Mult zgomot pentru nimic! Organizația PSD Argeș i-a retras, cu unanimitate de voturi, sprijinul politic deputatului Cătălin Rădulescu. Decizia finală va fi luată de biroul politic național al PSD. Efectele sunt minime pentru deputat, dar statutar, următoarea sancțiune dacă Rădulescu va continua în același fel, este excluderea. Un comitet executiv al PSD Argeș care va fi convocat în cel mult 2 săptămâni va evalua eșecul de la Congres.

La rândul său, secretarul general al PSD Argeș, Ion Georgescu, susține că Argeșul se dezice de Cătălin Rădulescu și că deputatul nu mai vorbește în numele organizației din Argeș.

Deputatul de Argeș Cătălin Rădulescu a rămas fără sprijin politic în PSD, în urma unei decizii luate joi seară de Comitetul Executiv al filialei din Pitești. Situația deputatului MItraliaeră va fi laută în discuție și în ședința Biroului Politic Județean, unde va fi din nou supusă votului. Ulterior, decizia ar urma să fie comunicată la centru și nu ar fi exclus ca în final Cătălin Rădulescu să riște inclusiv excluderea în Comitetul Executiv al PSD. Cătălin Rădulescu a mai fost suspendat de conducerea PSD după ce într-o publicație centrală a apărut un interviu în care Rădulescu ar fi spus că ar fi gata să acționeze inclusiv cu o armă pe care o are împotriva protestatarilor.
Candidatura împotriva lui Șerban Valeca se pare că îi va fi fatală lui Cătălin Rădulescu. Deși este membru al PSD Pitești, în organizația municipală Rădulescu pare să își fi pierdut sprijinul. „Imaginea organizaţiei a fost grav afectată şi trebuia luată o măsură. Propunerea a fost aceea de retragere a sprijinului politic pentru orice funcţie de parlamentar, europarlamentar, preşedinte al Consiliului Judeţean, primar, viceprimar şi orice funcţie numită în cadrul administraţiei publice centrale sau locale”, a declarat preşedintele PSD Piteşti, Cristian Gentea, potrivit Agerpres.

El a adăugat că majoritatea celor prezenţi au fost de acord cu propunerea de retragere a sprijinului politic acordat lui Rădulescu. „Din cei 55 de membri ai Comitetului Executiv Municipal au fost prezenţi 51. În urma votului, au fost 40 de voturi pentru retragerea sprijinului politic, cinci voturi împotrivă şi şase abţineri”, a precizat Gentea.

Vineri va avea loc și Biroul Permanent, care ar urma să decidă dacă îl exclud pe Cătălin Rădulescu din partid. Cătălin Rădulescu mai ocupă și funcția de vicepreședinte la organizația municipală PSD Argeș. La nivel județean, Rădulescu mai are însă susținerea unora dintre primari, iar ședința ar putea fi una de foc. Pe de altă parte, o deicize finală va fi luată de CEx al PSD la nivel central probabil săptămâna viitoare.

Atacuri la adresa lui Dragnea și Valeca

Decizia PSD Argeș vine în urma numeroaselor critici aduse de deputat la adresa conducerii partidului, aduse în contextul alegerilor de la vârful conducerii.

Cătălin Rădulescu se declara nemulțumit de intenția lui Liviu Dragnea de schimbare a statutului partidului și de împărțire a posturilor de vicepreședinte după o schemă care să țină cont de numărul de regiuni.

„Până la urmă, vrem să facem iar cu liste din alea ascunse în plicuri sau vrem să facem o competiţie, în care noi, fiecare, să mergem să vorbim în congres, iar lumea din sală (...) să aleagă pe cine crede că merită”, s-a întrebat el, înaintea ședinței Comitetului Executiv Național al PSD.

În plus, el a mai criticat și că nu i s-a permis să își depună candidatura pentru funcția de vicepreședinte al PSD.

„E o farsă. Aceste alegeri reprezintă o farsă, sunt de fapt niște numiri și nu sunt alegeri. În 27 de ani nu a fost o farsă mai mare ca asta, la partid se depune contestația, conform statutului pe care îl recomand unora să-l mai citească. Să interzici dreptul de a candida mi se pare grav, l-am susținut și îl susțin pe președintele Dragnea, dar nu pot să accept o hotărâre a unui CEX care e și îmi amintește de anii '50, de pe vremea epurărilor comuniste”, a mai declarat atunci Cătălin Rădulescu.

Deputatul PSD a mai arătat că Liviu Dragnea trebuie să „clarifice” în interiorul partidului problema acuzațiilor făcute de ex-directorul SRI George Maior.

