Noul director de la Dacia, Christophe Dridi, are planuri mari pentru uzina de la Mioveni. El a anunțat că intenționează să angajeze 300 de persoane și să sporească capacitatea de producție a fabricii, prima astfel de măsură din ultimii zece ani. Investițiile anunțate de șeful Dacia în România vor fi de 100 de milioane de euro, iar inginerii urmează să lanseze un nou motor. Mai mult, Christophe Dridi spune că românii sunt cei mai talentați specialiști auto pe care i-a întâlnit!
Christophe Dridi și-a anunțat prioritățile la început de an. Printre acestea, se numără investiţii de cel puţin 100 mil. euro, prima creştere a capacităţii de producţie din ultimul deceniu, planuri pentru 300 de noi angajaţi şi lansarea unui nou motor. Toate acestea ar putea duce businessul Dacia la peste 6 miliarde de euro, arată zf.ro Directorul general Dacia consideră că principalul avantaj al României îl reprezintă nivelul instruirii oamenilor şi faptul că aici grupul francez deţine întreg lanţul, de la proiectare la producţie şi vânzare.
Am lucrat în Franţa, Maroc, Mexic, Japonia, iar în România am întâlnit locul cu cele mai bune talente. În plus, aici avem tot lanţul, de la design, inginerie, testare, producţie de maşini şi componente, cel mai mare centru logistic şi divizie comercială', a declarat Christophe Dridi. Dridi a preluat conducerea Automobile Dacia în luna decembrie a anului trecut, după un interimat asigurat de Jerome Olive, care anterior a mai deţinut conducerea uzinei din România.
 
 Christophe Dridi a venit la conducerea celei mai mari companii de pe plan local cu misiunea de a demara cea mai puternică expansiune a uzinei din ultimii ani. Grupul Renault a refuzat ani la rând să extindă capacitatea uzinei Dacia dincolo de pragul de 350.000 de unităţi, dar la finalul anului trecut a anunţat oficial că va duce producţia la 406.000 de unităţi pe an, iar acest lucru se va întâmpla până la finalul anului 2020, odată cu reînnoirea gamei. Spre exemplu, anul viitor ar trebui să se lanseze noile generaţii Logan şi Sandero, iar la finalul anului 2021 este aşteptat Duster facelift.

„Vom creşte capacitatea de producţie a uzinei de la Mioveni de la 350.000 de maşini în prezent, la 406.000 de unităţi până în 2020. Am demarat deja investiţiile de peste 100 mil. euro, din care 25 mil. euro reprezintă ajutor de stat. Planul este să angajăm încă 300 de noi angajaţi. La capacitatea de 406.000 de unităţi vom ajunge la sfârşitul anului 2020, început de 2021. Când va ajunge producţia efectivă la acel nivel, va depinde de clienţi“, a spus Christophe Dridi.
 „Principalul dezavantaj îl reprezintă infrastructura, iar acest aspect reprezintă o mare problemă pentru noi. Noi vom creşte capacitatea de la 350.000 la 406.000 de maşini anual. În acest moment avem 2.200 de camioane care vin şi pleacă de la uzină săptămânal. Creşterea capacităţii înseamnă şi o creştere a numărului camioanelor cu 15%, adică la 2.530. Este foarte important pentru România şi economia locală să vedem un salt pe infrastructură“, a mai spus acesta.
Managerul francez preia conducerea Dacia în cea mai agitată perioadă a Renault. Pe de-o parte pe plan internaţional Carlos Ghosn, artizanul Alianţei Renault-Nissan, a fost reţinut în data de 19 noiembrie la Tokio, fiind acuzat de fraudă. De partea cealaltă, pe plan local uzina lansa în producţie SUV-ul Duster cu noul motor de 1,3 litri TCe realizat de Renault împreună cu Daimler, un alt nou motor de un litru a intrat în producţie la Mioveni.

„Activitatea din România este concentrată asupra producţiei de aici şi asupra celor aproape 18.000 de angajaţi de pe platforma de la Mioveni“, a fost singurul comentariu pe care Christophe Dridi l-a făcut întrebat fiind de situaţia externă cu care se confruntă Alianţa Renault-Nissan.

