Consiliul Concurenţei a declanşat, în premieră, o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forței de muncă calificată/specializată din domeniul producției autovehicule şi/sau altor activităţi conexe (e.g. componente şi sisteme pentru autovehicule, testare, proiectare) din România.
Companiile investigate sunt: Renault Technologie Roumanie S.R.L., Alten Si-Techno Romania S.R.L., Akka Romserv S.R.L., Bertrandt Engineering Technologies Romania S.R.L., Expleo Romania S.R.L., Fev Ece Automotive S.R.L. și Segula Technologies Romania S.R.L.
Astfel, autoritatea de concurenţă deţine indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului unor companii concurente cu scopul de a-și împărți piața forței de muncă calificată/specializată în domeniul activităților de inginerie automotive și de a impune un nivel minim al drepturilor salariale.
Practicile, numite „no-poach”, prin care companiile se înțeleg să nu contacteze, recruteze şi/sau angajeze persoane care lucrează şi/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate, elimină concurența reală între companii pentru atragerea angajaților, creând bariere artificiale pe piață, scăzând mobilitatea forței de muncă, chiar ținând-o captivă.
Practic, aceste acorduri au drept consecință menținerea nivelului salariilor pentru respectivele specializări la un nivel artificial, inferior celui real.
Forța de muncă reprezintă o componentă esențială pentru desfășurarea unei activități economice pe piață, costurile cu aceasta reprezentând costuri fixe pentru societățile achizitoare (angajatorii). Prin acordurile de a nu concura pentru anumite categorii de angajaţi şi de a îşi împărţi angajaţii, companiile îşi coordonează achiziţia de forţă de muncă cu scopul de a creşte puterea de cumpărare şi de a reduce astfel costurile cu forţa de muncă.
Activitatea de recrutare de forţă de muncă reprezintă un parametru concurenţial între părţile implicate, fiind aplicabile aceleaşi reguli privind concurenţa ca atunci când întreprinderile comercializează bunuri sau prestează diverse servicii.
În ultimii ani, autoritățile naționale de concurență europene, precum cele din Lituania, Ungaria, Polonia sau Portugalia, au început să investigheze și să sancționeze acorduri de tipul „no-poach” și de fixare a salariilor.
Această tendință a autorităților de concurență reflectă o atenție sporită acordată acordurilor anticoncurențiale pe piețele de forță de muncă, aspect subliniat și de Comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, care a anunțat recent că acțiunile Comisiei Europene se vor concentra pe astfel de practici din sectorul resurselor umane.
În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale companiilor investigate.
Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.
Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor destinate clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.
Compania Segula Technologies Romania S.R.L a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 441.494,13 lei pentru refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate de autoritatea de concurență, respectiv nu a permis accesul inspectorilor de concurenţă în vederea inspectării contului de e-mail al administratorului unic al firmei.
În situaţia în care, în cadrul învestigației, Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.
Investigația a fost declanșată și ca urmare a informațiilor primite pe Platforma Avertizorilor de Concurență.
Persoanele afectate în mod direct de posibila coordonare comportamentală investigată mai
sus menționată se pot adresa autorității de concurență, la adresa:
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Tehnologia GPL este acum integrată în România de echipele de ingineri de la Renault Technologie Roumanie, fiind complet instalată în procesele de fabricație de la uzinele Dacia din Mioveni. Astăzi, echiparea este disponibilă pe toată gama Dacia și oferă o alternativă mai puțin poluantă în cazul vehiculelor cu motor cu ardere internă. În 2020, 26% din mașinile care au ieșit de pe linia de montaj a uzinei de la Mioveni au avut instalate GPL direct în fabricație. Alternativa GPL contribuie la protejarea mediului înconjurător deoarece combustia bazată pe GPL rezultă într-o emisie redusă de dioxid de carbon.

«Tehnologia GPL ajută la atingerea prevederilor normelor CAFE și este integrată de echipele noastre de ingineri aici, în România, pe motorizările existente în gamă. Emisiile de CO² sunt mai scăzute cu 11%  față de versiunea pe benzină. Lucrăm îndeaproape cu colegii din uzine, astfel încât să livrăm clienților noștri o alternativă mai curată, simplă și competitivă », a declarat Alexander Simionescu, director al centrului de inginerie, Renault Technologie Roumanie.

Dacia, lider ECO – G în Europa

Începând de anul trecut, Dacia a adoptat denumirea comercială ECO-G pentru versiunile echipate cu motoare cu alimentare mixtă benzină/GPL. În 2020, pe piața din România, au fost vândute peste 10 300 de vehicule cu motorizare ECO-G, ceea ce echivalează cu aproape 23% din totalul înmatriculărilor mărcii. Pe modele, ponderea cea mai importantă a versiunilor ECO-G a fost înregistrată în cazul Sandero (44%), urmat de Logan (29% din total). În 2020, Dacia a fost lider pe segmentul GPL, această motorizare fiind existentă pe toată gama VP în Europa.

Prețul scăzut al carburantului GPL, emisiile reduse de CO2 și existența unei rețele extinse de stații de încărcare disponibile la nivelul întregii țări, sunt doar câteva dintre argumentele care explică succesul gamei Dacia ECO-G. La acestea se adaugă un atu major, apreciat de clienții care parcurg distanțe mari: este vorba de autonomia vehiculului, care poate ajunge la 1 300 de kilometri.

Platforma industrială Dacia, prietenoasă cu mediul

Dacia, recertificată cu standardul ISO 14 001, a implementat progresiv standardele de management, instrumentele și procesele care țin de reducerea impactului asupra mediului, în cadrul strategiei sale de dezvoltare durabilă. Încă din 2005, Dacia a lansat Declarația de Mediuun document care defineşte obiectivele de reducere a impactului activităţilor industriale asupra mediului înconjurător.

În procesele de fabricaţie a vehiculelor, Dacia respectă toate normele de mediu. Acestea sunt concepute astfel încât, la finalul ciclului lor de viaţă, să poată fi reciclate în proporție de 95%.

Dacia atinge performanţe semnificative în ceea ce priveşte reducerea consumurilor specifice pe vehicul: consumul de apă a scăzut cu 9,4%, emisiile de dioxid de carbon s-au redus cu 11,3%, consumul de energie electrică s-a redus cu 7,1%, iar cantitatea de deşeuri periculoase s-a diminuat cu 5,2 %.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.