Premierul Florin Cîţu afirmă că speră ca de la 1 iunie să se renunţe la majoritatea restricţiilor anti-pandemie. De asemenea, acesta precizează că în România nu se vor folosi aşa-numitele certificate verzi care să permite persoanelor vaccinate să meargă în vacanţe sau la evenimente cu public.

"În niciun caz. Românii vor merge în vacanţă fără certificat. În România nu se va aplica. De aceea avem acest comitet interminister, pentru a asigura că sunt reguli care se vor respecta, dar fără certificat", a declarat Cîţu.

Întrebat dacă decizia referitoare la certificate este definitivă, deşi comisarul european Adina Vălean a susţinut ideea certificatelor verzi, inclusiv pentru aceesul la evenimente cu public, premierul a răspuns: "Vom agrea cu operatorii economici şi le vom respecta. Fiecare ţară îşi va alege propriile metode de a-şi deschide economia."

22 de mumii aparținând unor regi și regine ale Egiptului antic au traversa sâmbătă capitala Egiptului, Cairo, în cadrul unei procesiuni care a stârnit deja multă emoție în rândul opiniei publice.

„Parada de Aur a Faraonilor” a însemnat mutarea celor 22 de mumii regale, dintre care 18 ale unor regi şi patru ale unor regine, de la Muzeul din Cairo, unde au fost adăpostite mai bine de un secol, la sediul Muzeul Naţional al Civilizaţiei Egiptene, pe un traseu de 5 kilometri.

Mumiile au fost transportate în ordine cronologică, fiecare într-un car decorat în stil faraonic care purta numele respectivului suveran. Nu au lipsit nici carele de lupte speciale.

Faraonul Seqenenre Taa (secolul al XVI-lea î.e.n.) din dinastia a XVII-a a deschide cortegiul, care va fi închis de Ramses al IX-lea (secolul al XII-lea î.e.n.) din a XX-a dinastie.  Printre vedetele paradei,  Ramses al II-lea şi Hatshepsut. La intrarea în noul muzeu, faraonii au fost întâmpinați chiar de președintele Egiptului.

Înainte de paradă, mumiile au fost plsate în recipiente speciale umplute cu azot, pentru a nu fi deteriorate, în timp ce organizatorii au dat asigurări că în noul muzeu controlul temperaturii și umidității va fi chiar mai bun decât în ​​vechiul muzeu.

Evenimentul s-a dorit a fi și o încercare de readucere în atenție a turismului, care reprezintă o importantă sursă de venit în Egipt, însă industria.a fost grav afectată de pandemie.

Sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au scăzut cu 59% în luna decembrie 2020, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, iar înnoptările cu 63%, în timp ce comparativ cu luna decembrie 2019, în luna decembrie 2020, la punctele de frontieră, sosirile vizitatorilor străini au scăzut cu 69%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români cu 69,1%, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS), conform News.ro.
Numărul de sosiri, respectiv înnoptări nu include persoanele aflate în carantină, cazate în structurile turistice.

"Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna decembrie 2020 au însumat 341.800, în scădere cu 59% faţă de cele din luna decembrie 2019. Din numărul total de sosiri, în luna decembrie 2020 sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 95,2%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 4,8%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,3% din total turişti străini), iar dintre aceştia 71,9% au fost din ţările Uniunii Europene", arată datele INS.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna decembrie 2020au însumat 625.800, în scădere cu 63% faţă de cele din luna decembrie 2019. Din numărul total de înnoptări, în luna decembrie 2020 înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 93,8%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 6,2%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (81,9% din total turişti străini), iar dintre aceştia 68% au fost din ţările Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în luna decembrie 2020 a fost de 1,8zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna decembrie 2020 a fost de 12,2% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 13,6 puncte procentuale faţă de luna decembrie 2019. Indici mai mari de utilizarea locurilor de cazare în luna decembrie 2020 s-au înregistrat la popasuri turistice (24,4%), vile turistice (13,5%), hoteluri (12,9%), cabane turistice (11,8%), pensiuni agroturistice (11,4%), pensiuni turistice (11,2%), hosteluri (10,2%) şi moteluri (9,2%).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna decembrie 2020 de 284.600, în scădere cu 69% faţă de luna decembrie 2019. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 86,9%, respectiv 9,3% din numărul total de sosiri.

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna decembrie 2020 de 449.600, în scădere cu 69,1% comparativ cu luna decembrie 2019. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 79,4%, respectiv 19,8% din numărul total de plecări.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2020 au însumat 6,335 milioane, în scădere cu 52,3% faţă de anul 2019. Din numărul total de sosiri, în anul 2020 sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 92,8%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 7,2%.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (78,4% din total turişti străini), iar dintre aceştia 74,2% au fost din ţările Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2020 au însumat 14,444 milioane, în scădere cu 51,6% faţă de cele din anul 2019. Din numărul total de înnoptări, în anul 2020 înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 93,1%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 6,9%.

