fie subordonat unui ofiţer SRI, îşi subminează singur propria independenţă şi îşi compromite grav reputaţia şi statutul. Cei ce au semnat şi implementat acest protocol trebuie să şi-l asume şi să dea socoteală pentru el. Dacă există procurori care nu au cunoscut conţinutul lui sau nu au acceptat implementarea acestuia, trebuie, măcar în acest ultim ceas, să iasă public şi să spună acest lucru, altfel statutul lor va fi compromis", mai declară reprezentanţii UNJR.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România anunţă că vor începe o serie de noi acţiuni pentru lămurirea tuturor aspectelor, "care au afectat grav Justiţia şi statul de drept, prin prisma ingerinţei serviciilor de informaţii în administrarea actului de justiţie".

Statul a ajuns să devină cel mai aprig dușman al mediului privat. La o adică, angajații din domeniul bugetar au ajuns, chiar și cei mai slab pregătiți, să aibă venituri lunare care fac invidioși și cei care încasează, ce-i drept destul de puțini prin țară, salariul mediu pe economie. Și nu ar fi rău să aibă salarii mari, e bine că le au. Ce e rău, este că s-a creat o discrepanță mult prea mare între salariile de la stat și cele din mediul privat. Și mai rău este că, din păcate, nu se observă nicio îmbunătățire majoră în privința viziunii, implicării, profesionalismului, asumării de responsabilitate și a comportamentului față de cetățean.

La Primăria Pitești salariile rivalizează cu SALARIILE DE LA CONSILIUL JUDEȚEAN. Dacă președintele CJ Argeș Dan Manu încasează o indemnizație de 21.375 de lei, primarul Cornel Ionică ia fix aceiași bani. Nu că ar conduce un județ, ci doar Piteștiul, și nu că Piteștiul arată și are potențialul economic unor municipii respectabile precum Oradea, Arad, Timișoara sau Cluj. Cei doi vicerpimari încasează și ei brut lunar 19.000 de lei. Adică la fel cu vicepreședinții Consiliului Județean. Un șofer ia aproape 3700 de lei, iar portarii undeva la 3000 de lei! Așa da! 
 
 
 
 
Iată însă salariile din Primăria Pitești, brute, lunare:
Primar Cornel Ionică: 21.375 lei
Viceprimarii Laurențiu Zidaru și Sorin Apostoliceanu: câte 19.000 lei lunar
indemnizație consilier local: 1710
Secretar: 11.976 lei
Arhitectul Șef: 9.098 lei
director executiv (grad 5) - 9720 lei
director executiv (grad 3) - 10.692 lei
șef birou: 8976 lei, respectiv 8160 lei
șef serviciu, 4 posturi: 8400 lei,  9240 lei, 8995 lei, 8663 lei
auditor (3 posturi superior): 6282 lei, 6439 lei, 6600 lei
consilier asistent: 3947 lei, consilier principal (grad2) 4351 lei, consilier principal (grad 3) - 5026 lei, consilier principal (grad 3) - 4568 lei, consilier principal (grad 5) - 4800 lei, consilier principal (grad 5) - 5400 lei, consilier superior (grad 3) - 6168 lei, consilier superior (grad 3) - 7266 lei, consilier superior (grad4) - 6323 lei, consilier superior (grad4) - 7034 lei, consilier superior (grad5) - 6480 lei, consilier superior (grad5) - 7128 lei, consilier superior (grad5) - 6683 lei, consilier superior (grad5) - 6723 lei, consilier juridic asistent - 3248 lei, consilier juridic principal (grad 3) - 4892 lei, consilier juridic superior (grad 3) - 6168 lei, consilier juridic superior (grad 5) - 6480 lei
inspector asistent (grad 5) - 4045 lei, inspector debutant (grad 4) - 3278 lei, inspector debutant (grad 5) - 3360 lei, inspector principal (grad 3) - 4568 lei, inspector principal (grad 3) - 5026 lei, inspector principal (grad 4) - 4682 lei, inspector principal (grad 5) - 4800 lei, inspector principal (grad 5) - 5280 lei, inspector superior (grad  3) - 6168 lei, inspector superior (grad 4) - 6323 lei, inspector superior (grad5) - 6480 lei,
referent superior (grad 4) - 4112 lei, referent superior (grad 5) - 4216 lei, referent de specialitate superior (grad 5 ) - 4320 lei.
 