„E o problemă personală a domnului preşedinte, dânsul trebuie să clarifice treaba asta în interiorul partidului, nu în faţa televiziunilor şi sper să o clarifice pentru că trebuie clarificat. (...) O să-l întrebe colegii mei. Cred că e responsabilitatea dânsului, ca preşedinte, să clarifice aceste subiecte şi eu cred că le va clarifica”, a declarat Rădulescu.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, luni, înaintea şedinţei Comitetului Executiv Naţional, că va propune ca partidul să aibă 16 vicepreşedinţi, câte doi pentru fiecare regiune, posturile urmând a fi egal împărţite între femei şi bărbaţi. El a precizat că va propune să se realizeze o „repartizare completă şi echilibrată a PSD în toată ţara”.

Mai multe persoane au murit după ce un pod pietonal s-a prăbușit la Universitatea Internațională din Miami peste o autostradă, informează TVR. Opt mașini au fost prinse sub dărâmături, potrivit unui prim bilanț oficial. Pasarela nu era încă deschisă publicului. Construcția făcea legătura între campusul universității și zona în care locuiesc mii de studenți. Proiectul de construcție a podului pietonal avea data de finalizare stabilită pentru anul viitor. Ricardo Dejo, student la inginerie civilă la Universitatea Internațională Florida, a declarat pentru CNN că totul părea în regulă cu pasarela instalată de mai puțin de o săptămână. Construcția a fost proiectată să reziste unui uragan de categoria 5 și trebuia să țină peste 100 de ani.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache, a participat, miercuri, 14 martie, la semnarea unui Memorandum de Înțelegere între SN Nuclearelectrica SA și Parteneriatul pentru Cercetare și Educatțe pentru Sisteme Nucleare Avansate („CESINA”), reprezentat de Institutul pentru Cercetări Nucleare din cadrul Regiei Autonome pentru Energia Nucleară Pitești Mioveni (”RATEN ICN”).

Secretarul de stat Robet Tudorache, președinte al ALDE Pitești, a explicat că acest parteneriat constă în identificarea oportunităților de cooperare în programe punctuale, adaptate expertizei și necesităților ambelor părți, pentru dezvoltarea proiectului ALFRED – reactorul de generație IV în a cărui dezvoltare România este implicată prin ICN Mioveni.

“Semnarea acestui memorandum este un pas important pentru eforturile României în proiectul ALFRED. Acest parteneriat nu poate fi decât benefic pentru că reunește experiența cercetătorilor din ambele companii. Este în interesul fiecărui stat cercetarea și dezvoltarea celor mai noi, mai eficiente și mai sigure sisteme nucleare, iar din acest punct de vedere România se află printre principalii actori la nivel european și mondial. ICN Mioveni și Nuclearelectrica pot colabora pentru dezvoltarea, proiectarea, testarea, licențierea și construirea proiectului ALFRED, dezvoltat de consorțiul internațional FALCON. Pentru ministerul Energiei și pentru această guvernare cercetarea în domeniul nuclear și asigurarea unui mix care să garanteze securitatea energetică a României, dar care să ne transforme și într-o țară cu un rol principal în regiune în acest domeniu sunt prioritare”, a apreciat Robert Tudorache.

Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a subliniat că “o cooperare între compania pe care o conduce și ICN Mioveni este benefică în contextul în care România este unul dintre dezvoltatorii de tehnologii avansate nucleare, de reactoare de Generație IV, cum este și proiectul ALFRED”.
“Acordul semnat reprezintă un pas foarte important în crearea capabilităților la nivel național necesare pentru realizarea proiectului. Înalta expertiză și experiența existente la Nuclearelectrica în ceea ce privește autorizarea, proiectarea, punerea în funcțiune și operarea instalatiilor nucleare aduce o componenta esențială în activitatea dedicată implementarii proiectului ALFRED”, a precizat și Constantin Paunoiu, Director RATEN ICN.

La semnarea protocolului au participat și directorul general RATEN, Cristian Gentea, precum și președintele Consiliului Științific Șerban Valeca. Protocolul are o perioadă de valabilitate de 3 ani de la data semnării și poate fi prelungit cu acordul părților.

Simona Halep (1 WTA) s-a calificat în semifinalele turneului Premier Mandatory de la Indian Wells după ce a revenit superb în testul complicat din sferturi cu Petra Martic (51 WTA). Croata a condus cu 3-1 în decisiv, dar liderul mondial a revenit magistral și a obținut calificarea în penultimul act. În semifinale, numărul 1 WTA o va înfrunta pe Naomi Osaka, a șasea favorită a turneului. În meciul cu Matric, jucătoarea noastră s-a impus în trei seturi, scor 6-4, 6-7 (5), 6-3, după două ore și 24 de minute de tenis spectacol. În semifinale, Simona se va duela cu învingătoarea partidei dintre Karolina Pliskova și Naomi Osaka. Partida va avea loc în această dimineață, după ora 04:20. 