Înmatriculările de autoturisme Dacia noi în Franţa au înregistrat anul trecut o creştere de 19,1%, la 140.326 de unităţi, comparativ cu 117.865 vehicule în 2017, arată datele publicate de Comitetul Constructorilor Francezi de Automobile (CCFA).

Livrările grupurilor Ford şi Daimler au scăzut în 2018 cu 2,1%, respectiv cu 3,8%, în timp ce Renault a raportat un avans de 2,5%. Pe ansamblu, piaţa auto franceză a înregistrat anul trecut o creştere de 3% (fiind înmatriculate 2,17 milioane de autoturisme noi).

Franţa rămâne a treia mare piaţă auto din Uniunea Europeană, în urma Germaniei şi Marii Britanii, dar înaintea Italiei şi Spaniei. În decembrie, au fost înmatriculate în Franţa 165.390 vehicule, un declin de 15%, comparativ cu perioada similară din 2017. Înmatriculările de autoturisme Dacia noi în Franţa au înregistrat luna trecută o scădere de 12,4%, la 9.603 unităţi, comparativ cu perioada similară din 2017.

Livrările grupurilor Ford şi Daimler au scăzut în decembrie cu 13,7%, respectiv 20%, în timp ce Renault a raportat un declin de 19,2%. Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană. AGERPRES

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a înmânat la Palatul Victoria reprezentanţilor a cinci companii acorduri de finanţare atribuite în baza schemei de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie. Printre firmele care au primit acorduri de finanțare s-a numărat și Automobile Dacia SA.

Gabriel Sicoe, director afaceri publice Grup Renault România, a declarat că Dacia a accesat schema de ajutor de stat pentru un proiect de creştere a capacităţii de producţie. „Această investiţie face parte dintr-un amplu program de investiţii pe care Renault îl derulează în România, care va ajunge în perioada următoare la 3 miliarde euro, în cei 20 de ani de după privatizare. Acordul de finanţare e vital pentru Dacia, în competiţia cu celelalte uzine Renault, în special cele care activează în ţări non-UE”, a spus el.

 Au mai primit acorduri de finanţare companiile Sogefi Suspensions Eastern Europe SRL, Swoboda Sibiu SRL, Martur Automotive Seating and Interiors SRL (care, de asemenea, are o fabrică în Argeş), Omnia Europe SA.

O parte dintre angajații secției Montaj de la Dacia au întrerupt lucrul aproape de schimbul de tură. Aproximativ 500 de oameni și-au manifestat nemulțumirea față de anunțul că 100 de posturi ar urma să fie externalizate ca urmare a robotizării. Ar exista totuși un acord ca angajații să rămână pe secție, dar în alte posturi.

Deocamdată nu a fost dat niciun comunicat oficial nici din partea patronatului și nici din partea sindicatului de la Automobile Dacia. În ciuda asigurărilor primite, muncitorii s-au arătat sceptici și cred că vor rămâne fărăr locuri de muncă.

Cert e ca aceasta acțiune vine înainte de începutul anului, atunci când se face negocierea pentru contractul colectiv de muncă valabil pentru 2019.

La Oltchim, companie care deține o parte din Arpechim, peste 50 de angajați au protestat fața de intenția patronatului de a face restructurări. Aproximativ 1.000 de angajați nu și-au semnat contractele colective de muncă, nemulțumiți de ofertele primite, adică salarii mici și lipsa primelor.

O dorință majoră a românilor, dar și a celor doi giganți din industria românească - Uzina Dacia de la Mioveni și Ford de la Craiova este pe cale să se concretizeze. Conducerea CNAIR şi reprezentanţii firmelor care au câştigat licitaţiile au semnat, luni, la sediul Consiliului Judeţean Dolj, contractele de proiectare şi execuţie a tronsoanelor 1 şi 2 din Drumul Expres Piteşti-Craiova.
Directorul general al CNAIR, Narcis Neaga, a declarat că, în urma contestaţiilor în instanţă, tronsoanele 3 şi 4 ale acestui drum expres vor fi relicitate, după ce firma care a contestat licitaţia a câştigat.

