Familia Regală a României a cerut la OSIM înregistrarea celor trei mărci. Iar în categoriile selectate apar zeci de produse şi servicii. Pe lângă alimente sau băuturi, ar putea purta nume regale şi produse farmaceutice, articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte sau mobilier. Casa Regală nu a anunţat care vor fi primele produse pentru care va folosi aceste mărci.

În iulie, Majestatea Sa Margareta a României, Custodele Coroanei, a depus o cerere la OSIM pentru a înregistra marca denumită “Castelul Pelisor”. Aceasta ar putea fi folosită doar pentru băuturi alcoolice.

O altă marcă pentru care Majestatea Sa o înregistrează este “Regina Margareta”. Aici apar 27 de categorii de servicii şi produse: preparate de curăţenie, tacâmuri, bijuterii, ceai şi cafea sau articole de îmbrăcăminte.

A fost înregistrată şi marca “Principele Radu”. Printre produsele şi serviciile selectate sunt aparate automate de vânzare, dantele şi broderii, tutun, bere.

Nu se ştie însă cum vor fi folosite aceste mărci, dacă vor fi lansate produse sau este o măsură de siguranţă ca să nu fie folosite de altcineva.

Casă Regală a României susține familia Elisabetei Rizea pentru transformarea casei sale într-un muzeu al rezistenței anticomuniste. Pentru a-și arăta sprijinul, Principele Radu a fost marți în vizită la Nucşoara, în Argeș, la locuința celei care a devenit un simbolul al luptei împotriva comunismului.
Alteța Sa Regală Principele Radu a vizitat comuna Nucșoara, unde a fost musafirul strănepoților Elisabetei și ai lui Gheorghe Rizea, eroi ai rezistenței anticomuniste din România. 
Principele Radu susține iniţiativa familiei Elisabetei Rizea de reparare şi transformare a casei bătrâneşti într-un muzeu interactiv, un spaţiu dedicat memoriei celor care s-au opus comunismului.
Primarul din Nucșoara a prezentat proiectul de muzeu Consiliului Local.
Cu câteva săptămâni în urmă, Majestatea Sa Margareta și Principele Radu au primit o scrisoare din partea urmașilor Elisabetei Rizea, care informau Familia Regală despre fondarea, de către familie, a unei asociații care să ducă mai departe legământul, principiile și valorile pentru care Elisabeta Rizea și toți cei care au alcătuit rezistența armată din munți au luptat și și-au dat viața.
Majestatea Sa și Alteța Sa Regală doresc să încurajeze activitatea asociației, care intenționează să refacă gospodăria, cu casa și grădina străbunicilor, să organizeze expoziții, seminarii, tabere de creație și evenimente publice dedicate eroilor noștri contemporani.
La Nucșoara, Principele Radu a fost însoțit de profesorul universitar arhitect Augustin Ioan și de directorul Casei Majestății Sale Custodele Coroanei, dl Ion Tucă. Alteța Sa Regală a fost întâmpinat la gospodăria Elisabetei Rizea de primarul comunei Nucșoara, de reprezentanți ai Consiliului Local, de două generații ale familiei și de locuitori ai comunei.
Alteța Sa Regală a vizitat casa, cămările, beciul și grădina și a fost invitat să guste, în cerdacul casei, bunătăți de Paști pregătite de familiile strănepoților Elisabetei Rizea.
La începutul lunii mai va avea loc la Palatul Elisabeta o reuniune a asociației cu Casa Majestății Sale, pentru inițierea unui proces de sprijinire a refacerii casei a grădinii. Principele Radu intenționează să propună un parteneriat al asociației cu profesori și studenți ai Universității Naționale de Arhitectură și ai Universității de Studii Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Elisabeta Rizea a fost nepoata unui fruntaş ţărănist, Gheorghe Şuţa, ucis de Securitate în 1948. Soţul ei, Gheorghe, a făcut parte din organizaţia de partizani „Haiducii Muscelului". Ani de zile, ea i-a ajutat cu hrană şi cu informaţii pe partizanii anticomunişti conduşi de Toma Arnăuţoiu şi Gheorghe Arsenescu. A fost arestată şi a stat 12 ani în închisorile de la Piteşti şi Jilava. A fost torturată, dar n-a divulgat niciodată nimic. Elisabeta Rizea a murit în urmă cu 15 ani, în octombrie 2003.

