Guvernul a adoptat, miercuri, în şedinţă, noul proiect al Legii Pensiilor, documentul având şi avizul Consiliului Economic şi Social.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat, miercuri, după şedinţa de Guvern în care a fost adoptat noul proiect al Legii Pensiilor, că nicio pensie nu va scădea după recalculare, că nu se modifică vârsta standard de pensionare şi nici stagiul de cotizare.

"Nicio pensie nu ca scădea după recalculare. Nu se modifică vârsta standard de pensionare şi nici stagiul de cotizare", a declarat ministrul Muncii, după şedinţa de Guvern.

Lia Olguţa Vasilescu a mai anunţat că printre noutăţile aduse de proiect se numără cea privind introducerea masteratului şi doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, pentru fiecare an de perioadă asimilată urmând a se acorda câte 0,25 de puncte.

Vasilescu anunţă că impactul financiar în anul 2019 al Legii Pensiilor va fi de 8,4 miliarde lei. În 2020 suma se va tripla

Guvernul a aprobat, miercuri, proiectul noii Legi a pensiilor, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, precizând că impactul financiar al legii va fi în 2019 de 8,4 miliarde de lei, urmând să ajungă în 2020 la 24,8 miliarde de lei.  

"Impactul financiar va fi în anul 2019 de 8,4 miliarde de lei, în 2020- 24, 8 miliarde , în 2021- 58 de miliarde, iar în anul 2022 - 81 de miliarde", a declarat Lia Olguţa Vasilescu.

Guvernul României a aprobat, miercuri, proiectul noii Legi a pensiilor, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Proiectul de lege prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, să fie aplicată noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referinţă (VPR):
* 1.265 de lei în 2019;
* 1.775 de lei în 2020;
* 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii.

 

Proiectul de act normativ se bazează pe mai multe principii fundamentale, respectiv contributivitate, adică plată în funcţie de contribuţie, eegalitate, adică pensionari care au aceeaşi vechime, dar care au ieşit la pensie în momente diferite, primesc aceeaşi sumă de bani, solidaritate socială, adică generaţiile în activitate susţin, prin plata contribuţiilor lor, generaţiile de pensionari şi, în viitor, vor fi susţinute la rândul lor şi imprescriptibilitate, adică dreptul la pensie nu se poate prescrie.

Noul proiect introduce sintagma contribuţii „datorate şi plătite”, pentru calculul pensiei. Asta ca urmare a faptului că, în trecut, au fost numeroase cazurile în care angajatorii nu achitau taxele către stat.

Pentru a nu dezavantaja angajaţii, noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Angajaţii nu vor fi penalizaţi pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele.

În paralel, proiectul de lege prevede şi debirocratizarea şi accesul online la informaţiile despre propriile contribuţii. Astfel, ANAF va transmite către Casa Naţională de Pensii Publice sumele datorate şi plătite pentru fiecare salariat. Cetăţenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obţinut şi sumele achitate drept contribuţii. În cazul în care vor constata ca angajatorii nu le achită contribuţiile vor putea sesiza organele abilitate.

În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată. În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se menţin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul.

Printre noutăţile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare.

Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

Totodată, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare. În cadrul acestei categorii a fost nominalizat ca pensionar şi nevăzătorul, a cărui situaţie a fost reglementată, în toată succesiunea actelor normative începând cu anul 1967, în condiţii specifice, determinate de situaţia fizică, motiv pentru care stagiul de cotizare necesar pensionării este mai mic decât stagiul minim de cotizare prevăzut de lege pentru asiguraţii sistemului public de pensii.

Condiţiile speciale şi deosebite şi fostele grupe de muncă se păstrează şi, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoaşterea altor locuri de muncă în condiţii speciale.

De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiţii deosebite, şi de la 2 ani la un an pentru condiţiile speciale. De exemplu: pentru un an realizat în condiţii deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiţii speciale vârsta se reduce cu 6 luni.

Ministerul Muncii precizează că, deşi propunerea partenerilor sociali a fost de a stabili un prag minim de 4 ani de la care să pornească reducerea, proiectul a fost modificat în sensul că pragul minim este de un an atât pentru condiţii deosebite cât şi pentru condiţii speciale.

Dacă până acum, o persoană care avea perioade lucrate în condiţii de muncă în grupa a II-a sau deosebite de muncă mai mici de 6 ani nu avea nicio reducere, aceasta va putea beneficia de acum încolo de această facilitate (reducerea vârstei de pensionare).

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură. În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vârstă standard de pensionare. Ca şi excepţie, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil. Se menţin celelalte prevederi din actuala legislaţie cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condiţiile speciale şi deosebite, handicapul s.a.

Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parţială şi se menţin prevederile legale în vigoare.

În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată.

Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislaţia în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferenţiere în funcţie de anii lucraţi între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situaţia în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie.

