Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări că nu intenţionează să promoveze instituirea unei carantine la nivel naţional după alegeri.

"Eu nu intenţionez să promovez instituirea unei carantine la nivel naţional, un aşa numit lockdown, după alegerile parlamentare din 6 decembrie. Repet, nu există nicio intenţie de a intra în lockdown după alegeri. Repet aceste lucruri fiindcă sunt politicieni fără niciun fel de scrupule care încearcă să se profileze cu ştiri de tip senzaţional", a spus şeful statului, în conferința de presă de la Palatul Cotroceni.

Președintele a arătat că, începând cu 20 noiembrie, se observă o tendinţă de scădere a evoluţiei infecţiilor cu noul coronavirus, în contextul carantinării zonale: "Am analizat cu precădere măsurile privind carantina zonală şi în acest sens am solicitat INSP o analiză privind evoluţia epidemiei în oraşele şi municipiile carantinate. Datele furnizate relevă, în primul rând, că începând cu 20 noiembrie se observă o tendinţă de scădere a evoluţiei infecţiilor, acest lucru se reflectă în numărul cazurilor săptămânale, cât şi în media zilnică a numărului de cazuri şi a gradului de pozitivare."

Şeful statului a prezentat o analiză a situaţiei privind evoluţia epidemiei în oraşele carantinate și a arătat că s-a ajuns pe un palier şi tendinţa este de scădere.

"Sunt date concrete care dovedesc că măsurile luate de autorităţi au fost corecte şi că populaţia a respectat aceste măsuri, ceea ce ne oferă motive de optimism. Este un început. Nu am învins virusul. Măsurile rămân în vigoare", a subliniat Iohannis.

Potrivit președintelui, carantinarea zonală se va face acolo unde situaţia o va impune. În București datele nu relevă că este nevoie de impunere a carantinei, a precizat Iohannis.

Iohannis a precizat că discuţiile au vizat şi etapele acțiunilor de vaccinare.

“Conform strategiei, din grupurile prioritare pentru vaccinare împotriva SARS-CoV-2 fac parte: personalul din domeniul sănătăţii, tot personalul din domeniul sănătăţii, ca şi cel din centre rezidenţiale şi medico-sociale, populaţia cu risc ridicat de evoluţie severă în cazul infecţiei şi personalul din domenii-cheie, esenţiale bunei funcţionări a societăţii”, a detaliat Iohannis.

Potrivit acestuia, vaccinarea se va face etapizat, iar definirea etapelor de vaccinare şi iniţierea acestora vor fi stabilite în funcţie de aprobarea, producţia şi alocarea unuia sau mai multor vaccinuri către fiecare ţară, folosindu-se o procedură specifică în funcţie de vaccin.

“Vaccinarea se va realiza la locul de muncă pentru personalul din domeniul sănătăţii şi prin centrele de vaccinare fixe şi mobile, echipe mobile, reţeaua de medicină de familie şi centre drive-through pentru celelalte categorii de populaţie”, a spus Iohannis.

El a menţionat că strategia de distribuţie va ţine cont de condiţiile specifice de stocare şi transport necesare pentru fiecare vaccin în parte, Ministerul Apărării fiind cel care va asigura gestionarea depozitului central, precum şi a celor şase depozite regionale, de unde se va face distribuţia către centrele de vaccinare locale fixe şi mobile.

Potrivit şefului statului, comunicarea clară şi transparentă cu cetăţenii, şi în special cu grupurile ţintă, este esenţială, la fel ca şi combaterea dezinformării şi a diseminării informaţiilor false.

El a anunţat că toate informaţiile oficiale vor fi comunicate pe un site special, dedicat campaniei.

“Comitetul naţional de coordonare a avut deja discuţii atât cu organizaţiile profesionale, cât şi cu asociaţiile de pacienţi şi îşi propune în continuare să deruleze o serie de întâlniri cu corpul medical, dar şi cu reprezentanţii mass-media”, a adăugat Iohannis.