 Lumea oamenilor de știință și nu numai este în doliu, după moartea lui Stephen William Hawking, în vârstă de 76 de ani. Născut la 8 ianuarie 1942, în oraşul Oxford, Marea Britanie, Stephen Hawking  este considerat unul dintre cei mai mari fizicieni teoreticieni și cosmologi contemporani. Omul de știință s-a luptat mulți ani cu scleroză laterală amiotrofică.
Cu câteva luni înainte de a muri, Hawking a făcut una dintre cele mai importante predicții ale sale despre soarta Pământului. Cunoscutul astrofizician a făcut publică o predicţie apocaliptică despre Pământ, avertizând că planeta va deveni „un glob de foc” în mai puţin de 600 de ani, informează presa internaţională. Suprapopularea planetei până în 2600 şi creşterea puterii de consum vor transforma Pământul într-o minge de foc”, a spus Hawking prin intermediul unei înregistrări video, la un summit din Beijing.

 În 1950, când micul Stephen avea opt ani, familia sa s-a mutat la St. Albas, 30 de kilometri nord de Londra, potrivit site-ului www.ro.biography.name. Între 1950-1959 a urmat şcoala din St. Albans, iar în 1959 a câştigat o şcolarizare la Universitatea Oxford. Stephen a vrut să studieze matematica, deşi tatăl său ar fi preferat medicina, susţine site-ul dedicat fizicianului britanic, www.hawking.org.uk. Matematica nu a fost disponibilă la Oxford, aşa că a urmat fizica. După ce a absolvit Oxford în 1962, şi-a petrecut o perioadă scurtă de timp studiind petele solare la Observatorul Colegiului. Şi-a dat repede seama că e mai interesat de teorie decât de observaţie şi a lăsat Oxford pentru Trinity Hall, Cambridge, unde a studiat pentru un timp sub îndrumarea lui Fred Hoyle, cel mai distins astronom englez al vremii.
În 1963, Hawking a început să aibă primele simptome ale sclerozei amiotrofice laterale (ALS) sau boala lui Lou Gehrig, un tip de boală a neuronului motor, care în cele din urmă îi va afecta tot controlul neuromuscular, menţionează site-ul www.hawking.org.uk. Deşi medicii au prezis că Hawking nu va supravieţui mai mult de doi sau trei ani, el şi-a pierdut treptat utilizarea braţelor, picioarelor şi vocea, până când a fost aproape complet paralizat şi tetraplegic.
În 1965, a participat la un curs al matematicianul englez Roger Penrose, care elaborase recent o lucrare inovatoare pe tema singularităţii spaţio-temporale. Hawking, cu o vigoare reînnoită, s-a angajat în studiul astronomiei teoretice şi cosmologice, în special în domeniul găurilor negre şi singularităţii.

Un punct de cotitură în viaţa sa, a avut loc tot în 1965, atunci când s-a căsătorit cu Jane Wilde. Cei doi au avut împreună trei copii: Robert (1967), Lucy (1969) şi Timothy (1979). Cu ajutorul soţiei şi cu cel al îndrumătorului său de doctorat, Dennis Sciama, Hawking şi-a finalizat doctoratul şi a devenit cercetător şi, mai târziu, membru al corpului de cercetători al Gonville şi Caius College, Cambridge.

Între 1968 şi 1973, s-a alăturat echipei din cadrul Institutului de Astronomie din Cambridge, unde a început să aplice legile termodinamicii asupra găurilor negre prin intermediul unei matematici foarte complicate. La sfârşitul anilor '60, Hawking împreună cu colegul şi prietenul sau, Roger Penrose, au aplicat un nou model de complex matematic, care l-au creat din Teoria Generală a Relativităţii a lui Albert Einstein, în cercetările lor.


Stephen Hawking a lucrat la legile fundamentale care guvernează universul. Cu Roger Penrose, el a arătat ca teoria generala a relativităţii lui Einstein a presupus ca spaţiul şi timpul ar avea un început în Big Bang şi un sfârşit în găurile negre (1970). Site-ul www.hawking.org.uk precizează că aceste rezultate au indicat necesitatea unificării relativităţii generale cu teoria cuantică, cealaltă mare dezvoltare ştiinţifică a primei jumătăţi a secolului al XX-lea. O consecinţă a unei astfel de unificări pe care a descoperit-o a fost că găurile negre nu ar trebui să fie complet negre, ci ar trebui să emită radiaţia "Hawking" şi, în cele din urmă, să se evapore şi să dispara (1974). O altă presupunere este că universul nu are nicio margine sau limită în timp imaginar. Aceasta ar însemna că felul în care a început universul a fost complet determinat de legile ştiinţei.