O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă. Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee. Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă ei pot opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii. Sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi.

Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial. Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuţii şi, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei.

 Guvernul a adoptat noul proiect al Legii Pensiilor, documentul având şi avizul Consiliului Economic şi Social.
”Proiectul de lege prevede creșteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, după cum urmează: în anul 2019, 1265 de lei, în anul 2020, 1775 de lei, iar în 2021, 1875, adică suma aferentă VPR nou introdus 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global și altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuții (...) Nicio pensie nu ca scădea după recalculare. Nu se modifică vârsta standard de pensionare şi nici stagiul de cotizare", a declarat ministrul Muncii, după şedinţa de Guvern.
Lia Olguţa Vasilescu a mai anunţat că printre noutăţile aduse de proiect se numără cea privind introducerea masteratului şi doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, pentru fiecare an de perioadă asimilată urmând a se acorda câte 0,25 de puncte.
De asemenea, se prevede reducerea vârstei de pensionare pentru cei care muncesc în condiţii deosebite. Astfel, pentru un an realizat în condiţii deosebite, vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiţii speciale vârsta se reduce cu 6 luni. O altă modificare prevede o majorare cu 25% a punctajelor lunare pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare ca nevăzători.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri proiectul privind modificarea Codului penal. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri că va contesta la CCR Codul penal şi Codul de procedură penală. Și PNL a anunțat că va face același lucru.

"Despre conţinutul Codului penal modificat voi avea o prezentare mai lungă atunci când voi contesta la CCR acest act normativ. De asemenea, este bine de ştiut că şi Codul de procedură penală, la care m-am referit acum câteva zile, este în pregătire pentru a fi contestat la CCR. Modificările care s-au făcut în bună măsură sunt fie inutile, fie chiar toxice şi dăunătoare şi am de gând să folosesc toate instrumentele constituţionale pentru a contesta aceste două acte normative - Codul penal şi Codul de procedură penală", a spus Iohannis, la Cotroceni.

El a afirmat că adoptarea Codului penal este un eveniment de-a dreptul revoltător, subliniind că ceea ce se întâmplă reprezintă dictatura majorităţii.

"Este pur şi simplu inadmisibil cum a transformat PSD procedurile parlamentare şi cum se acţionează în ziua de azi în Parlament. Ceea ce se întâmplă în aceste zile se numeşte dictatura majorităţii şi este profund dăunătoare democraţiei. Avem o sumedenie de politicieni în România care clamează că noi trebuie să dăm mai multă atenţie Parlamentului, pentru asta în primul rând Parlamentul trebuie să îşi dea atenţia cuvenită. PSD a trecut în timp record Codul penal în Parlament, cu un simulacru de dezbatere în Camera Deputaţilor şi acest lucru este profund dăunător. PSD a reuşit în scurt timp să distrugă demnitatea actului de legiferare, să transforme dezbaterile din Parlament într-o dezbatere lipsită de transparenţă, cu un rezultat previzibil. Se trece cu tăvălugul peste argumentaţia opoziţiei", a precizat Iohannis.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri proiectul privind modificarea Codului penal. S-au înregistrat 167 de voturi "pentru", 97 ''împotrivă'' şi 19 s-au abţinut. Nouă deputatți de la minorități, dar și unul de la PMP au votat în favoare.

Raportul a fost adoptat marţi după-amiază de parlamentarii din Comisia parlamentară specială pentru elaborarea legilor Justiţiei, după ce proiectul privind modificările la Codul penal a fost aprobat de Senat.

În comisie, a fost păstrată forma adoptată de Senat, modificările fiind unele de natură tehnică. Comisia a acceptat un amendament al ALDE potrivit căruia pentru a se constata infracţiunea de delapidare este obligatorie plângerea penală prealabilă împotriva funcţionarului public.

Proiectul de modificare a Codului penal, iniţiat de parlamentari PSD şi ALDE, a fost adoptat marţi în plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.

Opoziţia a acuzat că textul a fost scris pentru a-l salva de probleme penale pe Liviu Dragnea, condamnat în prima instanţă, la 3 ani şi jumătate de închisoare, cu executare. ”Credeţi că ăştia mă lasă să scap?!” a fost reacţia lui Liviu Dragnea.

Casa Judeteana de Pensii Arges face cunoscut beneficiarilor sistemului public de pensii că au fost făcute o serie de modificări în privința perioadei în care se face plata pensiilor la domiciliu sau a altor drepturi.