Şeful statului a subliniat că vaccinurile, odată aprobate de organismele internaţionale de profil, sunt “sigure, eficiente şi reprezintă singura soluţie viabilă de a pune capăt acestei pandemii”.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că strategia de vaccinare anti-COVID va fi aprobată într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pe care o va convoca în perioada următoare.
Declarația de presă susținută de președintele Klaus Iohannis:

 

”Pandemia de COVID-19 ne-a modificat tuturor radical viețile, a afectat global starea de sănătate a oamenilor și capacitatea de funcționare a economiilor. Limitarea efectelor acestei pandemii este o prioritate zero pentru toate guvernele lumii, iar cercetătorii încearcă să ne ofere cât mai repede soluția pentru ieșirea din această criză. Vaccinul anti-COVID a devenit la ora actuală speranța noastră de a ne reîntoarce cât mai curând la o viață normală.

La începutul pandemiei a existat foarte multă incertitudine, au fost foarte multe necunoscute, care au transformat lupta cu virusul SARS-CoV-2 într-o veritabilă cursă pe care am dus-o împotriva unui adversar redutabil.

Însă acum, când vaccinurile s-au transformat într-o certitudine, începem să întrezărim, cu optimism, ieșirea din această criză medicală de proporții.

Până atunci, oricât de greu ne-ar fi, trebuie să avem răbdare, să respectăm cu responsabilitate măsurile de prevenție aflate în vigoare, care încep să dea rezultate, pentru că evoluția pandemiei la noi în țară rămâne în continuare una deosebit de îngrijorătoare.

La momentul în care vaccinurile vor ieși din producție, va trebui să ne asigurăm că suntem pregătiți să le putem distribui tuturor, în mod echitabil. De aceea, am convocat astăzi o întâlnire cu ministrul Sănătății, ministrul Apărării și ministrul Afacerilor Interne pentru a discuta aspectele legate de campania de vaccinare anti-COVID.

De eficiența acestei campanii depinde în mare măsură stoparea pandemiei și, implicit, protejarea vieții românilor.

Avem de-a face cu o adevărată problemă de securitate națională, pe care o abordăm cu maximă responsabilitate, pentru a garanta siguranța cetățeanului.

Autoritățile s-au mobilizat foarte bine și, la ora actuală, avem o Strategie de vaccinare anti-COVID, care va fi aprobată în zilele următoare, și avem organizată o structură clară, Comitetul Național de Coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2.

De asemenea, au fost stabilite toate mecanismele de aprovizionare, stocare și implicare a resurselor umane de la diferite niveluri, precum și planul de acțiune, cu etape clare.

Strategia de vaccinare anti-COVID va fi supusă aprobării în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pe care o voi convoca în perioada imediat următoare.

Vreau să subliniez că cele trei ministere – Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne - au colaborat foarte bine pentru stabilirea responsabilităților și a căilor de acțiune, pentru pregătirea corespunzătoare a procedurilor şi asigurarea disponibilității personalului medical pentru derularea procesului de vaccinare în condiții de maximă siguranță.

Am discutat și despre necesitatea ca serviciile medicale de vaccinare să fie ușor accesibile pentru categoriile țintă, ceea ce implică un efort logistic și de transport în condiții sigure, adaptate caracteristicilor noului vaccin.

Conform strategiei, din grupurile prioritare pentru vaccinare împotriva SARS-CoV-2 fac parte: personalul din domeniul sănătății, tot personalul din domeniul sănătății, ca și cel din centre rezidențiale și medico-sociale, populația cu risc ridicat de evoluție severă în cazul infecției și personalul din domenii-cheie, esențiale bunei funcționări a societății.

Vaccinarea se va face etapizat, iar definirea etapelor de vaccinare și inițierea acestora vor fi stabilite în funcție de aprobarea, producția și alocarea unuia sau mai multor vaccinuri către fiecare țară, folosindu-se o procedură specifică în funcție de vaccin.

