Ordonanța de urgență care reglementează prețurile la energie și gaze pentru un an începând cu 1 aprilie va intra pe agenda Parlamentului, după ce a fost aprobată în această săptămână de Guvern.
Actul normativ stabilește că toți consumatorii casnici care nu consumă mai mult de 100 KWh lunar vor plăti un tarif de maximum 68 de bani pe kilowatt, cu TVA inclus. Pentru un consum de până în 300 KWh, prețul final facturat va fi de cel mult 80 de bani pe kilowatt, în timp ce companiile vor achita cel mult un leu pe kilowatt oră.
În ceea ce privește gazele naturale, clienții casnici vor plăti maximum 31 de bani, iar cei noncasnici nu mai mult de 37 de bani pe kilowatt oră./schelaru

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, cu 281 voturi pentru, niciun vot contra şi o abţinere, legea consumatorului vulnerabil, stabilind că aceasta va fi aplicată începând cu 1 noiembrie 2021. Legea prevede acordarea lunară de ajutoare financiare pentru gaze, electricitate și lemne anumitor categorii de persoane.

Potrivit legii, consumatorul vulnerabil este „persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale”.

Consumatorii vulnerabili se încadrează în următoarele categorii: a) consumatori vulnerabili din motive de venit; b) consumatori vulnerabili din motive de vârstă; c) consumatori vulnerabili din motive de sănătate; d) consumatori vulnerabili izolați.

Vor primi ajutoare financiare pentru încălzire:

    persoanele singure cu venit mediu net lunar mai mic de 2.053 de lei
    familiile în care venitul mediu lunar în cazul fiecărui membru al familiei este mai mic de 1.386 de lei/lună

Ajutoarele de încălzire pot varia astfel:

    Pentru gaze: Maxim 250 de lei/lună, minim 25 de lei/lună
    Pentru curent: Maxim 500 de lei/lună, minim 50 de lei/lună
    Pentru lemne: Maxim 160 de lei/lună, minim 16 lei pe lună

De asemenea, consumatorii vulnerabili vor primi și un supliment de 70 lei pe lună, astfel:.

Familiile şi persoanele singure beneficiază lunar, inclusiv în perioada sezonului rece, de un supliment pentru energie în sumă fixă, acordat în funcţie de sursele de furnizare a energiei utilizate, în cuantum de:

    a) 30 lei/lună pentru consumul de energie electrică;
    b) 10 lei/lună pentru consumul de gaze naturale;
    c) 10 lei/lună pentru consumul de energie termică; d) 20 lei/lună pentru consumul de combustibili solizi şi/sau petrolieri.
    În situaţia în care singura sursă de energie utilizată este energia electrică, cuantumul suplimentului este de 70 lei/lună

Valoarea de referință a ajutoarelor, în funcție de sistemul de încălzire utilizat, se actualizează prin hotărâre a Guvernului și nu poate fi mai mică de: a) 250 lei/lună, pentru gaze naturale; b) 500 lei/lună, pentru energie electrică; c) 160 lei/lună, pentru combustibili solizi și/sau petrolieri.

Ajutorul se acordă în funcție de venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, iar suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat, după cum urmează:

    a) în proporţie de 100% din valoarea de referinţă, dar nu mai mult decât consumul facturat, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 200 lei;
    b) în proporţie de 90%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 200,1 lei şi 320 lei;
    c) în proporţie de 80%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 320,1 lei şi 440 lei;
    d) în proporţie de 70%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 440,1 lei şi 560 lei;
    e) în proporţie de 60%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 560,1 lei şi 680 lei;
    f) în proporţie de 50%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 680,1 lei şi 920 lei;
    g) în proporţie de 40%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 920,1 lei şi 1040 lei;
    h) în proporţie de 30%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1040,1 lei şi 1160 lei;
    i) în proporţie de 20%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1160,1 lei şi 1280 lei;
    j) în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 1280,1 lei şi 1386 lei;
    k) în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 1280,1 lei şi 2053 lei.

Mai există în lege și ajutoare non-financiare:

    facilităţi de acces şi conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale
    interzicerea deconectării de la sursele de energie pentru toate categoriile de consumatori vulnerabili.

Vești bune pentru locuitorii din Clucereasa!Lucrările pentru execuția rețelei de distribuție gaze naturale sunt în grafic

Potrivit conducerii Primăriei Mioveni, lucrările pentru execuția rețelei de distribuție gaze naturale în cartierul Clucereasa au început în luna aprilie, iar cel târziu în luna octombrie a acestui an locuitorii din zonă vor avea alimentare cu gaze.

Amintim că traseul conductelor de distribuţie va fi de o parte şi de alta a DN 73, pe străzile Calea Câmpulung, Gării, Aleea Clucerului, Barajului, Depozitelor şi Filipeştilor, pe o lungime totală de 6.285 km.

Valoarea totală a acesti investiții este de 2.592.766,02 lei, din care Primăria Mioveni va achita suma 2.499.167,20 lei plus TVA, iar ENGIE România doar 93.598,85 lei, plus TVA.

