Mircea Sararescu

Mircea Sararescu

Soluții și propuneri lansate de specialiști în domeniul medical, economic și social au fost lansate astăzi, la Conacul Golești, care a fost gazda unui eveniment național, organizat de Consiliul Județean Argeș, prin Centrul Cultural Județean Argeș, în parteneriat cu Academia Română. Specialiști din domeniul medical, social și economic au fost prezenți în Argeș pentru a dezbate cel mai important subiect al momentului: “Consecințele pandemiei asupra societății. Cum va arăta viața după COVID?”. Pro Media TV a transmis Live dezbaterea la care au participat Acad. Ioan Aurel Pop – președintele Academiei Române
• Prof. univ. dr. Alexandru Rafila – expert OMS și președintele Societății Române de Microbiologie
• Acad. Ioan Dumitrache – secretar general al Academiei Române
• Acad. Cătălin Zamfir – director Institutul de Cercetare a Călității Vieții
• Prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel – manager Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”
• Prof. ec. Adrian Vasilescu – consilierul de strategie al guvernatorului Băncii Naționale a României, prin intervenție telefonică.

??. ??? ???? – ???????????? ??????????? ???????? ?????:

„Astăzi, aici, la Conacul Goleștilor, sunt convins că este kilometrul zero al României. Am ales Conacul Goleștilor pentru că aici am întemeiat grupul de inițiativă „Respect pentru Valorile Naționale”, în parteneriat cu Academia Română și cu multe personalități ale României. Tot aici, s-a scris „Chemarea de la Golești”, un îndemn la pace și solidaritate socială, la care au semnat, de asemenea, mari personalități ale neamului românesc. Astăzi, în opinia mea, este al treilea mare eveniment care se desfășoară la Conacul Goleștilor, în România de la Argeș. Organizăm acest simpozion de importanță națională, care trebuie să răspundă la câteva întrebări pe care toți românii, în egală măsură, și argeșenii, și muscelenii, le pun. Încotro România? Încotro români? Încotro națiune? Ne reîntoarcem la starea de urgență sau la normalitate? Dacă mergem spre normalitate, cum va arăta aceasta după pandemia COVID? Am reunit aici, la Golești, voci avizate, specialiști care să răspundă la aceste întrebări. Sperăm ca, în final, propunerile și ideile lansate astăzi în Argeș să fie preluate de factorii decidenți și să contribuie la adoptarea celor mai bune măsuri pentru populație.”

????. ???? ????? ??? – ???????????? ????????? ??????:

“Cine ar fi putut să spună cu certitudine că, în urmă cu 6 luni, omenirea va trece printr-o asemenea situație limită, printr-o asemenea gravă experiență cum este pandemia de coronavirus? Eu cred că nimeni, nimeni dintre muritori. De aceea, aproape tot ceea ce s-a întreprins, în multe țări, a stat sub semnul improvizației, al nesiguranței, al experimentării. Se pare că, adesea, hazardul a ghidat multe autorități menite să vegheze la siguranța populației, din moment ce în cele mai avansate țări din punct de vedere al nivelului de trai s-au înregistrat cele mai multe cazuri de îmbolnăvire și de decese. Este un lucru de luat aminte, înainte de a vorbi despre ce s-a întâmplat în România. Șocul a fost atât de mare, de neașteptat și de rapid, încât a alimentat cele mai fantastice zvonuri și scenarii, dând naștere și unor variate soluții, unele fantastice. Era însă evident de conștientizat faptul că lumea se va adapta, că va încerca să supraviețuiască și că își va reveni treptat. Ceea ce știm clar este că această criză, care a afectat sănătatea și viața populației planetei, va fi urmată de o criză în ansamblul său, o criză economică, politică, socială, o reducere a consumului, o modificare a gestionării educației, a acțiunilor noastre față de mediul natural și poate chiar o modificare a sistemului de sănătate din România. Criza aceasta ne-a afectat modul de gândire, de percepere a vieții, unora ne-a adus depresii, alora ne-a provocat revelații, unora ne-a stârnit instincte primare, altora gesturi de o gingășie și delicatețe pe care le credeam pierdute, adormite, vetuste, unii ne-am lamentat, alții ne-am copilărit pierzând vremea. Eu am convigerea că această boală teribilă ne-a învățăm cum să prețuim esențele și cum să scăpăm de balast.”