Vaccinarea se va realiza la locul de muncă pentru personalul din domeniul sănătății și prin centrele de vaccinare fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medicină de familie și centre drive-through pentru celelalte categorii de populație.

Strategia de distribuție va ține cont de condițiile specifice de stocare și transport necesare pentru fiecare vaccin în parte, Ministerul Apărării fiind cel care va asigura gestionarea depozitului central, precum și a celor 6 depozite regionale, de unde se va face distribuția către centrele de vaccinare locale fixe și mobile.

Comunicarea clară și transparentă cu cetățenii, și în special cu grupurile țintă, este esențială, la fel ca și combaterea dezinformării și a diseminării informațiilor false.

Toate informațiile oficiale vor fi comunicate pe un site special, dedicat campaniei. Comitetul național de coordonare a avut deja discuții atât cu organizațiile profesionale, cât și cu asociațiile de pacienți și își propune în continuare să deruleze o serie de întâlniri cu corpul medical, dar și cu reprezentanții mass-media.

Este foarte important de știut că vaccinurile, odată aprobate de organismele internaționale de profil, sunt sigure, sunt eficiente și reprezintă singura soluție viabilă de a pune capăt acestei pandemii.

Vă mulțumesc și vă doresc tuturor multă sănătate!”

Şeful statului a avut, luni, o şedinţă pe tema campaniei de vaccinare anti-COVID-19, problemă de securitate naţională, cu ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, şi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

Şeful statului a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute întâlnirea de la Cotroceni.

″În chestiunea vaccinării, campania de vaccinare trebuie să fie un succes şi ca atare, după părerea mea, campania de vaccinare este o chestiune de securitate naţională. Pentru asta am convocat o şedinţă pentru luni, la care vor participa, în afară de mine, ministrul Apărării, ministrul de Interne şi al Sănătăţii şi vom clarifica toate aspectele care ţin de campania de vaccinare ca şi chestiune de securitate naţională”, a spus Iohannis.

Executivul a aprobat, în ultima şedinţă, la propunerea Ministerului Sănătăţii, Memorandumul referitor la înfiinţarea Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2.
Mai multe ministere fac parte din comitet

 

Activităţile Comitetului vor fi desfăşurate de reprezentanţi ai instituţiilor implicate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi instituţiilor din subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea MS, cu rol în sănătatea publică (INSP, ANMDMR), Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, precum şi reprezentanţi ai Colegiului Medicilor din România şi organizaţiilor profesionale de profil.

Medicul primar de boli infecţioase Valeriu Gheorghiţă de la Spitalul Militar Central a fost desemnat coordonator al campaniei de vaccinare anti-COVID-19 la nivel naţional.

 

Dacă locuiți peste hotare și vă gândiți să petreceți sărbătorile în țară, trebuie să știți că aveți de îndeplinit câteva condiții pentru. Nelu Tătaru a făcut pe această temă un anunț de ultimă oră. Deși ministrul Sănătății a exclus reintrarea țării în carantină totală, tot el spune că această măsură se va lua doar zonal, acolo unde ne confruntăm cu focare de coronavirus. Astfel că, conform oficialului, următoarele săptămâni sunt cruciale pentru întreaga populație, mai ales că se apropie sărbătorile de iarnă, moment în care mulți români aleg să se întoarcă în țară.

În aceste condiții, numărul persoanelor infectate ar putea crește alarmant, pentru că situația epidemiologică din Uniunea Europeană nu este deloc una favorabilă, vedem exemplul Franței care a adoptat carantina totală sau al Germaniei care, momentan, a impus această măsură doar parțial.
Românii care revin în țară trebuie să prezinte un test negativ COVID-19 sau să stea în carantină. De aceea, Tătaru a declarat joi, 29 octombrie, că cei care aleg să își facă sărbătorile în țară, trebuie fie să prezinte un test negativ COVID-19, fie să stea în carantină, în funcție de ce perioadă aleg să petreacă pe teritoriul României.
”După cum știți, sunt acele țări care au o rată de infectare mai mare ca a noastră. Condițiile sunt aceleași, dacă vine pentru trei zilei vin cu un test, realizat în maxim 48 de ore, negativ. Dacă vin pentru mai mult timp intră în carantină, cu posibilitatea ca în cea de-a 8 zi să facă acel test, iar dacă este negativ în cea de-a 10 să iasă din carantină”, a precizat Nelu Tătaru.