În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (77,2% din total turişti străini), iar dintre aceştia 73% au fost din ţările Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în anul 2020 a fost 2 - 3 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2020 a fost de 22,9% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 11,3 puncte procentuale faţă de anul 2019. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în anul 2020 s-au înregistrat la spaţii de cazare pe nave (29,3%), bungalouri (28,9%), hoteluri (26,7%), campinguri (24,3%), căsuţe turistice (22,1%), vile turistice (21,4%), popasuri turistice (19,4%) şi pensiuni agroturistice (16,7%).

Pe judeţe, în anul 2020, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Constanţa (1,004 milioane), Braşov (715.400), Municipiul Bucureşti (559.800), Prahova (310.500), Bihor (264.400), Sibiu (260.600), Cluj (253.700), Suceava (244.800), Mureş (243.300) şi Vâlcea (241.400) şi iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Constanţa (3,497 milioane), Braşov (1,413 milioane), Municipiul Bucureşti (970.600), Bihor (728.100), Vâlcea (722.600), Prahova (662.700), Suceava (515.500), Mureş (491.000), Cluj (450.00), Sibiu (443.200), Caraş Severin (436.800) şi Timiş (361.000).

Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazareau provenit din Germania (57.400), Italia (40.100), Franţa (30.100), Israel (29.200) şi Regatul Unit (26.900).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2020 de 5,022 milioane, în scădere cu 60,8% faţă de anului trecut. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 82,6%, respectiv 14,5% din numărul total al sosirilor.

Plecările vizitatorilor români în străinătate,înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2020 de 9,510 milioane, în scădere cu 58,8% comparativ cu anul 2019. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 71,0%, respectiv 28,3% din numărul total de plecări.

Nomenclatorul structurilor de cazare a fost constituit pornind de la lista structurilor de cazare autorizate, descărcată de pe site-ul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri-Departamentul pentru turism, la data de 2 iulie 2020. Lista cuprindea 14.898 structuri, din care: au fost eliminate apartamentele şi camerele de închiriat, care fac obiectul unei alte cercetări statistice (circa 4205); 497 unităţi erau închise în momentul desfăşurării cercetării statistice din cauza COVID -19, 2.342 unităţi erau în reparaţii capitale şi 1.010 nu au completat chestionarul din alte cauze.

Sosirea unui turistse înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică se socoteşte o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă.

Înnoptarea este intervalul de 24 ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat.

