Consiliul Concurenţei a declanşat, în premieră, o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forței de muncă calificată/specializată din domeniul producției autovehicule şi/sau altor activităţi conexe (e.g. componente şi sisteme pentru autovehicule, testare, proiectare) din România.
Companiile investigate sunt: Renault Technologie Roumanie S.R.L., Alten Si-Techno Romania S.R.L., Akka Romserv S.R.L., Bertrandt Engineering Technologies Romania S.R.L., Expleo Romania S.R.L., Fev Ece Automotive S.R.L. și Segula Technologies Romania S.R.L.
Astfel, autoritatea de concurenţă deţine indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului unor companii concurente cu scopul de a-și împărți piața forței de muncă calificată/specializată în domeniul activităților de inginerie automotive și de a impune un nivel minim al drepturilor salariale.
Practicile, numite „no-poach”, prin care companiile se înțeleg să nu contacteze, recruteze şi/sau angajeze persoane care lucrează şi/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate, elimină concurența reală între companii pentru atragerea angajaților, creând bariere artificiale pe piață, scăzând mobilitatea forței de muncă, chiar ținând-o captivă.
Practic, aceste acorduri au drept consecință menținerea nivelului salariilor pentru respectivele specializări la un nivel artificial, inferior celui real.
Forța de muncă reprezintă o componentă esențială pentru desfășurarea unei activități economice pe piață, costurile cu aceasta reprezentând costuri fixe pentru societățile achizitoare (angajatorii). Prin acordurile de a nu concura pentru anumite categorii de angajaţi şi de a îşi împărţi angajaţii, companiile îşi coordonează achiziţia de forţă de muncă cu scopul de a creşte puterea de cumpărare şi de a reduce astfel costurile cu forţa de muncă.
Activitatea de recrutare de forţă de muncă reprezintă un parametru concurenţial între părţile implicate, fiind aplicabile aceleaşi reguli privind concurenţa ca atunci când întreprinderile comercializează bunuri sau prestează diverse servicii.
În ultimii ani, autoritățile naționale de concurență europene, precum cele din Lituania, Ungaria, Polonia sau Portugalia, au început să investigheze și să sancționeze acorduri de tipul „no-poach” și de fixare a salariilor.
Această tendință a autorităților de concurență reflectă o atenție sporită acordată acordurilor anticoncurențiale pe piețele de forță de muncă, aspect subliniat și de Comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, care a anunțat recent că acțiunile Comisiei Europene se vor concentra pe astfel de practici din sectorul resurselor umane.
În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale companiilor investigate.
Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.
Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor destinate clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.
Compania Segula Technologies Romania S.R.L a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 441.494,13 lei pentru refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate de autoritatea de concurență, respectiv nu a permis accesul inspectorilor de concurenţă în vederea inspectării contului de e-mail al administratorului unic al firmei.
În situaţia în care, în cadrul învestigației, Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.
Investigația a fost declanșată și ca urmare a informațiilor primite pe Platforma Avertizorilor de Concurență.
Persoanele afectate în mod direct de posibila coordonare comportamentală investigată mai
sus menționată se pot adresa autorității de concurență, la adresa:
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Federația Română de Automobilism Sportiv anunță, sâmbătă, moartea pilotului Adrian Cernea. Mașina acestuia a fost surprinsă de o viitură.

Tragedia s-a produs în timpul unei etape naționale de off road, la Slănic Moldova. Copilotul Alex Tache a reușit să se salveze în ultima clipă.