În ultimele 24 de ore au fost raportate 6.546 de cazuri noi de COVID-19, cel mai mare număr de îmbolnăviri de la începutul pandemiei. Crește și numărul deceselor din cauza infecțiilor cu coronavirus, alți 103 români au murit. La terapie intensivă sunt 917 pacienți COVID. Până astăzi, 30 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 235.586 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 167.897 de pacienți au fost declarați vindecați.
În Argeș, 45 de persoane au fost confirmate cu SARS COV-2 în ultimele 24 de ore. La Terapie intensivă sunt internate 32 de persoane bolnave cu COVID. Din fericire, niciun pacient infectat cu COVID nu a decedat în ultimele 24 de ore.
-persoane aflate în carantină instituționalizată: 1;
-persoane ieșite din carantină instituționalizată: 1493;
-persoane aflate în izolare/carantină (anchetă epidemiologică): 1432, dintre care 624 în carantină la domiciliu și 808 în izolare;
-persoane ieșite din izolare/carantină (anchetă epidemiologică): 13559;
-persoane internate în spital: 408 (ieri 396);
-persoane internate la ATI: 32 (ieri 30);
-persoane vindecate: 5714 (ieri 5669);
-persoane diagnosticate pozitiv: 6838 (ieri 6726);
-cazuri nou confirmate, în ultimele 24 de ore: 112 (ieri 99);
-număr teste efectuate în spitalele publice: 51215 (dintre care 598 în ultimele 24 de ore);
-persoane decedate de la începutul pandemiei: 264 (ieri 264).


În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.724 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV - 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Până astăzi, 6.574 de  persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 26.10.2020 (10:00) – 27.10.2020 (10:00) au fost raportate 104 decese (56 bărbați și 48 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 10 decese  la categoria de vârstă 50-59 de ani, 25 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 34 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 30 decese la categoria de peste 80 de ani.

100 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.758. Dintre acestea, 824 sunt internate la ATI.

 

Instituția Prefectului Argeș informează că, potrivit datelor furnizate de Direcția de Sănătate Publică, situația epidemiologică din județ se prezintă astfel:

-persoane aflate în carantină instituționalizată: 0;
-persoane ieșite din carantină instituționalizată: 1493;
-persoane aflate în izolare/carantină (anchetă epidemiologică): 1344, dintre care 655 în carantină la domiciliu și 689 în izolare;
-persoane ieșite din izolare/carantină (anchetă epidemiologică): 13268;
-persoane internate în spital: 410 (ieri 411);
-persoane internate la ATI: 29 (ieri 35);
-persoane vindecate: 5629 (ieri 5573);
-persoane diagnosticate pozitiv: 6579 (ieri 6514);
-cazuri nou confirmate, în ultimele 24 de ore: 65 (ieri 33);
-număr teste efectuate în spitalele publice: 49484 (dintre care 461 în ultimele 24 de ore);
-persoane decedate de la începutul pandemiei: 261 (ieri 258).
Deces 259: Bărbat, 82 de ani, cu comorbidități: fibrilație atrială cronică, HTA mediu, boală cardiacă ischemică;
Deces 260: Femeie, 74 de ani, cu comorvidități: pneumotorax anterior bilateral, pneumomediastin, emfizem subcutanat;
Deces 261: Femeie, 64 de ani, cu comorbidități: HTA, diabet zaharat tip II, boală renală cronică, obezitate grad I.