????. ????. ??. ?????? ??????? ?????? – ??????? ?????????? ???̦????? ?? ???? ??????????? „????? ????”:

„Am spus de foarte multe ori că apa și săpunul fac mai mult decât 100 de doctori puși unul lângă altul. Am mai spus, de asemenea, că o cameră care este aerisită și în care pătrunde soarele, în acea cameră nu pătrunde doctorul. Ca atare, vreți să scăpați de doctor? Vă spălați cu apă și săpun pe mâini, vă spălați pe față și lucrurile vor fi așa cum trebuie să fie. Ceea ce va face diferența în lunile următoare va fi masca, pentru că ea vă va proteja de un eventual virus care circulă primprejur. Noi nu îl vedem, el este mic. În realitate, virusul este foarte parșiv. În momentul de față, încearcă și a și reușit să cucerească lumea, din China și până în Statele Unite. Nu avem voie să ne jucăm de-a pandemia. Pandemia nu iartă. Atacă absolut la fel. Treaba noastră ca doctori este să salvăm vieți. Eforturile au fost fantastice. Suntem într-un moment de cumpănă în care putem să dăm cu piciorul la tot ce s-a făcut până acum sau putem să avem înțelepciunea necesară și să ne ferim noi pe noi și, în acest fel, îi ferim și îi protejăm și pe cei dragi.”

????. ????. ??. ????????? ?????? – ?????? ??? ?? ???????????? ?????????? ?????? ?? ?????????????:

„Am trecut printr-o urgență de sănătate publică fără precedent. Probabil că deciziile care au fost luate la nivel global, la nivel național, unele au fost exagerate, altele au fost insuficiente. Important este că ne găsim într-un moment în care discutăm despre repornirea economiei, repornirea activităților sociale, a învățământului, a activităților culturale și, bineînțeles, dicutăm despre capacitatea de rezista la școcuri și de a își continua rolul sistemul de sănătate. Noi, dacă reluăm activitățile economice, culturale, educative, trebuie nu numai să le reluăm, ci să le și continuăm. Nu mai trebuie să le întrerupem. Noi pentru asta trebuie să ne pregătim în această vară, să ne educăm copiii, să se educe cei care lucrează în diverse sectoare, astfel încât să nu mai oprim activitățile economice, să reluăm școlile, universitățile și să putem să desfășurăm activitate apropiată de normal. Cred că efortul economic, social și cultural pe care l-am suferit în aceste câteva luni a fost extrem de mare.”

????. ???? ?????????? – ???????? ??????? ?? ????????? ??????:

„Eu consider că pandemia a avut foarte multe consecințe nefaste asupra omenirii. În același timp, cred că această pandemie ne-a și învățat ceva. Are și câteva aspecte pozitive. În primul rând, aceasta ne-a arătat că avem o vulnerabilitate foarte mare. Ne-a arătat că nu suntem pregătiți pentru situații critice, pentru situații de urgență. Ne-a învățat că ar trebui să nu fim numai reactivi, ci ar trebui să fim și proactivi, să ne gândim la perspectivă, să avem strategii, astfel încât să ne putem adapta ușor la cerințele unor asemenea situații necontrolate apriori. Această criză generată de acest virus blestemat ar putea să fie benefică pentru noi, ca țară, și, printr-un program coerent, am putea să regândim puțin societatea românească și să lansăm programe care să ajungă România acolo unde ar trebui să fie. E normal ca România să aibă un program strategic cu viziune pe termen mediu și lung. Cred că, în momente de criză, trebuie să acționăm coerent, să fim curajoși și să acționăm astfel încât să se simtă un salt în dezvoltarea României. „

????. ??????? ?????? – ???????? ?????????? ?? ????????? ? ????????? ??????:

“Vreau să vă dau o veste bună. Noi demult am depășit punctul de vârf al îmbolnăvirii. După calculele existente, în 29 aprilie, s-a atins vârful – 7.700 de bolnavi activi, iar acum am scăzut la vreo 4.300 de bolnavi activi. Dacă acest trend va continua înseamnă că ne apropiem de un punct terminus al îmbolnăvirii. Dacă îmbolnăvirea, se pare, că începem să o controlăm, ne vom confrunta, în viitorul apropiat, de cu totul alte probleme. Problemele economice vor fi enorme. Problema ocupării forței de muncă este o problemă vitală. Problema este de a dezvolta strategii de creare de locuri de muncă. Am devenit conștienți de agravarea polarizării în societate. Vedem ce se întâmplă în America. Și noi, România, suntem una dintre cele mai polarizate state din Europa. Este un pericol în viitor. Cum administrăm în viitor efectele polarizării? Cum creăm o societate mai omogenă, mai coerentă. Aceasta este o mare problemă pe care trebuie să o luăm în considerare. Cu toată responsabilitatea. ”

