Mai marii europeni au stabilit ce proiecte de infrastructură rutieră din România vor finanța, numai că nu pot da banii pe vorbe- spune comisarul european Corina Crețu. Șefii de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) au explicat că în noiembrie vor trimite documentanțiile.
Completarea reţelei internaţionale de transport a României, inclusiv tronsonul de autostradă Sibiu-Piteşti, este "o prioritate" pentru Comisia Europeană, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, comisarul european Corina Creţu. "Pentru Comisia Europeană este o prioritate completarea reţelei internaţionale de transport care cuprinde inclusiv legătura dintre Republica Moldova şi Vestul european. Şi Sibiu-Piteşti la fel, care este veriga lipsă dintre Rotterdam şi Constanţa, (autostrada nred.)este într-adevăr o prioritate şi aici aşteptăm să vedem. Nu poate fi depus proiectul la Comisie pentru că nu există acordul de mediu", a explicat comisarul pentru Politică regională.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a lansat un apel către Ministerul Transporturilor din România să pregătească "proiecte mature" pentru finanţare europeană, scrie Agerpres.

"Sunt probleme în ceea ce priveşte capacitatea administrativă, nu s-a redus încă birocraţia, nu s-au redus procedurile, iar domeniul transportului este un domeniu în care România a pierdut bani. (...) Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord-Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare. Este important să se vină cu proiecte noi, pentru că, începând de viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014 - 2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu-Piteşti, Piteşti-Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă, toţi primarii îmi spun că primesc răspunsuri că nu mai sunt bani", a spus, vineri, Corina Creţu, la o dezbatere organizată la Cluj.

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, şi comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, au participat, vineri, la un dialog cu cetăţenii intitulat "Un buget modern pentru o Uniune mai puternică", organizat la Facultatea de Studii Europene a UBB. Printre alţii, la discuţii au participat şi ministrul Agriculturii, Petre Daea, şi europarlamentarul Daniel Buda.

Politica de Coeziune va avea pentru prima oară în istoria Uniunii Europene cea mai importantă alocare, de 374 de miliarde de euro, pentru perioada 2021-2027, iar România va primi cu 8% mai mult decât în perioada 2014-2020, a scris marţi, pe pagina sa de Facebook, comisarul pentru politica regională, Corina Creţu.

"Astăzi a fost, cred, cel mai important moment al mandatului meu de Comisar European. Pentru prima oară în istoria Uniunii Europene, Politica de Coeziune va avea cea mai importantă alocare, 374 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, pentru 27 de state membre (din păcate, Marea Britanie va părăsi proiectul european în martie 2019). Nu au fost negocieri uşoare, având în vedere plecarea celui de-al doilea net contributor la Bugetul UE şi nevoia de a introduce noi priorităţi. Alocarea pentru România în ceea ce priveşte fondurile pe care le gestionez se ridică la aproape 31 de miliarde pentru perioada 2021-2027, cu aproximativ 8 la sută mai mult faţă de perioada 2014-2020. Am conştiinţa împăcată", afirmă Corina Creţu, potrivit Agerpres.

omisarul european a mai scris că în această seară a avut onoarea de a deschide expoziţia de fotografie dedicată aniversării a 30 de ani de politică de coeziune," o expoziţie ce prezintă, în imagini, unele dintre cele mai bune proiecte finanţate vreodată".

La începutul acestei luni, Comisia Europeană a prezentat, pentru prima dată în istorie, propunerea sa pentru noul buget pe termen lung al UE, atât în preţurile curente, cât şi în preţurile constante din 2018. Marţi, Comisia a publicat toate cifrele relevante pentru diversele programe de cheltuieli, atât în preţurile curente, cât şi în preţurile constante din 2018.

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiţii a UE. Conform acestor propuneri, vor fi majorate fondurile de coeziune pentru Italia şi alte state membre din sudul continentului afectate de criza economică şi valul de emigranţi, urmând ca în paralel să fie redusă finanţarea pentru regiunile mai sărace din statele estice ale blocului comunitar.

Bugetul pentru perioada 2021-2027, primul după ce Marea Britanie va ieşi din UE, ar urma să crească până la 1.100 miliarde euro, de la 1.000 miliarde euro în actuala perioadă de şapte ani. Propunerile Comisiei vizează alocarea unor resurse mai mari pentru cercetare, securitate şi economie digitală precum şi limitarea fondurilor pentru regiunile mai sărace şi fermieri.

Printre principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune se regăseşte şi o abordare adaptată. Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puţin dezvoltate, regiuni de tranziţie şi regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanţele şi a ajuta regiunile cu venituri şi creştere economică scăzute sa recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, şi anume şomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educaţie, schimbările climatice şi primirea şi integrarea migranţilor.

