Spitalul Județean Argeș va deveni centru regional de radioterapie. Ambițiile sunt însă și mai mari. La Pitești este așteptată însă și o comisie europeană pentru că în paralel se fac demersuri ca unitatea spitalicească să devină primul centru european de oncologie din România.
 

Săptămâna aceasta va veni la Spitalul Județean documentul prin care unitatea spitalicească este nominalizată ca centru regional de radioterapie în sfera oncologică. Avem aprobare de la Agentia Internațională de Energie Atomică de la Viena în care Argeșul este titularizat privind dotarea cu aparatură. În paralel, ne-a preocupat resursa umană. Este nevoie de un biofizician terapeut. 
Este o specializare nouă, avem nevoie de medici specialiști. Pe da altă parte, am primit un telefon de la comisia națională de oncologie. Vom avea în perioada următoare vizita unei comisii europene pentru a vedea la fața locului realitatea și să stabilească dacă este posibil ca în Argeș, la Spitalul Județean de Urgență Pitești, să se înființeze primul centru european de profil oncologic din România, a explicat președintele CJ Argeș Dan Manu, instituție care are în administrarea unitatea medicală.

Ordinul Asistenților Medicali Argeș aduce la cunoștința asistenților medicali că în baza Ordinului M.S. nr. 942/2017, cu modificări și completări, Ministerul Sănătății organizează prin Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București, programe de specializare în vederea reconversiei profesionale în specialitățile: Radiologie-imagistică medicală, Laborator, Balneofizioterapie, Nutriție și dietetică, Igienă și sănătate publică.

Potrivit prevederilor actului normativ mai sus menționat, la programele de pregătire în vederea reconversiei profesionale pot participa numai asistenții medicali generaliști și asistenții medicali de pediatrie cu studii medii (postliceale).

Înscrierea pentru anul de învățământ 2018-2019 se realizează în perioada 25 martie-30 mai 2018.

Elementul de noutate pentru acest an constă în faptul că înscrierea se va face numai pe platforma SNSPMPDSB https://www.perfmed.ro/.

Unitățile sanitare publice sau private interesate se vor înregistra pe platformă conform instrucțiunilor publicate și vor trimite solicitarea pentru înscrierea unuia sau mai multor asistenți medicali angajați, scanată în format electronic și însoțită de următoarele documente, de asemenea scanate:

・solicitarea unității sanitare, semnată și ștampilată de managerul unității sanitare, în care se specifică numele asistentului/asistenților medicali și specializarea/specializările pentru care se face solicitarea de înscriere;

・diploma sau certificat de absolvire studii în specialitățile asistent medical generalist sau de pediatrie pentru fiecare asistent medical propus pentru înscriere la o anumită specializare, în copie.

・certificat de membru OAMGMAMR și aviz anual pentru exercitarea profesiei, în copie;

・carte de identitate, în copie;

・adeverință din care reiese că asistentul medical/asistenții medicali este/sunt încadrat(i) pe un post specific specializării respective pentru care se face solicitarea;

Ulterior validării dosarului de înscriere de către SNSPMPDSB se atașează și dovada achitării taxei de participare la program (integral), care va fi anunțată pe site-ul SNSPMPDSB până la data de 31.03.2018.

Dosarul complet de înscriere conținând documentele menționate mai-sus, se va depune în prima zi a programului la secretariatul cursului.

Repartiția participanților pe centre de pregătire, locația, perioada de pregătire, agenda activităților teoretice și practice, numele și coordonatele secretarului pentru fiecare program de specializare se vor afișa pe site-ul http://www,snspms.ro și pe platforma perfmed.ro, cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea programului.

            Asistenții medicali generaliști/pediatrie nu pot participa concomitent la două programe de specializare.

Mai multe detalii despre înscrierea la programele de specializare vor fi publicate pe site-ul Școlii Naționale de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București (www.snspms.ro), pe platforma perfmed.ro și pe site-ul OAMGMAMR Argeș (www.oammr-arges.ro).

 Guvernul a adoptat un act normativ care presupune introducerea a 16 molecule pe lista de medicamente gratuite şi compensate, a anunţat, miercuri, premierul Viorica Dăncilă. 

"O altă ordonanţă de urgenţă, un alt act normativ pe care îl vom adopta astăzi este referitor la sănătate şi presupune introducerea a 16 molecule pe lista de medicamente gratuite şi compensate, medicamente foarte necesare, pentru că ele se referă la a trata boli (...) oncologice, tuberculoză, poliartrită reumatoidă şi  alte boli şi sunt oameni care aşteaptă răspuns de la noi", a spus prim-ministrul, în debutul şedinţei de Guvern.