"Acest proiect de importanţă naţională, finanţat din fonduri europene, are o particularitate, din păcate, neplăcută. Discuţiile au început în martie-aprilie 2017, documentaţia şi modul în care a fost pregătită, noi am considerat că din punct de vedere legal a fost perfectă: în mai-iunie a fost publicată pe SEAP şi se aşteptau ofertele. Una din firmele din România a contestat documentaţia de licitaţia şi în urma traseelor legale privind contestaţiile s-a ajuns în situaţia ca azi, în decembrie 2018, să putem semna trei contracte, pentru două tronsoane, iar documentaţiile pentru tronsoanele 3 şi 4 să fie anulate şi reluate licitaţiile. Cum s-a ajuns aici? Este greu de imaginat că cineva care nu participă la o licitaţie, însă are dreptul să conteste, a contestat şi a câştigat, blocând astfel un proiect de importanţă naţională, finanţat din fonduri europene, care ar fi trebuit să aducă multe beneficii zonei şi din păcate doar două din cele patru tronsoane pot să fie semnate azi, urmând ca celelalte două tronsoane să fie relicitate", a spus Neaga, la Craiova.

Tronsonul 1 are o lungime de 17,7 km

Tronsonul 1 are o lungime de 17,7 km (km 0+000 - km 17+700) şi are ca punct de început desprinderea din varianta de ocolire Nord a municipiului Craiova, iar ca punct final, limita judeţului Dolj cu Olt. Acest tronson traversează teritoriile administrative ale localităţilor Craiova, Gherceşti, Pieleşti şi Robăneşti. Tronsonul 2 are o lungime de 39,85 km (km 17+700 - km 57+550) şi are ca punct de început limita dintre judeţele Dolj şi Olt, iar ca punct final, după municipiul Slatina, la intersecţia cu DN 65. Acesta traversează teritoriile administrative ale localităţilor Balş, Bârza, Piatra Olt, Slătioara, Ulmi, Slatina şi Valea Mare.


Firma care a câştigat contractul de proiectare şi execuţie a Tronsonului 1 (17,7 km) este Tirrena Scavi din Italia, iar valoarea contractului este de circa 76 de milioane de euro, iar pentru Tronsonul 2, care a fost împărţit în două loturi, câştigătoarea licitaţiei este asocierea de firme din România SA&PE Construct SRL - Spedition UMB SRL - Tehnostrade SRL - Consitrans SRL, valoarea celor două loturi (Lotul 1 cu o lungime de 18,5 (km 17+700 - Km 36+200) centrul Balş şi Lotul 2 în lungime de 21,35 (km 36+200- Km 57+550) fiind de circa 309 milioane de euro.

Potrivit directorului CNAIR, proiectul este finanţat din fonduri europene, prin POIM, a fost prevăzut în bugetului Ministerului Transporturilor şi al CNAIR, iar cererea de finanţare va fi transmisă la Bruxelles până la sfârşitul acestui an, împreună cu cea pentru podul de la Brăila. Durata de realizare a acestor trei contracte este de 36 luni, din care 12 luni pentru activitatea de proiectare şi 24 luni pentru execuţia lucrărilor, iar firmele câştigătoare au ofertat o perioada de garanţie a lucrărilor de 7 ani.

Cât costă, care este traseul

CNAIR mai amintește că perioada de garanție a lucrărilor va fi de 7 ani.

Tronsonul 1 are o lungime de 17,7 km (km 0+000 - km 17+700 și are ca punct de început desprinderea din varianta de ocolire Nord a municipiului Craiova, iar ca punct final, limita județului Dolj cu Olt. Acest tronson traversează teritoriile administrative ale următoarelor localități: Craiova, Ghercești, Pielești și Robănești.