"Cu durere în suflet anunțăm faptul că pilotul de off road, fost campion național, Adrian Cernea, a decedat astăzi, în timpul unei etape naționale de off road, care are loc la Slănic Moldova.
Echipajul format din Adrian Cernea și copilotul Alex Tache urma să traverseze o vale, loc prin care mai multe echipaje deja trecuseră fără probleme moment în care au fost surprinși de o viitură. Mașina de concurs a fost luată de ape. Alex Tache a fost salvat în ultima clipă, însă Adrian Cernea a rămas blocat în mașina luată de ape, conform membrilor Comisiei Naționale de Off Road, prezenți la Slănic Moldova.
Concursul a fost întrerupt imediat și în încercarea de salvare a acestuia, s-a intervenit atât cu echipaje de off road, care erau prezente la fața locului, cât și cu echipaje ISU. Din păcate, trupul său a fost găsit fără suflare câteva sute de metri mai jos.
Încă din momentul în care a primit primele informații privind dispariția lui Adrian Cernea în ape, Biroul Executiv al Federației Române de Automobilism Sportiv s-a întrunit de urgență și a deschis o anchetă pentru a vedea în ce circumstanțe s-a produs tragedia. Membri ai Comisiei de Off Road au informat familiile imediat după ce s-a aflat de momentul viiturii și s-a păstrat legătură în permanență.
În acest moment președintele FRAS, Norris Măgeanu, și vicepreședintele Cătălin Nicolescu, șef al Comisiei de Securitate, se află în drum spre Slănic Moldova".

5.000 de morți COVID neraportați către populație, în 2020, din cifrele prezentate de ministrul sănătății. 25% dintre decesele COVID înregistrate în 2020 de Institutul Național de Statistică (care vin de la medicii care au completat certificatele constatatoare de deces) nu au fost incluse și în raportările Grupului de Comunicare Strategică către public. Ministerul Sănătății a publicat, vineri, la cererea premierului Florin Cîțu, raportul privind decesele provocate de Covid-19. Potrivit acestuia, decesele raportate în platforma alerte.ms.ro sunt cu 13% mai numeroase decât cele din evidenţele Institutului Naţional de Statistică. În schimb, datele din CoronaForms corespund în proporție de 96% cu cele din INS, mai arată documentul. Ministerul Sănătății a publicat, vineri, raportul privind decesele COVID. Astfel, potrivit cifrelor, în platforma Corona forms au fost înregistraţi anul trecut 16.120 de morţi, iar în alerte.ms.ro. - 18.948.

Din datele raportate de spitale către INSP - Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică, pentru anul 2020 s-au raport 26.106 decese, dintre care 227 decese cu diagnostic principal COVID-19 (1 %) și 25.875 decese cu diagnostic secundar de COVID (99%). Raportările privind morţii COVID provin de la 284 spitale. "Remarcăm numărul extrem de redus de decese intra-spitalicești având drept diagnostic principal COVID-19 - 227 decese pentru anul 2020.

Spitalele, și așa puse sub presiune de pandemie, au fost complet sufocate de birocrație, raportări, rubrici, hârtii. Așa că fiecare funcționar a făcut cum a înțeles el și cum a crezut el de cuviință, generând tot felul de aberații.

Totul pleacă de la faptul că există două platforme de raportare:

1. Corona forms - unde erau incluse cazuri și decese pe baza de CNP, deci om cu om, și confirmate prin test RT-PCR apoi și antigen, platformă gestionată de STS.

2. Alerte.ms.ro, cu date agregate, fără CNP-uri. “Platforma alerte.ms.ro a avut, în înțelegerea comisiei, mai curând rolul de a fi un instrument pentru managementul operațional (distribuire de materiale și echipamente, identificare rapidă nevoi de resurse/resurse pentru pacienți în stare gravă) decât un rol de sistem informațional pentru colectarea și analiza deceselor.

Corectitudinea informațiilor regăsite în alerte.ms.ro este condiționată esențial de acuratețea cu care raportează spitalele. Din explorările comisiei, spitalele au unele probleme privind corectitudinea modului de raportare și este evident că nu există resurse umane disponibile și pregătite nici la nivelul spitalului și nici la nivelul DSP/CJCCI, pentru a valida aceste raportări”, se arată în raport.

La 13 spitale s-au constatat abateri majore față de media cazurilor COVID raportate în restul lunilor.

Spital Județean de Urgenta Bacău,  Spital Județean de Urgenta Ploiești, Spitalul Militar de Campanie de nivel ROL2- Covid 1, Spital Clinic Județean de Urgență Arad + Secția externa de pneumologie + Secția externă maternitate, 

Spitalul Clinic județean de Urgență Craiova, Spital Clinic Municipal "Dr. G. Curteanu" Oradea, Spitalul Județean de Urgență Giurgiu, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța, Spitalul Județean de Urgenta Tulcea,  Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sf. Spiridon Iași, Spitalul Modular 1 Elias, Spitalul Județean de Urgență Zalău, Spitalul Municipal "Anton Cincu" Tecuci.