Riscăm să pierdem mulţi bani dacă vom continua să construim încet şi prost! Este avertismentul dat României de comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu. Scrisoarea, făcută publică luni, a ajuns pe biroul premierului şi a miniştrilor Transporturilor şi Fondurilor Europene. În scrisoarea trimisă la sfârşitul lunii trecute de Corina Creţu către premier şi cei doi miniştri,  comisarul european avertizează că România riscă să piardă fonduri din cauza pregătirii foarte slabe a proiectelor ce țin de infrastructură. România a început proiecte în valoare de numai o treime din fondurile europene destinate infrastructurii în exerciţiul bugetar 2014-2020. Saptămâna trecută, şi Rovana Plumb anunţa măsuri împotriva constructorilor dacă aceștia nu vor lucra mai repede.

Una dintre problemele cele mai grave, în viziunea Corinei Creţu, este autostrada Sibiu-Piteşti, care este scoasă la licitaţie fără studiu de impact asupra mediului.

Corina Creţu subliniază că, în pofida asistenţei tehnice furnizate deja în mod abundent, capacitatea administrativă a CNAIR şi CFR în pregătirea şi gestionarea proiectelor de licitaţie nu este încă suficientă şi trebuie consolidată.

În ceea ce priveşte pregătirea proiectului, licitaţia şi gestionarea, vă recomand să evitaţi metodele care au dus la întârzieri de proiect şi depăşiri de costuri în trecut, cum ar fi începerea procedurilor de licitaţie înainte ca evaluările impactului asupra mediului (EIM) să fie efectuate. Acesta a fost cazul pentru, Lugoj-Deva, unde trebuie luate măsuri suplimentare şi costisitoare în vederea protejării mediului. În pofida acestei experienţe negative şi în ciuda avertismentelor clare ale serviciilor Comisiei, CNAIR a optat pentru aceeaşi abordare în licitaţia pentru loturile 1 şi 5 ale autostrăzii proiectate Sibiu-Piteşti, şi anume, deschiderea licitaţiei, fără a aştepta rezultatul impactului asupra mediului (EIM), care este obligatoriu. În ceea ce priveşte asumarea de riscuri, mă tem că s-ar putea pune în pericol atât implementarea armonioasă a proiectului cât şi evaluarea acestuia, odată ce acesta este înaintat Comisiei Europene ca fiind un proiect major. În plus, am fost informată recent că CNAIR intenţionează să lanseze, de asemenea, licitaţia pentru lotul 4, fără ca evaluarea impactului asupra mediului să fie finalizată. Prin urmare, vă rog să interveniţi şi să puneţi capăt acestei practici”, scrie comisarul european.

Ea le recomandă guvernanţilor să exploateze mai mult resursele disponibile în cadrul serviciilor de consultanţă ale BEI prin instrumentele JASPERS şi PASSA. ”Prin utilizarea acestor servicii cât mai devreme posibil în faza de dezvoltare a proiectului, veţi asigura un proiect de o calitate superioară şi un proces de adoptare rapid după înaintarea acestuia la Comisia Europeană. Cu cât România întârzie implicarea lor, cu atât este mai ridicat riscul ca modificările aduse propunerilor de proiecte să devină mai greu de aplicat, ceea ce ar putea determina respingerea cererilor de cofinanţare din fondurile europene”, explică Creţu.

Comisarul european spune că, în ceea ce priveşte investiţiile UE în sectorul feroviar, situaţia este similară.

”Discuţiile recente dintre serviciile aflate în subordinea mea şi autorităţile române au arătat că nu se aşteaptă alte cheltuieli până în 2021. În timp ce apreciez adoptarea proiectului major din sectorul feroviar Radna-Gurasada-Simeria, iau act de faptul că alocarea de 1,3 miliarde de EUR din Fondul de coeziune (sau 87% din bugetul orientativ al UE pentru transportul feroviar) unui singur proiect contribuie la reuşita segmentului de transport din POIM în mare parte bazată pe o singură investiţie. Prin urmare, recomand ferm să se extindă evoluţia proiectului prin realizarea unei serii de investiţii noi în materialul rulant. În această privinţă, acord o mare importanţă dezvoltării capacităţii administrative a CFR în vederea implementării sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS). Potrivit unui studiu recent realizat de către Comisia Europeană, niciuna dintre investiţiile semnificative efectuate anterior în sisteme de semnalizare feroviară nu a fost încă dată în folosinţă, punându-se astfel în pericol viaţa pasagerilor şi împiedicând creşterea vitezei de deplasare funcţionale pentru traficul feroviar. Fără un sistem ERTMS funcţional, niciunul dintre proiectele feroviare finalizate nu poate fi considerat ca fiind funcţional. De asemenea, pentru a remedia această situaţie, care ar putea duce la corecţii financiare substanţiale în cazul în care nu se va lua nicio măsură, Autoritatea Feroviară Română (AFER), organismul care este responsabil de verificarea instalării corecte a ERTMS, trebuie să fie mobilizat urgent şi să-şi consolideze capacitatea administrativă pentru a face faţă acestei cerinţe. Serviciile pe care le coordonez furnizează în prezent expertiză cu scopul de a ghida România în acest domeniu, dar există riscul ca progresele înregistrate să rămână insuficiente în cazul în care autorităţile competente nu se implică în mod activ”, se mai arată în scrisoare.