Urmând tradiția de cinci generații a Familiei Regale a României, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, a înmânat astăzi președintelui Mihai Covaliu certificatul de Înalt Patronaj al Comitetului Olimpic și Sportiv Român. Ceremonia a avut loc la Casa Olimpică a României, aflată lângă Arcul de Triumf, pe un teren oferit de Regele Ferdinand I sportului românesc, loc ce și-a păstrat neschimbată destinația, de un secol încoace.
La ceremonie au luat parte Alteța Sa Regală Principele Radu, dl Octavian Morariu, membru al Comitetului Internațional Olimpic,  întrega conducere a marii organizații sportive, precum și ES dl Andrew Popper, Șeful Casei Majestății Sale Custodele Coroanei.În istoria ultimelor trei secole, al XIX-lea, al XX-lea și al XXI-lea, Familia Regală a fost alături de sportul olimpic românesc (precum și de sportul național, în general) la fiecare generație.
În decembrie 2014, Regele Mihai I a conferit Comitetului Olimpic și Sportiv Român Decorația Regală Nihil Sine Deo, la 100 de ani de la fondare și a 90 de ani de la prima participare a sportivilor români la Jocurile Olimpice. Înaltul Patronaj al Regelui Mihai I, conferit COSR în anul 2015, s-a încheiat odată cu trecerea la cele veșnice a regelui. Majestatea Sa și Alteța Sa Regală au vizitat Casa Olimpică și au salutat pe toți angajații Comitetului, în birourile lor, înainte de a lua parte la ceremonie.
Majestatea SA Margareta, Custodele Coroanei Romaniei și principele Radu au fost invitați să participe la jocurile olimpice din 2020 de la Tokyo.
Majestatea sa Margareta, pasionată de sporturi precum tenisul şi echitaţia, a promis că va reflecta asupra acestei invitaţii: ''Trebuie văzut. Nu ştiu încă, discutăm, dar aş vrea. Nu am fost niciodată la Tokyo''.
Octavian Morariu, fost preşedinte al COSR şi actual membru al Comitetului Internaţional Olimpic, a valorizat la rândul său continuarea colaborării cu Casa Regală a României: ''Alipirea de Casa Regală este fără doar şi poate un moment important pentru COSR, pentru că dincolo de tradiţie e o realitate a momentului. Istoria e o realitate şi ne găsim de fapt aici pe un fost teren al Casei Regale. Continuitatea este extrem de importantă şi ziua de astăzi o marchează încă o dată. Sunt convins că prezenţa dumnealor la Tokyo, dacă va fi o prezenţă acolo, nu poate fi decât un element de motivaţie în plus şi să aibă un input major asupra sportivilor''.

Casa Regala a Romaniei – Comitetul National Olimpic Roman – Scurta istorie

Primul pas in fondarea Miscarii Olimpice Moderne a fost facut la Sorbona, in 1894, prin crearea Comitetului International Olimpic. Cam in acelasi timp, la 2000 de km catre Est, se inaugura la Bucuresti prima baza sportiva din Romania, Velodromul, care a prins contur in acel an in partea de Nord a orasului, pe domeniul Regal din apropierea Arcului de Trium.

Mai tarziu, dupa fondarea Comitetului Olimpic Roman, Casa Regala a Romaniei a acordat un teren in aceeasi zona destinat sporturilor romanesti. Cu exceptia parcurilor si gradinilor publice, acest teren este singurul din Bucuresti care nu si-a schimbat niciodata destinatia. Cu aproximativ 100 de ani, sau 57 de editii ale Jocurilor Olimpice, mai tarziu, pe un colt al acestui teren a fost construita Casa Olimpica Romana, in amfiteatrul careia ne-am reunit astazi.