????. ??. ?????? ????????? – ??????????? ?? ????????? ?? ?????????????? ?????? ????????? ? ????????:

“Criza medicală va trece, noi trebuie să ne gândim de acum și la normalizarea lumii. Această lume, care aruncă bani din elicopter, nu este o lume normală. Această lume care a ajuns la dobânzi negative în foarte multe țări, America, Germania, Marea Britanie, o parte din vestul Europei, nu este o lume normală. Nu se poate trăi pe dobânzi negative. Trebuie să ne întoarcem la normalitate. Noi nu benefieciem de efectele economie de piață. Și acest lucru poate fi constatat din structura veniturilor. Peste 68% sunt salarii. Avem doar 4,8% venituri, venituri ale celor care câștigă bani din afaceri. Avem o economie de piață funcțională, dar noi trebuie să ajungem la o economie de piață competitivă.”

 

În timp ce drumurile europene au fost şi în 2019 cele mai sigure drumuri din lume, cu o medie de 51 de accidente mortale la un milion de locuitori, România este pe ultimul loc în UE la acest indicator, în condiţiile în care a avut cea mai mare rată a accidentelor mortale din UE (96 de accidente mortale la un milion de locuitori, aproape dublu faţă de media din UE), a anunţat joi Comisia Europeană.

Un număr estimat de 22.800 de persoane şi-au pierdut viaţa pe drumurile din UE în 2019, cu aproape 7.000 de persoane, sau 23%, mai puţin decât în 2010, şi cu 2% mai puţin decât în 2018.

"Niciun deces sau accident grav pe drumurile din Europa în 2050. Acesta este obiectivul nostru. Ne propunem cu 50% mai puţine decese şi cu 50% mai puţine accidente grave până în 2030 şi ştim că această ţintă poate fi atinsă. UE a înregistrat o scădere substanţială a deceselor rutiere în trecut, dar în ultimii ani cifrele au stagnat. În plus, discrepanţele în rândul statelor rămân mari", a declarat comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean.

Cifrele publicate de Executivul comunitar arată că tendinţa generală este una descrescătoare. Opt state membre au înregistrat în 2019 cel mai mic număr de decese provocate vreodată de accidentele rutiere: Croaţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Letonia, Luxemburg şi Suedia.

Cele mai sigure drumuri din UE sunt în Suedia (22 de decese la un milion de locuitori) şi Irlanda (29 de decese la un milion de locuitori). În schimb, în România anul trecut s-au înregistrat 96 de decese la un milion de locuitori în accidente rutiere, cel mai ridicat procent din UE. Urmează Bulgaria şi Polonia cu 89 respectiv 77 de decese la un milion de locuitori.

România a înregistrat totuşi progrese în ultimii 10 ani, în condiţiile în care numărului de accidente rutiere mortale a scăzut de la 117 decese la un milion de locuitori în anul 2010 până la 96 de decese la un milion de locuitori, ceea ce înseamnă o reducere de 22%.

Alte state membre au înregistrat progrese şi mai mari: Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda, cele trei state baltice (Letonia, Lituania şi Estonia) precum şi Croaţia au înregistrat reduceri peste medie (cuprinse între 30% şi 40%) ale deceselor în accidente rutiere.

Accidentele rutiere mortale şi vătămările cauzate de accidente rutiere le afectează nu doar pe victime, ci şi întreaga societate, costurile socio-economice estimate ridicându-se la 280 de miliarde de euro, sau aproximativ 2% din Produsul Intern Brut al UE.

În condiţii de siguranţă şi cu un aviz de la Direcţia de Sănătate Publică, toate spitalele trebuie să interneze şi pacienţi fără covid. Intră aici inclusiv unităţile sanitare care până acum erau destinate doar bolnavilor confirmaţi cu noul virus.

Este nevoie însă de circuite separate şi de ture speciale pentru angajaţi. Ministerul Sănătăţii a cerut o evaluare a spitalelor, iar unele dintre acestea, au început deja internările. Evident, după dezinfecţie.
226 de spitale au fost rezervate total sau parţial bolnavilor diagnosticaţi cu infecţia COVID-19 în perioada stării de urgenţă. Acum, toate acestea ar trebui să asigure şi internarea pacienţilor cu alte boli.

