Și primarii au ajuns să se plângă de faptul că programările pentru examenul practic pentru obținerea permisului de conducere durează extrem de mult în Argeș. Prefectul a anunțat că au fost luate măsuri pentru a scurta acest interval. Primarii au transmis reproșurile primite de la firmele de transport în privința unei probleme: perioada dintre proba teoretică și cea practică
a ajuns până la trei luni în Argeș! prefectul Emilian Dragnea a susținut că a discutat cu ministrul de interne Carmen Dan pentru modificarea legislației și pentru posibilitatea de a face angajări la direcția de permise. În același timp, prefectul de Argeș, Emilian Dragnea, a mai declarat că în Argeș, candidații care vor lua din prima proba teoretică a examenului auto vor fi programați în maximum 30 de zile pentru examenul de traseu. 

 

Senatul a adoptat, luni, în calitate de Cameră decizională, modificările la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale. Modificările la Legea 303/2004 au fost adoptate cu 83 de voturi "pentru" şi 36 "împotrivă".
Niciunul dintre amendamentele respinse în Comisia specială şi susţinute în plen nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adopta 
Majoritatea modificărilor la această lege au rămas în forma adoptată de Camera Deputaţilor, în urmă cu o săptămână.
Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari. Legea prevedea că preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, tot la Legea 303/2004, a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.
Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei, au mai stabilit parlamentarii, modificând textul referitor la incompatibilităţi.
O altă modificare a Legii 303/2004 a fost eliminarea articolului care prevedea că judecătorul sau rocurorul poate fi numit în funcţia de membru al Guvernului.
Referitor la eroarea judiciară, liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae a reformulat textul în plenul Camerei Superioare, explicând că "a făcut doar un acord corect"."Există eroare judiciară atunci când în cadrul procedurilor judiciare a) s-au încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale absolute ale persoanei, b)prin încălcarea în mod vădit incontestabil a normelor de drept material sau procesual s-a soluţionat în situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori s-a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în pro cedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei", a citit Nicolae în plen noua prevedere.
Reformularea făcută de Şerban Nicolae în plen şi votată i-a nemulţumit pe senatorii Opoziţiei, dar preşedintele de şedinţă, Adrian Ţuţuianu, a explicat că procedura este prevăzută de Regulamentul Senatului.
Printre amendamentele adoptate luni la statutul magistraţilor în Comisia specială şi însuşite ulterior prin vot de plenul Senatului, se numără cel care prevede că "statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare, prevăzut la alineatul 7, şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă". Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de şase luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

 

Liderul grupului PSD din Senat, Şerban Nicolae, a declarat luni în plen că nicio prevedere a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară nu afectează independenţa sistemului judiciar, contrariul neputând fi dovedit de nimeni din noiembrie până în prezent.

"Aş vrea să fac o precizare foarte importantă, ca să nu mai repete cineva propagandistic, cât se poate de găunos, că se instituie un control politic asupra Justiţiei. Legea 304/2004 privind organizarea judiciară conţine toate elementele care să asigure independenţa magistraţilor, imparţialitate în exercitarea actului de justiţie, inamovibilitatea judecătorilor şi stabilitatea procurorilor. Nici până astăzi, din noiembrie, nimeni, nici de la Bruxelles, nici de la Bucureşti, nici din alt colţ al lumii, nu a putut să facă dovada care anume text din propunerea legislativă ar pune sub control politic, ar afecta independenţa în vreun fel a sistemului judiciar din România. Explicaţia e foarte simplă - nu a putut identifica nimeni un text pentru că el nu există. Nu există nimic în ceea ce priveşte organizarea judiciară care să rezulte din voinţa politică de control a cuiva, cu atât mai mult cu cât alternanţa la putere ar face, în modul cel mai raţional şi previzibil cu putinţă, ca acest control politic să fie exercitat de forţe politice diferite', a susţinut Şerban Nicolae în plenul Senatului.

El a subliniat că peste 90% dintre textele adoptate provin de la asociaţiile profesionale ale magistraţilor, iar dezbaterile au avut loc cu transmisii în direct atât online, cât şi transmise de posturile de televiziune.

În schimb, senatorii Opoziţiei au criticat modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi au motivat votul împotrivă.

"PNL s-a opus la dezbaterea precedentă, înainte de decizia Curţii. Modificările care au intervenit sunt nişte modificări care, din punctul de vede al PNL, nu sunt semnificative. Faptul că Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în trei luni, nu în şase, cum era în textul iniţial (...) sunt nişte mici brizbrizuri care nu schimbă în niciun fel nici conţinutul legii, nici poziţia pe care PNL a avut-o şi şi-o menţine despre această lege (...). PNL va vota împotriva acestei legi", a spus senatorul PNL Daniel Fenechiu.



Un alt amendament, propus de PSD - ALDE, stipulează că "informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea CSM, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea 544/2001 constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat".

Senatul a mai adoptat, luni, în calitate de Cameră decizională, modificările la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM.

Ministrul Justiției din România are un adevărat tur de forță la Strasbourg. Totul, în contextul în care miercuri va avea loc dezbaterea din Parlamentul European pe legile justiției din România.

Miercuri, Ministrul Justiției, Tudorel Toader, va încerca să lămurească oficialii europeni cu privire la modificările pe care executivul și legislativul românesc le aduc la legile justiției. Astăzi (marți), Tudorel Toader s-a întâlnit cu prim-vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans la Strasbourg.
Întrevederea la care a participat și ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a durat puțin peste o oră. Această întâlnire, a precedat dezbaterea în privința statului de drept și reforma sistemului judiciar din România care va avea loc la Parlamentul European de la Strasbourg mâine.
Dezbaterea ar trebui să răspundă întrebărilor mai multor state UE care și-au exprimat îngrijorarea chiar și prin scrisori deschise prin reprezentanții misiunilor diplomatice de la Bucuresți, în privința modificărilor legilor Justiției.