Corina Creţu subliniază că întreţinerea investiţiilor în domeniul transporturilor este o altă caracteristică aflată în atenţia serviciilor mele.

Creţu atrage atenţia că până în prezent doar patru noi mari proiecte majore pentru sectorul feroviar au fost depuse în intervalul 2014-2018, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la faza incipientă în care se află proiectele.

"Pregătirea şi prezentarea de proiecte noi pentru perioada de programare actuală a fost mult întârziată. Până în prezent, numai patru proiecte majore au fost depuse într-un interval de timp de patru ani: tronsonul de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria (1 306 milioane EUR din Fondul de coeziune, aprobat), autostrada Sebeş-Turda faza II (272 de milioane EUR din FEDER, aprobat), autostrada Câmpia Turzii-Ogra-Târgu-Mureş (247 milioane EUR din Fondul de coeziune, în curs de evaluare) şi Magistrala 6 a reţelei de metrou din Bucureşti (657 milioane EUR din Fondul de coeziune, în curs de evaluare). Recent, autorităţile române au anunţat o listă de proiecte majore de transport pe care doresc să le înainteze Comisiei în 2018, printre care: Podul peste Dunăre de la Brăila, DN73 Braşov-Piteşti (faza a doua), SibiuPiteşti loturile 1 şi 5, eventual, Craiova-Piteşti, autostrada Transilvania şi varianta de ocolire Bacău. Salut faptul că noi proiecte sunt în curs de pregătire spre a fi înaintate Comisiei, dar în acelaşi timp îmi exprim îngrijorarea faţă de nivelul scăzut de maturitate al acestora", se mai arată în scrisoare.

 Comisarul european mai precizează că această cauză ţara noastră riscă "dezangajări imediate". "Faptul că pregătirea proiectelor este foarte slabă şi prin urmare, concentrată pe un număr limitat de investiţii, înseamnă că întârzierile înregistrate în implementarea acestor câteva proiecte ar putea conduce la dezangajări imediate în anul respectiv, periclitând astfel nu numai axele prioritare pe transport din cadrul POIM — ţinând cont de aşteptările din sfera acestor proiecte şi sumele aflate în joc — cât şi politica de coeziune în România în general", potrivit sursei citate.

Corina Creţu menţionează că serviciile din subordinea sa sunt pregătite să ofere orice fel de asistenţă posibilă pentru a permite României să valorifice la un nivel maxim fondurile pentru proiectele din sectorul transporturilor, în prezent şi în viitorul apropiat.

Comisarul european pentru Politică regională Corina Crețu a declarat miercuri că România are la dispoziție 400 de milioane de euro pentru sistemul sanitar, dintre care 150 de milioane de euro pentru construcția a trei spitale regionale și alte 250 de milioane pentru care nu există proiecte.
 "Mai avem bani la dispoziție. Voi discuta mâine (joi-n.r.) cu domnul ministru al Sănătății pentru 280 de modernizări de spitale și de unități sanitare pentru care nu avem proiecte la această oră. Deci, suma totală este de aproape 400 de milioane de euro pentru sistemul sanitar, din care 150 de milioane sunt pentru cele trei spitale regionale. Pentru restul nu avem proiecte și acest lucru trebuie să îl discutăm mâine cu ministerul Sănătății", a afirmat Corina Crețu la Palatul Parlamentului.

Întrebată dacă există riscul ca banii să fie pierduți dacă nu există proiecte, Crețu a replicat ca nu știe să spună acest lucru: " Am înțeles că există niște proiecte de modernizare. Am vizitat, de pildă, Spitalul Parhon, am vizitat Spitalul din Bistrița care, după părerea mea, este un spital fanion construit, refăcut pe fonduri europene 2007-2013 (...) Invit toate unitățile sanitare care consideră că au nevoie de modernizări, mai sunt bani la dispoziție, 250 de milioane de euro care pot fi folosiți în actuala perioadă de programare în domeniul sanitar. Mai avem de discutat cu domnul ministru faptul că nu am primit până acum harta nevoilor sanitare ca să știm unde, cum, ce investim, după cum nu am primit nici harta nevoilor în ceea ce privește deșeurile. Avem cinci condiționalități ex ante din 25 care nu sunt îndeplinite".

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.