În colaborare cu Brandon Carter, Werner Israel şi David Robinson, Hawking a furnizat o dovadă matematică pentru aşa-numita "No-Hair Theorem" a lui John Wheeler, potrivit căreia gaura neagră este descrisă în întregime de către cele trei proprietăţi (masa, momentul cinetic şi sarcina electrică), şi a propus cele patru legi ale mecanicii găurilor negre, similare cu cele patru legi clasice ale termodinamicii. După analiza emisiilor de raze gamma, el a sugerat, de asemenea, că găurile primordiale sau "găurile negre mini" ar fi fost formate după Big Bang.

În 1973 Hawking a părăsit Institutul de Astronomie, Departamentul de Matematică Aplicată şi Fizică Teoretică, iar un an mai târziu se afla în imposibilitatea de a se hrăni sau a coborî din pat, discursul său devenind extrem de neinteligibil.

În acelaşi an, 1974, Hawking şi Iacov Bekenstein au arătat că găurile negre nu sunt de fapt complet negre, şi că acestea ar trebui să creeze şi să emită termic particule sub-atomice, cunoscute astăzi ca radiaţia Hawking, până când în cele din urmă îşi epuizează energia şi se evaporă, potrivit www.ro.biography.name. Acest lucru a dus la aşa-numitul "Paradox al Informaţiei" sau "Paradoxul lui Hawking", prin care informaţia fizică (ceea ce înseamnă identitatea şi proprietăţile particulelor distincte), pare a fi complet pierdută în univers, în contradicţie cu legile acceptate ale fizicii.

 La vârsta de 32 de ani, a fost ales ca unul dintre cei mai tineri membri ai Societăţii Regale. În 1979 a fost numit profesor Lucassian de matematică la Universitatea Cambridge, post ce l-a deţinut timp de 30 de ani, până la pensionare. În 1982, a fost numit Comandor al Ordinului Imperiului Britanic (CBE).


Trei ani mai târziu, în 1985, s-a îmbolnăvit de pneumonie şi a suferit o intervenţie de traheotomie, care l-a lăsat în imposibilitatea de a vorbi, dar numeroşi prieteni au colaborat la construirea unui dispozitiv care i-a permis să scrie pe un calculator cu mişcări mici ale corpului, şi apoi să vorbească ceea ce a scris, folosind un sintetizator de voce.

În 1988, a devenit cunoscut pentru publicul larg, după ce a publicat primul său best-seller, "O scurtă istorie a timpului". Opiniile lui Hawking cu privire la existenţa lui Dumnezeu au făcut obiectul a numeroase dezbateri, în momentul publicării acestei cărţi, în care el se susţinea că descoperirea unei "Teorii a Totului", ne-ar permite să "cunoaştem ce este în mintea lui Dumnezeu".


În 1989, a fost numit Companion de Onoare al CBE. A acumulat 13 diplome de onoare, precum şi multe alte premii şi medalii, printre care Premiul Albert Einstein, cel mai prestigios din fizica teoretică.

În 1991, s-a despărţit de soţia sa, iar patru ani mai târziu s-a căsătorit cu asistenta lui, Elaine Mason, de care a divorţat în 2006.

După ce în 2001 a publicat o nouă carte, "Universul într-o coajă de nucă", în 2003 s-a îmbolnăvit din nou grav de pneumonie.


În anul 2004 Hawking a inversat dramatic una dintre afirmaţiile sale controversate anterioare, cu privire la găurile negre (care distrug tot ceea ce cade în ele şi că nu se pot recupera informaţii dintr-o gaură neagră), susţinând că noile descoperiri ar putea ajuta la rezolvarea aşa-numitului "Paradox al informaţiei", după cum arată site-ul www.ro.biography.name. În noua sa definiţie despre găurile negre, orizontul evenimentului nu este atât de bine conturat, şi o gaură neagră nu poate ascunde complet tot în ea din exterior, îmbrăţişând conceptul de multivers, pentru a ajuta la explicarea conservării informaţiei în găurile negre. Anul următor, a publicat o carte despre istoria timpului, "O mai scurtă istorie a timpului", iar în 2009, a fost decorat cu Medalia Prezidenţială a Libertăţii, cea mai înaltă distincţie civilă din Statele Unite ale Americii.

În 2010, în cartea sa, "The Grand Design", afirma fără echivoc inexistenţa lui Dumnezeu: "creaţia spontană este motivul pentru care există mai degrabă ceva decât nimic; De ce există universul?; De ce noi existăm? Nu este necesar să-l invocăm pe Dumnezeu pentru a pune un univers în mişcare", schimbându-şi astfel ideile pe care le avea cu peste 20 de ani în urmă, în care susţinea existenţa lui Dumnezeu, potrivit www.ro.biography.name. De asemenea Hawking mai afirma că fizica modernă ca ştiinţă nu trebuie să lase niciun loc lui Dumnezeu în ecuaţia apariţiei Universului, iar ştiinţa poate explica singură originea tuturor lucrurilor.