 

Concluziile comisiei

1. Sursa oficială de clasificare a deceselor – certificatul medical constatator – indică o corespondență convenabilă între decesele confirmate COVID raportate la INS și respectiv cele raportate în Corona forms (96% ). Decesele raportate în alerte.ms.ro sunt cu 13% mai numeroase decât cele din INS. Abaterile pe luni calendaristice sunt în general mai mari decât abaterea anuală și acest fapt se explică, probabil, prin evoluția pandemiei (abateri mai mari în luni de vârf epidemic), prin dinamica evoluției conceptelor legate de raportare, a codificării și a fenomenelor tardive (înregistrărilor întârziate).

2. Raportarea DRG pe setul minim de date a pacienților externați are, de departe, cea mai discutabilă validitate deoarece la 99% dintre cazurile care asociau un diagnostic de COVID-19, acesta a fost considerat diagnostic secundar. În mod cert aceasta raportare nu întrunește cerințele de calitate pentru a servi ca sursă de informații pentru numărul deceselor de COVID-19 în prezent.

3. Diferențele dintre platformele MS – alerte.ms.ro și Corona forms sunt justificate într-o oarecare măsură și parțial acceptabile, având în vedere faptul că platforma alerte.ms.ro presupune o raportare numerică agregată și cumulată (neverificabilă pe CNP sau alt tip de cod), iar platforma corona forms presupune o raportare caz cu caz, pe CNP. Rămâne totuși sub semnul întrebării utilitatea solicitării unei raportări agregate privind decesele intra-spitalicești, cu o frecvență de doua ori pe zi.

4. Platforma alerte.ms.ro a avut, în înțelegerea comisiei, mai curând rolul de a fi un instrument pentru managementul operațional (distribuire de materiale și echipamente, identificare rapida nevoi de resurse/resurse pentru pacienți in stare gravă) decât un rol de sistem informațional pentru colectarea și analiza deceselor. Corectitudinea informațiilor regăsite în alerte.ms.ro este condiționata esențial de acuratețea cu care raportează spitalele. Din explorările comisiei, spitalele au unele probleme privind corectitudinea modului de raportare și este evident ca nu există resurse umane disponibile și pregătite nici la nivelul spitalului și nici la nivelul DSP/CJCCI, pentru a valida aceste raportări.

5. Nu există prevedere, resurse și mecanisme pentru monitorizarea și validarea datelor referitoare la decesele înregistrate in alerte.ms.ro. și totodată, aceste date nu sunt fructificate în analize sau în decizii operative.

6. Platforma Corona forms este sursa cea mai valida de informații pentru raportarea deceselor provocate de Covid-19, deși s-au identificat unele confuzii/abateri de la procesul de raportare, în special la nivelul spitalelor. Analiza actuală are valoare exploratorie.

Recomandările comisiei:

1. Considerarea de către Ministerul Sănătății a utilității menținerii în platforma alerte.ms.ro a cerințelor de raportare privind decesele, având in vedere pe de o parte efortul de raportare din partea spitalelor și pe de alta parte lipsa de utilizare a acestora in deciziile manageriale.

2. În cazul in care se va considera utilă menținerea raportării deceselor în alerte.ms.ro, este necesar de asigurat un set de instrucțiuni/proceduri /metodologii destinate celor care raportează. Aceste instrumente trebuie prelucrate împreună cu cei care raportează, care au nevoie sa fie instruiți.

3. Comisia aduce in atenția Ministerului Sănătății faptul că dubla raportare, pe principii diferite, atrage după sine confuzii, implică eforturi adiționale de validare a datelor și consum de resurse. De asemenea, neconcordanțele între cele doua serii de date sunt inevitabile.

4. Pe termen mediu este necesar un proces de ameliorare a codificărilor în setul minim de date pentru DRG.

5. în ceea ce privește platforma Corona forms, este evident că o serie de decese nu au fost raportate. În acest sens, este necesar un proces de actualizare a deceselor din Corona forms.