Astfel, începand cu luna iulie 2018, plata pensiilor la domiciliul beneficiarilor va fi efectuata in perioada 1 – 15 ale lunii (in prezent, aceasta se efectueaza in perioada 14 – 28 ale lunii). Pentru pensionarii avizaţi (cei care nu sunt găsiți la domiciliu) drepturile bănești și documentul de plată se pot ridica de la ghişeele poştale, în termen de 2 zile lucrătoare după ultima zi de plată a lunii respective .
De asemena, începand cu luna iulie 2018, plata drepturilor prevazute de legi speciale (ex. Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004), la domiciliul beneficiarilor va fi efectuata in perioada  1 – 15 ale lunii (in prezent, aceasta se efectueaza in perioada 14 – 28 ale lunii). Pentru pensionarii avizaţi (cei care nu sunt găsiți la domiciliu), drepturile bănești și documentul de plată se pot ridica de la ghişeele poştale în termen de 2 zile lucrătoare după ultima zi de plată a lunii respective .

Pentru persoanele care beneficiaza de plata drepturilor de pensie si a altor drepturi prevazute de legi cu caracter special prin conturi bancare, precizam ca, se va respecta data de 14 a lunii (actualul calendar de plata). Documentul de informare (talonul mov) se transmite între 1 - 15 ale lunii – la domiciliul beneficiarilor. Pentru pensionarii avizaţi la domiciliu, documentul de informare se poate ridica de la ghişeele poştale, în termen de 2 zile lucrătoare după ultima zi de plată a lunii respective.

Incepand cu luna iulie 2018, valoarea punctului de pensie se majoreaza cu 10% si va fi de 1.100 lei, conform OUG nr.82/2017 pentru modificarea si completarea unor acte normative (in prezent,valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei).

Incepand cu luna iulie 2018, cuantumul indemnizatiei pentru insotitor in cazul pensionarilor de invaliditate incadrati in gradul I de invaliditate va fi de 880 lei (80% din valoarea unui punct de pensie, conform art.77 din Legea nr.263/2010). In prezent, cuantumul indemnizatie de insotitor este de 800 lei).

Incepand cu luna iulie 2018, nivelul indemnizatiei sociale pentru pensionari va fi de 640 lei, conform OUG nr.82/2017 pentru modificarea si completarea unor acte normative (in prezent, nivelul indemnizatiei sociale pentru pensionari este de 520 lei).

În timp ce în zona economică mulți privați se plâng de faptul că ultimele modificări ale transferului de contribuții de la angajator la angajat le-au perturbat activitatea, una din cele mai importante companii din industria energetică și din țară, CEZ România, are o altă viziune. Martin Zmelik, Country Manager al Grupului CEZ în România, a precizat că grupul consideră că trebuie să respecte Codul Fiscal din țara unde activează și că, deși există un efect negativ, acționariatul nu a decis ajustarea activităților în funcție de modificările aduse Codului Fiscal.
Activitatea de zi cu zi a grupului nostru nu a fost a afectată. Pentru noi planul este acela de realizare a investițiilor. Pentru noi este un impact secundar. Activitățile noastre nu se bazează în jurul arbitrajului legat de taxe. La urma urmei suntem o companie privată, cu acționariatul ei și trebuie să respectăm cerințele dintr-un cod fiscal. Abordăm cu toată seriozitatea orice modificare cu impact negativ, dar nu ne-am ajustat activitățile noastre în funcție de codul fiscal, a precizat Martin Zmelik, Country Manager al Grupului CEZ în România la prezentarea raportului de impact  al companiei în domeniul energiei electrice, eveniment organizat la Pitești.  

Grupul CEZ în România este reprezentat prin 8 companii – Distribuție Energie Oltenia, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development și TMK Hydroenergy Power. Este prezent pe piață românească încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuție a energiei electrice Electrica Oltenia SA.După procesul de separare a activităților (unbundling) încheiat cu succes în anul 2007, Distribuție Energie Oltenia (fosta CEZ Distribuție) asigură alimentarea cu energie electrică a șapte județe: Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman și Vâlcea. CEZ Vânzare este principalul furnizor de energie electrică din sud-vestul României, dar și furnizor de gaze naturale, cu un portofoliu de clienți casnici și industriali care depășește 1,4 milioane de clienți.
Deține în România și cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, în zona Dobrogea, la Fântânele, Cogealac și Grădina. Parcul Eolian a însemnat o investiție de 1,1 miliarde euro și conține 240 de turbine eoliene cu o putere totală instalată de 600 MW. Întreaga capacitate a Parcurilor Eoliene CEZ a fost pusă în funcțiune la sfârșitul anului 2012.
Totodată, începând cu 2011, Grupul CEZ în România deține în portofoliul sau sistemul hidroenergetic de lângă Reșița, județul Caraș-Severin, format din 4 microhidrocentrale (Grebla, Crainicel 1, Crainicel 2 și Breazova) și amenajările hidro aferente de la Trei Ape, Gozna, Văliug și Secu. Grupul CEZ a investit în reabilitarea complexului de hidrocentrale de la Reșița în scopul creșterii eficienței, capacitatea de producție ridicându-se de la 18MW la circa 22 MW după finalizarea procesului de modernizare.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.