Avocatul Liviu Stancu, fost secretar de stat la ministerul Justiției, a declarat la emisiunea Culisele Puterii de la Absolut tv, că modificările aduse la legile justiției vizează chestiuni de ordin tehnic din organizarea sistemului, fără să aibă cu legile care vizează zona penalului.

Orice prezență în fața unor organisme europene presupune un test important. Trebuie să reușești să îi faci pe cei cărora te adresezi să înțeleagă despre ce este vorba. La noi s-a înțeles prost că aceste modificări vizează legile penale. Să știți că la aceste modificări au lucrat specialiști încă de pe vremea când eram eu la ministerul Justiției. Dl Tudorel Toader a preluat un proiect, a mai adus o serie de modificări și l-a trimis Parlamentului, organul care trebuie să legifereze. Și să mai știți că aceste modificări nu au fost făcute doar de Șerban Nicolae sau Florin Iordache. Eu am asistat la o ședință din comisie. În afară de zgomotul de fond de la USR, preluat de toată presa,  acolo lucrau împreună și cei de la PNL, era și Alina Gorghiu, și cei de la PSD și cei de la ALDE, și UDMR, erau specialiști în justiție, erau asociații din zona justiției. Aceasta este adevărul.
Aceste modificări vizează doar chestiunile care țin de organizare, de bucătăria internă. De accesul procurorilor și judecătorilor în activitate și în funcții, de urmărirea actului de justiție, de felul în care actul de justiție performează și de sancțiunile care pot fi aplicate în anumite cazuri și de constituirea unor mecanisme care să delimiteze actul de justiție de zona politicului, dar și de echilibrul puterilor în stat și de modul în care aceste puteri interferează, pentru că ele nu există independent, ci trebuie la un anumit moment să se controleze reciproc.
Curtea Constituțională a declarat că acea secție specială pentru cercetarea magistraților este constituțională.  Acea secție va acționa sub CSM. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a declarat parția modificările aduse referitoare la răspunderea magistraților. Articolul în care se spune că Eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor și procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a fost declarat neconstituțională, judecătorii Curții Constituționale solicitând clarificări asupra unor termeni precum eroarea judiciară, reaua credință și gravă neglijență. Pe de altă parte, am întâlnit judecători care au pe masă într-o zi și 140 de dosare. Cum ar putea un astfel de judecător să judece cu celeritate, corect, toate dosarele? Aceste modificări trebuie să aducă noi mecanisme astfel încât să nu mai întâlnim astfel de situații.
Eu cred că noi, cei care suntem beneficiarii actului de justiției, trebuie să ne întrebăm cu ce ne alegem. Eu, din postura de avocat, care trebuie să am șansa să echilibrez balanța în raport cu avocatul statului, adică procurorul, să îmi apăr clientul. Noi, toți cei care ne dorim un act de justiție corect și eficient. Nu să am un dosar, așa cum mi s-a întâmplat, amânat timp de 24 de ani, în care au murit părțile, au murit chiar și avocați în speță. Aceasta este de fapt miza. Un act de justiție eficient, corect și o corectare a raportului de echilibru între puterile statului - a declarat Liviu Stancu, fost secretar de stat la Ministerul Justiției.

Reguli noi în Codul Rutier. De la 1 ianuarie, mașinile mai vechi de 12 ani vor ajunge la verificarea tehnică mai des, adică o dată pe an, nu o dată la doi ca până acum. În ceea ce-i privește pe șoferi, cardiacii și diabeticii ar putea să-și reînnoiască sau să obțină permisul numai dacă vor primi avizul medicului de specialitate, scrie TVR.

Din 2018 mașinile vor trece sau nu de inspecția tehnică periodică, în funcție de gravitatea defectelor pe care le au. Specialiștii vor fi îngăduitori dacă e vorba doar despre probleme minore, dar vehiculele cu defecte grave vor pica testul.
Iar proprietarii trebuie să facă reparațiile în cel mult 30 de zile și să revină pentru o nouă verificare.
Noile reguli se aplică de la 1 ianuarie, începând cu următoarea inspecție tehnică deja programată. Și tot în luna ianuarie, va fi în dezbatere publică, un ordin al Ministrului Sănătății care îi privește pe șoferi. Potrivit acestuia, cardiacii și diabeticii care vor să obțină sau să-și reînnoiască permisul de conducere, o pot face numai cu avizul medicului de specialitate. Motivul? Evitarea accidentelor și sporirea siguranței rutiere.
În funcție de diagnostic și de situația medicală, acești șoferi ar putea fi nevoiți să facă periodic examene medicale care sa garanteze că pot conduce un vehicul în siguranța. Proiectul poate suferi modificări până pe 30 ianuarie 2018.

Primarii care au primit sentințe de incompatibilitate sau conflict de interese în ultimii 3 ani nu își vor mai pierde mandatele. Cătălin Rădulescu a afirmat că modificarea legii va intra în vigoare, iar până atunci, îndeamnă primarii să atace în revizuire pentru ca, în momentul procesului, noile prevederi să intre în vigoare. Mai mult, deputatul PSD de Argeș susține că prefecții nu au nicio prevedere legală prin care să destituie primarii care au primit aceste sentințe. Mai mult, modificările de lege prevăd faptul că un primar declarat incompatibil sau în conflict de interese într-un mandat și care până ce au primit decizia definitivă au intrat deja în exercitarea unui nou mandat, atunci nu își vor pierde mandatul în exercițiu, pentru că efectele nu vor fi transferate către alte mandate. 

Puteți urmări declarațiile de la minutul 28

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.