6. Introducerea in Corona forms a unor câmpuri suplimentare în vederea gestionarii mai facile și a generării unor rapoarte care să servească monitorizării deceselor din alte cauze decât COVID.

7. Aprofundarea sursei oficiale – INS este foarte utila atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu. Pe termen scurt, este recomandabilă o analiză comparativa pe CNP între decesele raportate în Corona forms și decesele din certificatele constatatoare.

8. Pe baza acestei analize se vor formula recomandări pentru asigurarea validității înregistrărilor privind cauzele de deces atât pentru sistemul de supraveghere, cât în special pentru certificatul constatator.

9. Stabilirea numărului final de decese COVID, conform definiției OMS, este fezabilă după încetarea stării de pandemie și parcurgerea activităților menționate la punctele 7 și 8.

Opt pacienți infectați cu COVID au fost transferați de la spitalul de psihiatrie de la Vedea la Spitalul Municipal Câmpulung. 
În total, au fost infectat 15 persoane de la Spitalul din Vedea. DSP Argeș a declanșat o anchetă în cadrul spitalului. Cei opt pacienți au fost transportați cu două ambulațe SMURD.

Deputatul PPU-SL Andrei Gerea solicită ministerului Sănătății să investigheze cazurile în care testele de depistare a SARS-CoV-2 au fost eronate, zeci de persoane aflându-se în situația traumatizantă de a fi internate și chiar să primească tratament împotriva COVID-19, deși nu erau infectate cu acest virus.
După cum se cunoaște, testul de referință pentru diagnosticarea COVID-19 utilizează metoda Real Time PCR, celor suspecți fiindu-le recoltate probe de exsudat nazofaringian și faringian.

Teoretic, rata de eroare trebuie să fie extrem de mică. Numeroasele cazuri evidențiate în mass-media, dar și lipsa unor explicații clare, logice, în urma unor cercetări a acestor cazuri și nu în urma unor presupuneri, au indus o scădere a încrederii populației în corectitudinea acestor teste, iar persoanele diagnosticate fals-infectate au trăit experiențe dramatice.

"Recent, am aflat cu stupoare despre cazul unei doamne din Topoloveni, Argeș, care s-a dus la spital pentru un banal control (fiind însărcinată) dar, după ce i s-a făcut testul COVID obligatoriu înainte la internare, în loc să se bucure de aducerea pe lume a unui bebeluș, a trecut printr-o experiență traumatizantă.
Din ceea ce a povestit doamna, i-a fost refuzată retestarea la cerere, contra-cost și numai la insistențele medicului cu care trebuia să nască i-au fost recoltate noi probe. Surpriză, rezultatul a ieșit negativ!
Practic, femeia însărcinată, aproape de naștere, a trăit o adevărată dramă, trecând prin stări emoționale extreme, fiind nevoită să suporte condiții spitalicești care nu pot fi considerate decente pentru niciun pacient, cu frica de a fi infectată, doar pentru că nimeni nu a vrut să repete un nenorocit de test înainte de a fi mutată într-o secție în care erau internate gravidele infectate!
Și gândindu-mă la acest caz, mi-am amintit de un altul cel puțin la fel de cunoscut: cei 23 de fotbaliști de la CFR Cluj care au ieșit pozitiv în urma testelor de depistare a SARS-CoV-2 pentru ca apoi, la repetarea testelor, toți să fie declarați negativ! Înțelegem, mai apare o eroare (din cauză umană, a aparatelor, a reactivilor, cum încerca ministrul Tătataru să explice), dar 23 din 26?
Mi se pare anormal ca asemenea cazuri să nu fie anchetate și clarificate de specialiști - dacă există, la ministerul Sănătății - pentru că au rolul imediat și direct de a scădea credibilitatea în rândul populației.
În al doilea rând, având în vedere măsurile care se iau, persoanele care ajung în aceste situații în care sunt fals-infectate, trăiesc adevărate șocuri emoționale.
Cred că românii au dreptul să știe cât de eficiente și unde pot face teste corecte!", a subliniat deputatul de Argeș Andrei Gerea.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.