Persoanele fizice se pot adresa producătorilor/dealerilor auto pentru înscrierea în cadrul Programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus începând de marţi dimineaţa de la ora 10:00, potrivit Administraţiei Fondului pentru Mediu.
Persoanele juridice îşi pot încărca în aplicaţia informatică documentele necesare participării în cadrul celor două programe.

Ediţia din acest an a celor două programe guvernamentale vine cu o serie de modificări.

Astfel, în ceea ce priveşte "Rabla Clasic", prima de casare este de 6.000 lei pentru un autovehicul uzat, respectiv de 9.000 lei pentru două autovehicule vechi, la care se pot adăuga următoarele beneficii: ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou (cu excepţia motocicletelor), al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP; ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou (cu excepţia motocicletelor), echipat cu motorizare GPL/GNC; ecobonus în valoare de 3.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou (fără motociclete), echipat cu sistem de propulsie hibrid; ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puţin 15 ani de la data fabricaţiei şi care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

O altă modificare se referă la vechimea autovehiculului uzat eligibil în cadrul programului, care trebuie să fie de cel puţin 6 ani de la data primei înmatriculări în România, faţă de 8 ani cât se solicita anterior.

Pentru achiziţionarea de motociclete noi în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat, se acordă o primă de casare de 6.000 lei, la care se pot adăuga: un ecobonus de 1.500 lei - pentru autovehiculul nou motocicletă al cărui sistem de propulsie generează maximum 90 g CO2/km în sistem WMTC; un ecobonus de 1.500 lei - pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puţin 15 ani de la data fabricaţiei şi care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

În ceea ce priveşte Programul Rabla Plus, s-a introdus obligativitatea casării unui autovehicul uzat pentru achiziţionarea unui autovehicul nou. Totodată, pentru fiecare autovehicul nou, există posibilitatea casării a maximum două autovehicule uzate.

Cuantumul finanţării este următorul: 51.000 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau un autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen şi 26.000 de lei pentru un autovehicul nou electric hibrid plug-in (cu excepţia motocicletelor), care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP, în schimbul casării unui autovehicul uzat; 54.000 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen şi 29.000 de lei pentru un autovehicul electric hibrid plug-in, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP, pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate; pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani şi care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3, se mai poate acorda un ecobonus de 1.500 lei/autovehicul.

Totodată, ecotichetul pentru achiziţionarea unei motociclete electrice este 26.000 lei, la care se poate adăuga un ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puţin 15 ani de la data fabricaţiei şi care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Grupul de lucru care va pune la punct formula de calcul a penalităţii care va înlocui taxa auto îşi va încheia activitatea până la finele anului şi va prezenta o variantă finală, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de bilanţ, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

"Nu vom vorbi de nicio taxă de mediu, dar nu vreau să se repete greşeala de până acum. Vreau ca formula de calcul la care se lucrează la ora actuală, să fie o formulă care să nu mai poată fi contestată, atacată, care să stea în picioare, astfel încât într-adevăr cel care poluează să fie cel care să plătească o penalitate. Am promis că, până la finele acestui an, Grupul de lucru să-şi încheie activitatea şi să prezinte o variantă finală. Până atunci, avem grijă să facem prevenţie prin lansarea unor proiecte de prevenire a poluării printr-o serie de proiecte", a spus Gavrilescu.

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii.

Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a fost modificată, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie atât la reînmatricularea maşinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, cât şi pentru cei care aduceau maşini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care plătiseră deja urmau să primească banii înapoi.

Din 15 martie 2013 a intrat în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto a fost calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii.

Timbrul de mediu pentru autovehicule face parte din cele 102 taxe nefiscale care au fost eliminate de la 1 februarie 2017.

Simona Brătulescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Argeș, a participat, miercuri, la dezbaterea care a avut loc la Palatul Parlamentului pe marginea planului de acțiune privind managementul urșilor în România, pentru următorii 10 ani. Subiectul este unul delicat și a iscat numeroase controverse: pe de o parte se află asociațiile de protecție a animalelor, care se tem că introducerea unei cote de vânătoare va duce la unele abuzuri, iar pe de altă parte... cetățenii, care se tem pentru viața lor și sunt terorizați de prezența urșilor în propriile gospodării. La mijloc se află autoritățile de la Ministerul Mediului, care au încercat să găsească acea cale de mijloc: să protejeze și populația de urși bruni din țara noastră și să o mențină în niște cote care să nu-i afecteze existența, dar să asigure și protecția cetățenilor.