La doar 21 de ani a trăit momente demne de un cascador. Aseară, în parcarea magazinului Jumbo de la Auchan Găvana, un autoturism s-a răsturnat. Șoferul, un tânăr de 21 de ani. Deocamdată, nu sunt cunoscute circumstanțele în care soferul a reușit să pună mașina cu roțile în sus într-o parcare de supermarket.  
Cert este că acesta a fost verificat de medici și nu a fost nevoie să ajungă la spital.

Abia ce au trecut câteva zile bune de la ultimul deces, și COVID-19 face încă o victimă din Argeș. Este vorba despre o femeie de 78 ani.
Femeia a fost confirmată cu COVID pe 26.05, iar pe ieri, pe 9 iunie, a murit. Ea suferea de comorbidități: Bronhopneumonie, ARDs (Sindrom de detresa respiratorie acuta), boala cronica renala, hemodializat, hepatita cronica virus C, hemoptizie.

Femeia făcea dializa, a fost internata pe 26 mai la Spitalul Municipal Câmpulung, transferată pe 5 iunie la Spitalul Mioveni, unde a decedat. Este al 24 deces din Argeș din cauza COVID-19.

Marți dimineața a trecut la cele veșnice Serafim Caiea, starețul Mânăstirii ”Negru Vodă” Câmpulung.
Părintele monah a murit la București, unde a fost spitalizat de urgență. Recent venise din Țara Sfântă. Fulgerătoarea moarte a părintelui stareț a lăsat multă durere în Câmpulung și în zonă, mai ales că acesta ar fi împlinit abia 43 de ani pe 30 august. Arhimandritul Caliopie Ichim a ajuns la Câmpulung pentru a face toate pregătirile necesare.

Părintele Serafim Caiea a venit în Argeș din inima Moldovei, la 16 ani. Intră ca frate în obștea monahală a mânăstirii Negru Vodă. La 19 ani este preoțit. La vârsta de 28 de ani ajunge ecumen al mânăstirii, iar 10 ani mai târziu, este ridicat de către Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, ÎPS Calinic, la rang de protosinghel.
Cu voce blajină și bunătate, se îngrija în slujba oamenilor și a lui Dumnezeu, toți cei care treceau pragul mânăstirii plecând cu o vorbă bună și cu sufletul mai împăcat de la Serafim Caiea.
În perioada lui Serafim Caiea a început reabilitarea și punerea în valoare a mânăstirii Negru Vodă, lucrările urmând a fi finalizate anul viitor, în primăvară. Și tot cât a fost stareț, la acceptul ÎPS Calinic, la Negru Vodă au fost aduse moaștele Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou.

Sefa directiei Economice din cadrul Primariei Campulung Muscel, judetul Arges, a fost depistata pozitiv la testul covid. Ea este internata la Spitalul Municipal. Ca masura de precautie, primarul Liviu Tiroiu s-a autoizolat. Programul cu publicul ramane deschis, cu anumite conditii insa. 
“Conform datelor rezultate în urma anchetei epidemiologice desfășutate de către DSP la Primăria Câmpulung, au fost depistate 8 persoane aflate în contact direct cu cazul pozitiv. Stabilirea contacților direcți se face pe baza declarației pe proprie răspundere a persoanelor din instituția respectivă. Pentru ca o persoană să fie considerată contact direct este necesar să fi stat în apropierea persoanei pozitive cel puțin 15 minute. Din datele noastre, domnul primar Țîroiu nu se află pe lista contacților direcți. Dumnealui s-a autoizolat la domiciliu și urmează să își facă testul PCR”, a precizat prefectul Emanuel Soare.

Instalarea de containere şi corturi în curtea şcolilor este varianta anunţată de ministrul Educaţiei pentru respectarea distanţării fizice în cazul unui al doilea val al pandemiei, din toamnă.

Ministrul Educaţiei Monica Anisie a explicat, luni seară, la B1 TV, că, dacă temerile experţilor se adeveresc şi din toamnă ne vom confunta cu un nou val de COVID-19, elevii ar putea veni prin rotaţie la şcoală, un alt scenariu fiind acela în care, luând în calcul şi experienţa altor ţări, orele de curs să se desfăşoare în containere sau în corturi amplasate în curtea şcolilor.

„Sunt mai multe scenarii pe care le iau în calcul colegii din cadrul Ministerului Educaţiei, printre care şi acesta (n.r. - al venirii elevilor prin rotaţie la şcoală,în timp ce alţii participă la lecţii online), iar în această perioadă vom analiza şi alte propuneri, dar ne vom uita şi la modelele pe care le-au dezvoltat alte state europene, pentru că şi acolo s-au confruntat cu aceeaşi situaţie cu care ne confruntăm şi noi, adică lipsa aceasta a infrastructurii. Să ştiţi că sunt state în care au fost găsite soluţii, în care au fost aduse în curtea şcolii containere sau corturi, în aşa fel încât să se realizeze această distanţare fizică.Vom analiza şi noi în cadrul ministerului şi să sperăm, totuşi, că de la toamnă nu vom mai avea altă perioadă de îmbolnăviri", a declarat Monica Anisie.