Constructorul cu care s-a semnat contractul este TIRRENA SCAVI S.p.A. (ITALIA), iar valoarea contractului este de 358.179.480,69 LEI fără TVA, echivalentul a 76 milioane Euro fără TVA.

Specificatii tehnice Tronsonul 1:

Lungime: 17,7 km din care 10,165 km sunt situați pe curbe ceea ce reprezinta 57% din traseu

Viteza de proiectare: 120 km/h

Partea carosabilă: 2 x 7,00 metri

Benzi de încadrare: 4 x 0,5 metri

Acostamente: 2 x 1,5 metri

Spațiu median: 3,00 metri

Platforma: 22,00 metri

km 1+400 - intersecția cu DC4 - Craiova Vest


Principalele Poduri și Pasaje:

1. Pasaj la DN65 F la nod rutier Centura Nord Craiova - lungime: 108 m

2. Pasaj la DC4 la nod rutier Craiova Vest - lungime: 78 m

3. Pod la km 3+635 peste Valea Ursoaia - lungime: 54 m

4. Pod la km 6+410 peste paraul Teslui - lungime: 78 m

5. Pod la km 7+120 peste DJ 641 - lungime: 42 m

6. Pod la km 12+385 peste Valea Langa - lungime: 42 m

7. Pod la km 15+700 - lungime: 120 m

8. Pasaj la km 16+200 peste Calea Ferata 101 - lungime:78 m

Tronsonul 2 cu o lungime de 39,85 km (km 17+700 - km 57+550) și are ca punct de început limita dintre județele Dolj și Olt, iar ca punct final, după Municipiul Slatina, la intersecția cu DN 65. Acesta traversează teritoriile administrative ale următoarelor localități: Balș, Bârza, Piatra Olt, Slătioara, Ulmi, Slatina și Valea Mare.

Tronsonul 2 este împărțit în 2 loturi, după cum urmează:

- Lotul 1 cu o lungime de 18,5 (km 17+700 – Km 36+200)

- Lotul 2 îm lungime de 21,35 (km 36+200– Km 57+550).

Specificații tehnice Tronsonul 2 - Lotul 1:

Lungime: 18,5 km

Viteza de proiectare: 120 km/h

Partea carosabila: 2 x 7,00 metri

Benzi de incadrare: 4 x 0,5 metri

Acostamente: 2 x 1,5 metri

Spatiu median: 3,00 metri

Platforma: 22,00 metri

km 27+630 DJ 644 Barza Nord

km 35+685 - intersectia cu DC13 - Piatra Olt Nord - Vest


Principalele Poduri si Pasaje:

1. Pod la km 22+410 peste raul Oltet - lungime: 550 m

2. Pod la km 24+260 peste paraul Gengea - lungime: 30 m

3. Pasaj la km 26+235 peste Calea Ferata 101 - lungime:135 m

4. Pod la km 30+015 peste paraul Birlui - lungime: 405 m

5. Pasaj la km 19+870 peste DC 154A - lungime: 78 m

6. Pasaj la km 19+370 peste DN65 la nod rutier Bals Vest - lungime: 78m

7. Pasaj la km 27+630 peste DJ 644 la nod rutier Barza Nord - lungime: 78 m

Specificatii tehnice Tronsonul 2 - Lotul 2:

Lungime: 21,35 km

Viteza de proiectare: 120 km/h

Partea carosabila: 2 x 7,00 metri

Benzi de incadrare: 4 x 0,5 metri

Acostamente: 2 x 1,5 metri

Spatiu median: 3,00 metri

Platforma: 22,00 metri

1. Pod la km 39+220 peste Paraul Coarnes - lungime: 40 m

2. Pod la km 39+780 peste paraul Negrisoara - lungime: 40 m

3.Pod la km 44+510 peste raul Olt - lungime: 1690 m

5. Pod la km 47+875 peste paraul Milcov - lungime: 405 m

6. Pod la km 48+710 peste Calea Ferata - lungime: 112 m

7. Pod la km 52+200 peste DJ 653 - lungime: 42 m

8. Pod la km 52+490 peste CF 101- lungime: 78 m