Luni, 14 aprilie, o delegație la cel mai înal tnivel din mai multe domenii, condusă de prim-ministrul Republicii Socialiste Vietnam, Excelența Sa Nguyen Xuan Phuc, va veni pentru trei zile la Bucureşti. Din 2016 relaţiile dintre România şi Vietnam au intrat pe o turnură ascendentă şi extrem de dinamică. După 20 de ani, relația tradițională dintre România și Vietnam renaște. De altfel, Vietnamul poate deveni un aliat strategic al țării noastre în Asia, gigantul care devine, încet-încet, principalul jucător pe piețele mondiale.
Ca un prim pas, premierul Vietnamului va veni însoțit de o delegație de 50 de companii din mediul de afaceri vietnamez care vor discuta oportunitățile economice bilaterale și cooperarea forței de muncă. Prezența șefului guvernului vietnamez are ca socp promovarea și dezvoltarea relațiilor economice și culturale dintre Vietnam și România, în special în contextul în care România a preluat, anul acesta președinția Consiliului Uniunii Europene, iar Republica Socialistă Vietnam este în plin proces de negociere pentru semnarea acordului de comert liber cu Uniunea Europeană.
Modificările legislate au permist ca deja, în România să fie angajați peste 3.000 de lucrători vietnamezi, aproape jumătate dintre aceștia venind în țara noastră în cursul acestui an. Ca urmare a relaxării politicii de vize în 2017, numărul lucrătorilor vietnamezi a crescut considerabil. Cea mai importantă comunitate de lucrători vietnamezi din România se află în momentul de faţă la Tulcea, la Şantierul Naval Vard, aproximativ 450 de persoane. Pregătirea și seriozitatea acestora, pe o piață deficitară pentru resursa umană, reprezintă pentru companiile românești o oportunitate deosenbită.
Dintr-o țară izolată, devastată de război, Vietnamul a devenit o adevărată forță economică. Reformele din ultimii 30 de ani au transformat Vietnamul într-o forță economică în Asia, iar infrastructura s-a modificat la un nivel extraordinar. Din 1990, economia a crescut o creștere anuală de 7 procente, a doua cea mai mare după China la nivel mondial. Ca să vă faceți o idee, în 1993, 60% din populație trăia în sărăcie. Într-un singur deceniu, nivelul de sărăcie a ajuns la sub 14%. Asta înseamnă că 40 de milioane de vietnamezi au ieșit din zona de sărăcie. Și vorbim aici despre o ţară cu 100 de milioane de locuitori, cu 60 de milioane de braţe apte de muncă.

O legătură tradițională
Legăturile dintre Hanoi şi Bucureşti, stabilite în anii 50, au avut mai degrabă o componentă ideologică decât una pragmatică, economică şi comercială. Chiar şi aşa, între 1950 şi 1989, peste 3.500 de vietnamezi au fost educaţi în universităţile României, cei mai mulţi în domeniile inginereşti şi medicale. Ca atare, mare parte din revigorarea economică a Vietnamului de astăzi se datorează unor oamenși școliți în România, iar atașamentul pregătirii profesionale, într-o țară unde cultura educației este ridicată la rang de conștiință națională, este extrem de puternic.
Revenind la perioada actuală, în ultima parte a anului 2018, ministrul român al Mediului de Afaceri, Comerţului şi Antreprenoriatului, Ştefan Radu Oprea, a semnat la Hanoi un Memorandum privind promovarea investiţiilor şi altul privind colaborarea bilaterală în domeniul IT. Două documente pe care partea vietnameză le cerea insistent. România s-a oferit să şcolarizeze în universităţile ei tineri vietnamezi în domeniul IT şi apoi să organizeze stagii de practică pentru aceştia. Este o oportunitate unică pentru Vietnam pentru că nicio ţară nu a mai oferit o astfel de colaborare. Nguyen Xuan Phucs-a declarat de acord să colaboreze cu România, prin trimiterea de forţă de muncă, în domenii precum construirea de autostrăzi, infrastructură şi sistemul medical.

România și Vietnamul pregătesc schimburi economice majore
Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Marius Budăi, asigura oficialităţile vietnameze, la 28 noiembrie 2018, că „drepturile lucrătorilor extracomunitari, printre care se numără şi cetăţenii vietnamezi, au fost, sunt şi vor fi respectate în România în aceleaşi condiţii în care sunt şi cele ale angajaţilor români. Legislaţia românească nu face discriminare între angajaţi, lucrătorii vietnamezi au aceleaşi drepturi ca şi cei români.”
„În perioada 2010-2018, comerţul bilateral dintre România şi Vietnam a început să crească, apropiindu-se de 300 milioane dolari la sfârşitul anului 2018” anunţa, la 24 octombrie 2018, agenţia naţională de presă VNA. Şi cotidianul Partidului Comunist, şi agenţia de presă de la Hanoi insistau că „Pentru Vietnam, România este cea mai mare piaţă din Europa de Sud şi de Sud-Est, cu o localizare convenabilă pentru transportul maritim, la intersecţia a trei coridoare europene de transport. România are dezvoltate sectoarele de petrol, gaz, petrochimie, construcţii, sănătate, producţie farmaceutică. România poate ajuta Vietnamul şi în alt sens, deoarece este membră a numeroase instituţii şi organizaţii internaţionale de cooperare economică”.