Un nou contract de finanțare semnat de autoritățile din Mioveni. La Ministerul Dezvoltării Regionale și al Administrației Publice, în prezența Secretarului de Stat - Nicolae Tudose și a deputatului Simona Bucura Oprescu, viceprim-ministrul și ministrul al MDRAP- domnul Paul Stănescu a  semnat contractul de finanțare în valoare de 1.219.802,94 lei, această sumă fiind destinată realizării unui corp de clădire nou la Gradinița Campionii Mioveni.
Valoarea totală a acestei investiții este de 1.328.695,30 lei, iar diferența de 108.892,36 lei reprezintă contribuția Consiliului Local Mioveni.
Contractul de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală, face parte din Subprogramul Regenerarea Urbană a municipiilor și orașelor, domeniulrealizare/extindere/reabilitare/modernizare/dotare unități de învățământ preuniversitar.

Pentru nimeni nu mai reprezintă o surpriză faptul că România ocupă locul unu în Europa la decesul cauzat de cancerul de col uterin, iar cifrele sunt îngrijorătoare și la decesele cauzate de cancerul de sân. Datele au reprezentat suficiente argumente pentru ca ministrul Sănătății să propună înființarea unor centre de screening pentru cele două tipuri de cancer. Opt centre regionale de screening pentru cancerul de col uterin şi de sân! Aceasta este propunerea ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, astfel încât fiecare femeie să aibă acces la serviciile medicale care pot ajuta la depistarea precoce a afecțiunilor oncologice. Cele două programe de screening vor fi dezvoltate cu ajutorul fondurilor europene. Pentru cancerul de sân vor fi accesate 21 milioane de euro, iar pentru cancerul de col - 45 de milioane de euro în cadrul programelor de screening. Banii vor fi repartizați către centrele regionale de screening. Aceste centre vor fi organizate la nivelul anumitor spitale județene astfel încât să fie reprezentate pe întreg teritoriul ţării pentru ca fiecare femeie să aibă acces la acest tip de serviciu. Potrivit ministrului Sănătății, până acum au fost semnate deja contracte pentru 5 centre de screening și urmează să se mai semneze încă trei contracte cu bani care vin de la Banca Mondială. ,,Teoretic, prin accesarea acestui program înfiinţăm o reţea naţională de screening. Suntem avansaţi. Screeningul pentru cancerul de col uterin şi cancerul de sân se află în faza a doua de implementare. Va putea fi operaţionalizat destul de repede, spre sfârşitul acestuia an", a susţinut ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

Consiliul Superior al Magistraturii are o intervenție în forță, pe două dintre scandalurile care țin capul de afiș al agendei publice. CSM a solicitat Ministerului Justiției răspunsul dat Comisiei Europene în legătură cu celebra ”listă neagră”, iar Parchetelor li s-a cerut să transmită către CSM protocoalele secrete încheiate cu alte instituții.

”Cu referire la unele probleme de interes public major privind independenţa justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, pentru clarificarea şi înlăturarea oricăror suspiciuni în legătură cu integritatea sistemului judiciar, în şedinţa Plenului de azi, 20 martie 2018, a decis: 

1. Transmiterea unei solicitări către Ministerul Justiţiei, în sensul de a se comunica informaţii cu privire la stadiul implementării şi rezultatele obţinute de către Comisia pentru inventarierea şi predarea documentelor din arhiva fostei D.G.P.A., în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Hotărârea de Guvern nr. 410/2017 privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie.

2. Transmiterea unei solicitări către Ministerul Justiţiei pentru a comunica informaţii Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la modalitatea în care a răspuns solicitării formulate de către Comisia Europeană la data de 10.10.2012, punctul 20 din anexă, respectiv modalitatea în care a colectat datele, având în vedere potenţialul afectării independenţei instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzelor respective.

3. Transmiterea unei solicitări către Comisia de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, în sensul de comunicării către Consiliul Superior al Magistraturii a datelor referitoare la obiectul de activitate al acestei comisii şi a informaţiilor care există la nivelul acesteia referitoare la activitatea unor magistraţi.

4. Informarea opiniei publice cu privire la faptul că, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a comunicat că în urma verificărilor efectuate în temeiul art. 7 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu au reieşit date din care să rezulte că persoanele verificate ar fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

5. Adresarea unei solicitări Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în sensul de a comunica modalitatea în care se efectuează verificările prevăzute de art.7 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Transmiterea unei solicitări către Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, în sensul de a comunica Consiliului Superior al Magistraturii date şi informaţii referitoare la magistraţi, în urma activităţii proprii a comisiei.

7. Transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri şi Inspecţia Judiciară, în vederea comunicării către Consiliul Superior al Magistraturii, în măsura în care există, a protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informaţii, începând cu data de 01.01.2005.

Comisia Europeană a trimis, către DCNews, un răspuns cu privire la așa-numitele ”LISTE NEGRE” cu personalități acuzate de fapte de corupție. 

În urmă cu o zi, Reprezentanța Comisiei Europene în România, întrebată dacă au fost trimise liste cu persoane acuzate de fapte de corupție la Bruxelles, a răspuns:  "Ca o regulă generală, Comisia Europeană nu comentează despre documente apărute în presă cu atribuirea din `surse neoficiale`”. Informația DCNewsa provenit din surse diplomatice și era următoarea: ”După aproximativ șase luni de la transmiterea de către Comisia Europeană a documentului prezentat de Mihai Gâdea, Reprezentanța Comisiei Europene în România ar fi trimis la Bruxelles o listă cu nume de persoane asupra cărora ar trebui să se concentreze atenția justiției și personaje importante care ar trebui monitorizate”.

 Christian Wigand, purtător de cuvânt al CE, în special pe probleme legate de justiție și stat de drept, ne-a transmis că a înțeles că am întrebat Comisia Europeană despre acest subiect și a venit cu următoarele precizări: ”Acestau au făcut parte din schimburile tehnice uzuale din cadrul MCV, care au avut loc acum câțiva ani (2012), referindu-se la punctul de referință 3 al MCV, care prevede: `Pe baza progreselor înregistrate deja, continuăm să desfășurăm investigații profesionale, nepartizane asupra acuzațiilor de corupție la nivel înalt`. După cum știți, MCV este un proces bazat pe tratate, conceput pentru a măsura progresul României în fața unui set de repere convenite.”

Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Braşov, că atât persoane, cât şi instituţii, în principal din zona "instituţiilor represive" ale statului, au format statul paralel.
''Persoane şi instituţii care au funcţionat într-o formulă ocultă, alteori la vedere şi prin care au reuşit să scurt-circuiteze instituţiile democratice şi legitime ale statului în luarea deciziilor. Sunt în principal din zona instituţiilor represive ale statului. Acesta este statul paralel. Statul paralel sunt şi persoane care au antrenat după ele instituţiile, adică protocoalele secrete dintre SRI şi Parchete nu sunt legate numai de o persoană ici şi colo, au antrenat şi instituţii, ceea ce este foarte grav'', a subliniat Tăriceanu.
El a adăugat că în momentul de faţă se încearcă puţin câte puţin desţelenirea terenului pentru a înţelege mai bine, pentru a vedea mai bine conturul. ''Începem să-i vedem pe actori: pe domnul Coldea, pe domnul Maior, pe doamna Kovesi şi mai sunt şi alţii, la SRI stimabilul general Dumbravă. Eu nu-i ştiu pe toţi că nu mi-a plăcut să mă frec de zona asta cu serviciile, dar sunt mulţi'', a punctat preşedintele ALDE.
Întrebat dacă sunt şi politicieni în statul paralel, Tăriceanu a afirmat că, în mod normal, politicienii care sunt în funcţii publice nu se poate spune că fac parte şi din statul paralel. "Dacă nu aveau funcţii şi voiau să fie influenţi într-o altă formulă o făceau cu statul paralel. Există şi ambivalenţi, cum era domnul general Oprea, care era mai mult cu statul paralel decât cu statul de drept", a spus Tăriceanu.
El a mai spus că preşedintele Klaus Iohannis nu întârzie cu răspunsul la cererea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, însă a adăugat că, în opinia sa, este foarte grav că şeful statului s-a antepronunţat şi "joacă politic" această chestiune.
''N-aş putea să spun că întârzie. Ca să fiu corect, abia la sfârşitul săptămânii trecute, vineri parcă, a primit documentele de la CSM. Nu se poate spune că întârzie. Altceva pot să spun. Preşedintele în loc să-şi ia o marjă de rezervă şi să fi spus, în momentul în care Ministrul Justiţiei a cerut revocarea, să fi spus 'da, o să stau să analizez solicitarea de revocare, argumentele propuse', domnia sa s-a şi pronunţat că nu consideră că este necesară revocarea, ceea ce după părerea mea este o greşeală'', a afirmat Tăriceanu, într-o conferinţă de presă.