,,S-a spus că acest plan de măsuri nu ar merge la cauză, ci ar viza efectele. Din păcate, așa este, numai că, ajunși în acest punct, nici nu se poate altfel. Defrișările abuzive au lăsat fără ,,casă" multe populații de urși care, la rândul lor, au venit peste casele și gospodăriile oamenilor. În egală măsură, Ministerul Mediului vizează și un plan masiv de reîmpădurire a României, dar pentru a se naște o pădure, e nevoie de mulți ani. Până atunci, până când vom ajunge să reparăm parte din distrugerile făcute tot de mâna omului, trebuie să asigurăm protecția cetățenilor. În Argeș, nu puține au fost cazurile în care viața oamenilor a fost pusă în pericol, iar, ca autoritate, când ai în balanță viața unui om și pe cea a unui urs, nu ai decât o singură variantă de ales. Avem obligația, însă, ca din această experiență să fi învățat ceva: anume că natura reacționează atunci când nu o respecți. De aici și numeroasele cazuri de urși care ajung în comunitățile umane, de aici și alunecările de teren, de aici și inundațiile care provoacă pagube din ce în ce mai semnificative ș.a.m.d.. Lecția responsabilității este cea pe care trebuie să o învățăm fiecare în parte, autorități sau simpli cetățeni." a declarat vicepreședintele Simona Brătulescu.

Potrivit planului de acțiune întocmit de către Ministerul Mediului, pentru conservarea populației de urs brun din România vânătoarea ar urma să se facă în cadrul sezoanelor de vânătoare stabilite prin legislația în vigoare, acolo unde densitățile populației de urs brun sunt mai mari decât efectivele optime. Nivelul maxim de intervenție în populația de urs brun se va stabili anual, până la nivelul sporului natural și chiar peste acesta.

În zonele în care s-au produs pagube sau populația a fost atacată, situațiile concrete ar urma să fie analizate de o comisie de specialiști, din care să facă parte și reprezentanți ai Agențiilor locale pentru Protecția Mediului și/sau Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatele județene. Acestea ar urma să decidă, punctual, măsurile care se impun: fie vânarea exemplarelor, fie relocarea acestora.

Recoltarea sau capturarea exemplarelor din specia urs brun se va realiza numai cu acordul autorității publice centrale pentru protecția mediului, prin Direcția biodiversitate, cu notificarea prealabilă și punctul de vedere al agențiilor teritoriale pentru protecția mediului și a comisariatelor județene ale Gărzii Naționale de Mediu.

Ministerul Mediului a mai dispus măsuri privind translocarea și/sau reintroducerea unor indivizi din specia urs brun; funcționarea unor specialiști acreditați care să asigure suport tehnic și științific în managementul speciei urs brun; stabilirea unor compensații și/sau suport financiar pentru persoanele sau entitățile care au fost sau sunt afectate de prezența speciei urs brun.

Din păcate, dechiderea celorlalte țări pentru a primi spre relocare urși din România nu este deloc mare. Din contră! Potrivit ministrului Mediului, s-au făcut mai multe adrese către ambasade ale țărilor din Uniunea Europeană, prin care ne arătam disponiilitatea de a oferi familii de urși, pentru relocare. Majoritatea răspunsurilor au fost negative, fiind oferite următoarele motivații: au suficiemte efective de urși; teama ca o populație mai numeroasă de urși să nu le afecteze turismul; teama ca populația să nu aibă, pe viitor, de suferit.

Noul Plan de Acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România, care a fost supus dezbaterii publice de Ministerul Mediului în perioada 17 – 27 aprilie.

Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, va trimite luni corpul de control al ministerului la depozitele de deșeuri menajere și lemnoase de la Ștefănești. Ea a atras atenția că nu se va juca și că vor fi luate măsuri drastice. Mulți dintre foștii mei colegi nu au deschis ochii mari când au dat autorizațiile de mediu, ca să nu mai spunem că au fost date autorizații de mediu date întâmplător cum se spune. Eu nu prea cred. Dacă garda de mediu nu percutează, va păți ce au păți și alții, cum a fost cazul celui de la Cluj. Lucrurile trebuie făcute imediat. Amenzile date de garda de mediu din mai anul trecut, cumulate, comparativ cu ultimii 3 ani, sunt în creștere. Pe mine nu mă bucură că dăm amenzi. Problema este că noi acum, și este în dezbaterea finală modificarea unor legi prin care sancțiunile și procedurile de cum se depozitează, unde depozitează și cine nu depozitează cum trebuie, vor fi uriașe. Corpul de control al ministrului mediului s-a mai deplasat la Câmpulung, dar dacă legea nu este respectată, eu nu am ce să fac. Luni, voi da ordin pentru verificarea depozitului de la Ștefănești -  a amenințat Grațiela Gavrilescu.

In curând, Cetatea Poenari va fi redeschisă publicului după ce mai bine de două săptămâni accesul a fost blocat din cauza faptului că pe traseu și-a făcut apariția o familie de urși.
Instituţia Prefectului – Judeţul Argeş a solicitat Ministerului Mediului o derogare de la măsurile de protecţie a speciilor de faună sălbatică, pentru relocarea unui exemplar de urs (femelă) şi trei pui.
Urmare a acestei adrese, Ministerul Mediului a transmis acordul pentru capturarea, transportul şi relocarea celor patru urşi (o femelă şi trei pui) de pe fondul cinegetic din comuna Arefu pe fondurile cinegetice Bratia şi Râuşor.
Procedura de relocare se va efectua cu sprijinul personalului tehnic de specialitate sub coordonarea Direcţiei Silvice Argeş, Inpectoratului de Jandarmi Judeţean Argeş şi a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Puică Nicolae” al Judeţului Argeş.

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.