Chiar daca Romania a ratat participarea la prima editie a Jocurilor Olimpice moderne, la putin timp dupa aceea, unul dintre apropiatii Casei Regale a Romaniei, Printul George Bibescu a facut cunostinta cu Baronul Pierre de Coubertin la Paris si a fost fascinat de ideile revolutionare ale acestuia. De altfel, Bibescu a devenit in scurt timp, in anul 1899, prima prezenta romaneasca din cadrul Comitetului International Olimpic, in calitate de cel de-al 23-lea membru, astfel incat Romania devenea cea de-a a 16-a natiune Olimpica a lumii. Al doilea roman admis ca membru CIO la sesiunea din 1908 de la Londra a fost George Alexandru Plagino, un alt apropiat al Casei Regale a Romaniei. Domnia sa a fost cel de-al 57-lea membru CIO si a reusit sa aiba una din cele mai longevive prezente in cadrul familiei Olimpice internationale, respectiv pana in anul 1948.

Desi istoria Olimpica a Romaniei incepuse deja, in mod oficial Comitetul Olimpic Roman a fost fondat pe 27 martie 1914 si a fost imediat recunoscut de Comitetul International Olimpic. Primul Presedinte a fost Principele Carol al Romaniei, el insusi un impatimit al sportului. Cu sprijinul celorlalti membri ai Casei Regale si al reprezentantilor elitei intelectuale romanesti a vremii, el a reusit sa impulsioneze in mod substantial dezvoltarea acestei noi organizatii Olimpice nationale. De la bun inceput, membrii Familiei Regale Romane au fost foarte aproape de Miscarea Olimpica iar suportul lor continuu de-a lungul anilor se adauga celorlalte merite considerabile pe care le au.

Dupa cum este cunoscut, in perioada de inceput, 1914-1940 toti presedintii Comitetului Olimpic Român au fost membri marcanți ai Casei Regale a României, respectiv Alteța Sa Regală Prințul Carol (1914-1920 și 1923-1930), Alteța Sa Regală Prințul George Valentin Bibescu (1920-1923) și apoi chiar Majestatea Sa Regele Carol II al României (1930-1940). Acestea sunt personalitatile care au dat startul sportului din Romania, punand bazele evolutiei lui ulterioare catre elita lumii Olimpice internationale.

Membrii Casei Regale, în frunte cu Margareta, custodele coroanei regale și principele Radu Duda, sunt așteptați săptămâna aceasta la Curtea de Argeș. Pe 13 ianuarie, la Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeș  va avea loc, începând cu ora 12.00, parastasul de 40 de zile pentru fostul suveran al României, Regele Mihai I.

Slujba va fi oficiată de Înalt Preasfinția Sa Arhiepiscopul Calinic al Argeșului și Muscelului și va avea loc în Vechea Catedrală Episcopală și Regală de la Mânăstirea Curtea de Argeș. Ulterior va fi rostită o rugăciune la mormântul Regelui Mihai I, în pridvorul Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale, potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul romaniaregala.ro.


După cum a anunțat deja Casa Regală, momentul are un caracter privat.  Cei care vor să privească de afară sau să mai aducă un omagiu fostului rege, o pot face dincolo de porțile Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale.

Principesa moștenitoare Margareta, Principele Radu și Principesa Maria au participat sâmbătă, la Curtea de Argeș, la slujba de pomenire organizată la un an de la moartea Reginei Ana.
 Ceremonialul religios a fost oficiat de un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Calinic, în noua Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, în care se află mormântul Reginei Ana. La slujbă a fost prezent și episcopul auxiliar al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, Cornel Damian.
În fața noii catedrale s-au strâns câteva zeci de persoane, unele purtând drapele cu stema Casei Regale. După terminarea slujbei, reprezentanții Casei Regale au mers în vechea catedrală episcopală, ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab, unde s-au recules la mormintele Regilor Carol I și Ferdinand.
Regina Ana a murit pe 1 august 2016 într-un spital din Elveția, la vârsta de 92 de ani, fiind înmormântată pe 13 august 2016 în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, ridicată în vecinătatea Mănăstirii de la Curtea de Argeș.
Sursa: Agerpres