Investiții sigure în Vietnam și forță de muncă pregătită profesional pentru România
Deocamdată, nivelul investiţiilor româneşti în Vietnam este ridicol: 1,2 milioane dolari. Ne situăm pe locul 93 din cei 125 de investitori ai ţării în condiţiile în care înainte de 2016 nu exista nimic. Schimburile de informații între mediile de afaceri dintre cele două țări au oferit oportuniță pentru descoperirea unei piețe cu un potențial extraordinar. Cadrul legislativ și parteneriatele internaționale, nivelul extrem de ridicat de profesionalizare și forța de muncă de zeci de miloane de oameni s-au dovedit extrem de atractive pentru oamenii de afaceri România, așa cum este pentru mediul de afaceri din toată lumea. În plus, deși distanța geografică poate părea un impediment, legile clare, precum și garanția unor paterneriate sigure, garantate de statul vietnamez sunt oportunități care pot depăși oricând barierele măsurate în kilometri.
În contextul în care Uniunea Europeană pare să își asume un rol de jucător global în zona schimburilor economice, Vietnamul poate reprezenta, alături de alte puteri asiatice, un partener pragmatic și de încredere.
Bruxelles şi Hanoi au negociat deja propriul acord de liber schimb pe care l-au finalizat ca formă în februarie 2016. După trei ani în care această iniţiativă a trenat (ca şi acordul similar cu Singapore), România poate juca un rol important în relansarea unei relaţii tradiţionale cu ţara sud-est asiatică.

Vietnamul, un miracol economic
În 2017, Donald Trump cataloga Vietnamul drept statul cu cea mai dinamică dezvoltare economică. "Este o creștere miraculoasă! Astăzi nu mai suntem dușmani, suntem prienteni. În 1990, 1 din patru vietnamezi nu avea curent electric în casă și supraviețuia cu câțiva dolari. Astăzi, Vietnamul are una din cele mai mari creșteri economice din lume iar universitățile din Vietnam produc unii dintre cei mai bine pregătiți studenți din lume. Și asta este spectaculos!", spunea, în urmă cu doi ani, președintele SUA Donal Trump.
Dezvoltarea fără precedent a Republicii Socialiste Vietnam are la bază o serie de reforme instituționale și o largă deschidere către investițiile private și comerț.


Acordul de liber schimb dintre Vietnam și Uniunea Europeană, o carte câștigătoara și pentru România

Cu un produs intern brut de 223 miliarde USD în 2017 şi exporturi de circa 220 miliarde USD, conform Băncii Mondiale, această economie este una dintre cele mai deschise economii din lume. Multe din produsele high-tech din domeniul IT sunt fabricate deja în Vietnam la o calitate apreciată de toți marii producători globali. Pe o piață europeană care încearcă să scape de anumite dependențe și presiuni din partea Rusiei, de invazia produselor chinezești, Vietnamul poate fi o alternativă viabilă. La jumătatea mandatului său de preşedinţie a Consiliului European, România poate valorifica rolul pe care îl are pentru a promova relaţiile Uniunii Europene cu Republica Socialistă Vietnam pornind de la nişte premise programatice, realiste. Încheierea acordului de liber schimb ar fi un important semnal în acest sens. Să nu uităm că deja Vietnamul are un parteneriat de succes cu SUA, cu schimburi comerciale la un nivel ridicat. Deocamdată însă, România nu are nici măcar un ambasador numit la Hanoi care să permită oamenilor de afaceri sau studenţilor vietnamezi să obţină viza de România fără a se deplasa în ţări vecine. Acest aspect s-ar putea însă schimba în urma vizitei premierului Nguyen Xuan Phuc și ar putea fi semnalul unei colaborări comerciale fără precedent între România și Vietnam.

 

Comisia Europeană deschide procedură de infringement împotriva României din cauza plafonării preţului gazelor, decisă la finalul anului trecut, prin Ordonanţa 114. utoritățile de la Bruxelles au decis să trimită României o scrisoare în care arată că au fost încălcate Directiva privind gazele naturale și Regulamentul privind siguranța furnizării de gaze.

Comisia a constatat că sistemul prețurilor angro reglementate, nou introduse pe piața gazelor din România, ar putea afecta obiectivul de protejare a consumatorilor casnici împotriva creșterilor excesive de preț.

Ministerul Energiei aşteaptă comunicarea oficială a deciziei de la Bruxelles, au declarat reprezentanţii ministerului, pentru Agerpres.

"Ministerul Energiei aşteaptă comunicarea oficială a documentului din partea Comisiei Europene, pentru a analiza elementele semnalate de CE şi pentru a începe dialogul specific în astfel de proceduri", au indicat oficialii instituţiei.

În decembrie, reprezentanţii guvernului spuneau că au decis să introducă această plafonare la producători pentru 3 ani, tocmai pentru ca preţurile plătite de consumatorii casnici să nu mai crească.

Pagina 1 din 4

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.