Cu primele două foste Capitale ale Țării Românești - Câmpulung și Curtea de Argeș - cu Transfăgărășanul, Cetatea Poenari și Vidraru, cu cei mai înalți munți din țară, cu necropola regală și Mânăstirile Curtea de Argeș, Corbi, Nămăiești sau Cetățeni, cu Muzeul Golești sau Casa Brătienilor, Argeșul este, teoretic, un județ cu un potențial turistic uriaș. Cu toate acestea, cea mai mare parte a turismului este unul de tranzit sau de afaceri. La capitolul capacitate de cazare și calitate, cele două foste capitale ale Țării Românești stau destul de prost. Lipsesc evenimentele constante care să atragă turiștii. Încă nu este promovat un turism ecumenic ca ramură a turismului. Argeșul încă nu are o pârtie de schi. Încă nu s-a pus în practică drumul capitalelor, în care Curtea de Argeș și Câmpulungul să fie legate de Târgoviște într-un circuit amenajat. În plus prezența la târgurile de profil, este una slabă pentru județul nostru.
Și, colac peste pupăză, suntem și invadați de urși. Spre exemplu, Cetatea Poenari, administrată de Consiliul Județean, rămâne în continuare închisă din cauza urșilor prezenți în zonă. S-a ajuns până într-acolo încât președintele CJ Argeș Dan Manu cere agenților economic să nu mai includă turiștilor pachete care includ și vizitarea celebrei cetăți a lui Vlad Țepeș."Suntem impotenți administrativ să gestionăm excedentul mare de urși. Fac un apel către agenții economici să nu ami ofere turiștilor în pachete vizitarea Cetății Poenari. Siguranța turiștilor nu este negociabilă", a spus Manu.
Sub aceste auspicii, Consiliul Județean Argeș, în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, a organizat astăzi, 19 iunie, consfătuirea cu tema ”Turismul argeșean – prezent și perspective”.
Întâlnirea, organizată de Consiliul Județean Argeș și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, a reunit reprezentanții administrației publice și locale, respectiv primari din zona de nord a județului Argeș și directori ai instituțiilor publice argeșene, reprezentanți ai agențiilor de turism și din industria ospitalieră din Argeș, precum și reprezentanții Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.
În deschiderea evenimentului, Consiliul Județean Argeș, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș și Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului au prezentat potențialul turistic al județului Argeș, respectiv cele mai importante obiective turistice ale județului și modalitățile de valorificare ale acestora. De asemenea, primarii localităților din nordul județului, respectiv din Dâmbovicioara, Rucăr, Lerești, Nucșoara, Arefu și Corbeni, au prezentat situația turismului la nivel local și au venit cu propuneri și doleanțe pentru dezvoltarea acestui sector.
Cei care au luat cuvântul a subliniat pericolul reprezentat de înmulțirea excesivă a urșilor, binecunoscută fiind prezența acestora în zona Transfășărășan – Cetatea Poenari – Vidraru. Președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a făcut cu acest prilej un apel, atât la turiști, cât și la reprezentanții agențiilor de turism, hoteluri, pensiuni, de a nu mai include în pachetele de servicii vizitarea Cetății Poenari, până la normalizarea situației: ”În contextul creșterii numărului de urși în zona Arefu – Cetatea Poenari – Vidraru, pentru a nu fi puse în pericol viețile turiștilor care doresc să viziteze Cetatea Poenari, Consiliul Județean Argeș, prin Muzeul Județean Argeș, a decis închiderea Cetății. Din păcate, sunt semnale că turiștii și anumiți agenți economici ignoră pericolul reprezentat de prezența animalelor sălbatice, riscurile la care se expun astfel putând fi extrem de mari, chiar cu prețul vieții. Măsura închiderii Cetății nu a fost ușoară, Consiliul Județean Argeș, prin Muzeul Județean Argeș, punând mai presus de orice integritatea și siguranța turiștilor, asumându-și pierderile materiale, de aproape 2 miliarde de lei, precum și de imagine cauzate de această măsură radicală. Nu discutăm și nu negociem siguranța turistului!”.
Din partea reprezentanților mediului privat, au fost subliniate necesitatea modificării legislației, informarea și mediatizarea la timp cu privire la evenimentele din județul Argeș, astfel încă agențiile de turism să poată promova pachetele turistice, organizarea la nivelul județului a unui târg de turism și a unor infotrip-uri, înființarea unui grup de lucru pentru dezvoltarea turismului, care să cuprindă toți factorii decizionali din administrație și din mediul economic, în cadrul căruia să fie realizate proiecte la nivel județean pentru exploatarea potențialului natural al Argeșului.
Concluzia unanimă a fost că sunt necesare măsuri concrete privind gestionarea urșilor din zona montană a județului, precum și alocarea fondurilor necesare reabilitării infrastructurii rutiere, în prezent subfinanțată, din acestea accentul fiind pus pe Transfăgărășan, DN 73 și DN 73C.
Gheorghe Badea care are investiţii importante în domeniul turismului, a subliniat la rândul său: „Suntem singurul judeţ care nu are o pârtie de schi, şi spunem că avem cei mai înalţi şi mai frumoşi munţi! Vin mii de turişti la Vidraru şi nu au toalete ecologice! La «Omul de Fier» nu se poate ajunge fiindcă s-a făcut tam-tam pentru un accident care se putea petrece şi în scara blocului! E jenant să mergi la Vidraru cu o delegaţie de străini şi să vezi atâta mizerie! Hidroelectrica nu are bani să vopsească măcar bordurile şi clădirile, să dea un aer de prospeţime acolo? Trebuie să ne trezim! Avem un potenţial extraordinar şi trebuie să ne gospodărim! Fără să strângem rândurile, să ne gândim la interesul general al comunităţii, nu putem dezvolta turismul!”, a spus Badea.

Un drum care a produs bătăi de cap în fiecare an este modernizat, în sfârșit. De fapt, este vorba despre drumul din comunca Corbi care duce către zona unde sunt organizate celebrele manifestări dedicate Rapsodiei Păstorești.

Acest eveniment a ajuns deja la cea de a 48-a ediție, iar duminică, 27 mai, sunt aștepte ansambluri din mai multe județe din țară, dar și din Moldova. De altfel, comuna Corbi este prima comună din Argeș și din țară care a semnat un act de unificare cu Republica Moldova. Și, pentru că suntem în anul în care sărbători 100 de ani de la data de 1 Decembrie 1918, ediția de anul acesta a Rapsodiei Păstorești va găzdui și ”Festivalul Național dedicat Centenarului Marii Uniri a României”. De altfel, sub primarul Virgil Baciu, Rapsodia Păstorească a început să beneficieze de o dezvoltare care permite deja identificarea și promovarea turistică a comunei.

Din acest motiv, la Corbi sunt așteptați zeci de mii de turiști și locuitori din zonele limitrofe, iar pregătirile sunt în toi. Sub monitorizarea personală a lui Virgil Baciu, drumul care duce către dealul ”La Chilli” este modernizat, iar zona unde va avea loc evenimentul este și ea amenajată.

Pagina 1 din 3

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.