 
Personal Contractual
director: 7560 lei
consilier: 7081 lei și 7440 lei
inspector de specialitate: 6 posturi, salarii între 3769 lei și 5046 lei
inspector specialitate debutant: 2506 lei
ingrijitoare - 2 posturi: 2845 lei, respectiv 2917 lei
portar (2 posturi): 3058 lei și 3099 lei
șofer: 3680 lei
referent (4 posturi): între 3430 lei și 3784 lei

Presedintele CJ Arges Dan Manu are o indemnizaţie lunară de 21.375 lei, vicepreşedinţii Simona Brătulescu şi Ion Mînzînă, 19. 000 lei.

De precizat însă că SALARIILE DE LA PRIMĂRIA PITEȘTI rivalizează de la egal la egal cu cele de la CJ Argeș.

SALARIILE DIN PRIMĂRIA ȘTEFĂNEȘTI

SALARIILE DIN PRIMĂRIA MIOVENI

Iată indemnizațiile/salariile, brute, lunar, de la CJ Argeș:

Președintele CJ Argeș Dan Manu: 21.375 lei
Vicepreședinții CJ Simona Brătulescu și Ion Mînzînă: 19.000 lei
Secretarul judeţului are un salariu de 15.086 lei, arhitectul şef - 14.953 lei, administratorul public - 15.200 lei, director executiv - 14.459 lei, şef serviciu - 13.300 lei, şef birou - 12.350 lei, auditor superior - 9.177 lei.
Alte salarii:
auditor principal -  7486 lei, Consilier, consilier juridic si inspector: superior -  8398 lei, principal - 6555 lei, asistent - 4921 lei, debutant - 3306 lei
Referent de specialitate: superior -  6650 lei, principal - 5206 lei
Referent -  4522 lei
Consilier, inspector de specialitate: IA - 7866 lei, II - 4769 lei
Sofer - 3515
 
La salariile de bază se vor aplica tranşele de vechime în muncă.
 

Spectacol inedit organizat de Inspectoratul Județean de jandarmi la Filaromica Pitești. Rând pe rând au urcat pe scenă jandarmi talentați copii, dar și nume sonore precum Gheorghe Turda.
 Manifestrări inedite de Ziua Jandarmeriei. Jandarmi cu veleități artistice, dar și copii ai acestora au urcat pe scena Centrului Multifuncțional Pitești și au cântat, de la melodii vechi, până la piese dintre cele mai moderne. Deasemenea au fost și micuți care au dansat. 

Spectacolul a fost organizat în special pentru jandarmii argeșeni și familii acestora, iar sala a fost plină. Alături de inspectorul șef al IJJ Argeș, Gheorghe Lupescu, au participat și oficialități precum: Emilian Dragnea, prefect de Argeș, Simona Brătulescu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș ori Cornel Popescu, director Muzeul Județean Argeș. Cel mai emoționant moment a fost când a urcat pe scenă Gheorghe Turda și a cântat Treceti Batalioane Romane Carpatii, moment în care toată sala s-a ridicat în picioare. 

 

Manifestările Jandarmeriei s-au încheiat astăzi cu celebra paradă și avansările în grad.

Spectacol extraordinar cu Gheorghe Turda, la Pitești, de Ziua Jandarmeriei. Artistul de muzică folclorică este cel care a încheiat seara la Centrul Multifuncțional din Pitești, după ce pe scenă au urcat copii talentați ai jandarmilor, care au cântat și dansat pentru publicul spectator. Gheorghe Turda a făcut spectcol la finalul serii, luni, 2 aprilie, când inclusiv cei prezenți la concert au cântat împreună cu vedeta de muzică folclorică. Spectacolul a fost organizat în special pentru jandarmii argeșeni și familii acestora, iar sala a fost plină. Alături de inspectorul șef al IJJ Argeș, Gheorghe Lupescu, au participat și oficialități precum: Emilian Dragnea, prefect de Argeș, Simona Brătulescu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș ori Cornel Popescu, director Muzeul Județean Argeș. Din păcate, nici primarul Piteștiului și nici măcar unul dintre viceprimari nu au fost prezenți la eveniment.

Cel mai emoționant moment a fost când a urcat pe scenă Gheorghe Turda și a cântat Treceti Batalioane Romane Carpatii, moment în care toată sala s-a ridicat în picioare.