Ea a explicat că este vorba despre clasele suprapopulate la acest moment, neexistând condiţii pentru respectarea regulilor de distanţare impuse de Ministerul Sănătăţii.

"Ştim cu toţii că într-o clasă sunt 30 de elevi, poate chiar şi mai mulţi, şi aşa cum prevede ordinul Ministrului Sănătăţii, trebuie să existe o distanţare de 2 metri în faţă, în spate, în lateral stânga, dreapta. Asta ar presupune că, într-o sală de curs, ar trebui să intre maximum 10 elevi. De aceea spuneam că Ministerul Educaţiei se gândeşte, împreună cu autorităţile publice locale, să găsească soluţii pentru ca de la toamnă – repet, numai dacă va exista cel de-al doilea val, aşa cum prevăd specialiştii – să găsim soluţia în aşa fel încât să nu îi expunem pe elevi în niciun fel. Deocamdată însă, aşa cum se ştie, am reluat cursurile de pregătire pentru elevii din clasele a VIII-a şi a XII-a şi ne pregătim pentru examenele naţionale", a adăugat ministrul Educaţiei.

Deputatul de Argeș Andrei Gerea a transmis un mesaj se Ziua Învățătorului. 

Astăzi, de Ziua Învățătorului, vreau să readuc din nou în atenție nevoia de reformare profundă a educației românești. Ultima reformă adevărată, reală și modernă în școala românească a avut loc sub coordonarea lui Spiru Haret.

De ce a fost una modernă? Pentru că obiectivul reformei a fost centrarea educaţiei pe persoană, care presupunea regândirea actului de predare de la achiziţiile, nevoile şi trebuinţele celui educat spre funcţiile familiei şi societăţii.

 

Societatea românească a evoluat, s-a transformat, acum suntem într-o globalizare în care, dacă nu suntem flexibili și pragmatici, dacă nu știm ceea ce ne dorim cu precizie, riscăm să avem de suferit și nu de câștigat.

Spiru Haret a scos școala de sub influența politicii pentru că a înțeles că singura șansă pentru educație este să se pornească de la realitățile școlare,  de la nevoile elevilor, profesorilor, învățătorilor și de la nevoile societății.

 

Provocările cărora trebuie să le facem față acum pot fi transformate în valori și avantaje. Pentru acest lucru, este însă nevoie de un pact politic între toți actorii, de deschidere din partea mediului școlar, a părinților și elevilor și, mai ales, de un ministru al Educației dispus la un efort uriaș și capabil să îi facă față.

 

Carol I a înființat în Argeș, la Câmpulung, Școala Normală Carol I, acolo unde învățătorii erau formați într-un mod profesionist, la inițiativa ministrului Dimitrie Gusti. S-a înțeles atunci că nu poți avea elevi pregătiți într-o manieră modernă și eficientă, fără cadre școlare capabile să facă acest lucru. Și astăzi, Colegiul Carol I mai există, ca un arc peste timp. Pentru că, ne place sau nu, suntem din nou într-un moment în care trebuie să reevaluăm și să acționăm cum trebuie în sistemul de educație românesc”, a subliniat Andrei Gerea.

La Primăria Mioveni se lucrează de zor pentru a încerca să se centralizeze cheltuielile generate de lupta împotriva COVID -19. Motivul? Consiliul Local Mioveni va depune ulterior o cerere de rambursare a acestor cheltuieli. Conform primarului Ion Georgescu, acestea s-ar ridica undeva la aproape 900.000 de euro, având în vedere că Spitalul Mioveni este și spital suport COVID în județul Argeș. Chiar dacă nu va putea recupera toți banii, primarul Georgescu își dorește ca decontarea pe fonduri europene a acestor cheltuieli să fie cât mai substanțială.

De precizat că deja CJ Cluj  a depus o cerere similară  în valoare de 12 milioane de lei, TVA inclus. În aceeași cerere depusă de Consiliul Județean Cluj sunt trecute și sumele decontate de spitalele din subordinea CJ Cluj, astfel încât sumele totale ajuns la aproximativ 20 de milioane de lei.