Argeșeanul Andrei Gerea, Ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, a participat, în perioada 9-10 iulie, la cea de-a doua reuniune ministerială la nivel înalt în cadrul Central East South Europe Gas Connectivity (HLG CESEC) desfășurată în orașul Dubrovnik, Croația.
Întâlnirea, la care au participat responsabilii din domeniul energetic din țările din Europa Centrală și de Sud- Est, a fost găzduită de Maros Sefcovic, vice-președinte responsabil de Uniunea Energetică, Miguel Arias Canete, comisar european pe probleme de climă și energie și Ministerul Economiei din Croația.
În cadrul lucrărilor, a fost semnat un Memorandum de Cooperare și aprobat un Plan de Acțiune menit să accelereze realizarea proiectelor regionale identificate în sectorul de gaze. Pe lista de priorități a CESEC au fost introduse mai multe proiecte, printre care consolidarea sistemului românesc pentru a permite utilizarea interconexiunilor existente și a celor în curs de dezvoltare. Au fost cuprinse interconectorul Bulgaria - România (proiect care urmează să fie realizat), extinderea interconectorului România - Republica Moldova (Iași-Ungheni) și realizarea fluxul invers România - Ucraina (la punctul de interconectare Isaccea). Se are în vedere ca o parte din finanțare să fie asigurată prin instituții financiare internaționale precum Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
"Planul de acțiune cuprinde mai multe proiecte strategice pentru România în asigurarea unui flux de gaze care să permită o independență energetică. Sunt proiecte care fac parte din strategia energetică a României pentru asigurarea unui mix energetic eficient și stabil. În același timp, reprezintă obiective strategice și pentru această regiune și parte din sistemul de infrastructură cu care România încearcă să aibă o poziție consolidată în Uniunea Energetică. În Europa de Est, doar România are producție proprie suficientă pentru a face față unei crize energetice, ceea ce înseamnă că țara noastră, pe lângă capacitatea de a fi independentă energetic, are un rol strategic în regiune și ca exportator de energie și, deci, de securitate", a afirmat Andrei Gerea, ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri.

În scopul de a accelera integrarea piețelor de gaze europene Centrale și de Sud-Est și de a diversifica aprovizionarea cu gaze, Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovacia, Slovenia și UE au înființat un grup de lucru la nivel înalt în februarie 2015. Scopul grupului este de a coordona eforturile pentru a facilita proiecte transeuropene care diversifică aprovizionarea cu gaze în regiunea transfrontalieră, precum punerea în aplicare a unor norme armonizate.
 

Comisia Europeană (CE) demarează procedura de infringement împotriva României din cauza unor proiecte de microhidrocentrale demarate pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara de pe versantul nordic al Munților Făgăraș, pe râurile Capra și Buda potrivit WWF-România. Microhidrocentralele de pe cele două râuri din Argeș sunt investiții ale lui Gheorghe Badea și Cătălin Vișoiu.
 
WWF Romaânia susține, într-un comunicat transmis joi Agerpres, că a fost informată despre acest fapt printr-o scrisoare oficială din partea forului european în data de 3 iunie 2015. CE ar fi informat autoritățile de la București, în data de 28 mai 2015, că va demara procedura de infringement pe această problemă.
'"Comisia Europeană demarează procedura de infringement împotriva României din cauza unor proiecte de microhidrocentrale din Munții Făgăraș.
WWF-România a fost informată printr-o scrisoare oficială din partea Comisiei Europene, din data de 3 iunie a.c., că instituția demarează procedura de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara de pe versantul nordic al Munților Făgăraș. Din informațiile pe care le deținem, procedura de infringement vizează și proiectele distructive de pe versantul sudic al Munților Făgăraș - cele de pe râurile Capra și Buda. Confirmarea Comisiei Europene vine la un an și jumătate după ce WWF a depus două plângeri oficiale la Comisie, semnalând o serie de încălcări sistemice ale legislației europene și naționale privind apa și biodiversitatea, în ce privește autorizarea construcțiilor și amplasarea lor în arii protejate de interes european (Natura 2000).
Demararea unei astfel de proceduri urmează unor demersuri de lungă durată ale Comisiei în urma cărora România nu a făcut modificările legislative necesare pentru soluționarea problemelor. ', explică WWF-România în comunicatul citat.

Potrivit organizației, demararea unei astfel de proceduri urmează unor demersuri de lungă durată ale Comisiei în urma cărora România nu a făcut modificările legislative necesare pentru soluționarea problemelor.

Anchete, verificări, amenințări de la CE și...nimic
În 2012, la presiunea Comisiei Europene, comisarii Garzii Nationale de Mediu au fost obligati sa deschida ochii si sa se deplaseze pe teren pentru a constata nenorocirea care s-a abatut asupra Muntilor Fagaras. Pentru inceput au constatat ca: "Organizarea de santier (…) situata in zona Piscul Negru s-a realizat in imediata apropiere a Paraului Capra, respectiv pe malul drept al acestuia, incalcandu-se astfel prevederile punctului III – Apa, din acordul de mediu 14/09.11.2009 actualizat la 26.03.2012, ce interzice amplasarea organizarii de santier in zone cu alunecari de teren sau in imediata apropiere a cursurilor de apa". Pe langa aceste nereguli, s-a mai constatat ca instalarea conductei de aductiune aferenta amenajarii hidroenergetice amplasata pe Paraul Otic s-a finalizat. "Traseul conductei de aductiune este paralel cu albia Paraului Otic, conducta fiind ingropata in malul drept, incalcandu-se astfel prevederile acordului de mediu din 2010, ce prevede ca traseul conductei de aductiune este aproximativ paralel cu albia Paraului Buda si Otic in pozitie semiingropat sau suprateran." La fel au fost ingropate si conductele de aductiune in cazul Paraului Buda. Potrivit comisarului general Ovidiu Constantin Daescu, nerespectarea acordului de mediu duce la "interzicerea activitatii sau realizarea proiectului pana la adoptarea unei decizii de catre autoritatea competenta".

In schimb, prim-comisarul Emil Bajenaru explica intr-o informare catre Jurnalul National ca investitiile in domeniul microhidrocentralelor promoveaza tehnologii curate, nepoluante, care reduc presiunea asupra resurselor naturale si imbunatatesc calitatea mediului si a vietii. Asta-n teorie. Pentru ca in practica se pare ca aceste principii nu se aplica si in cazul microhidrocentralelor din Muntii Fagaras. Insa, pentru neregulile constatate, firma Imob Expert Consulting SRL a lui Badea si Visoiu a fost amendata cu 100.000 de lei, pentru ca nu a notificat Agentia pentru Protectia Mediului Pitesti privind modificarile aduse proiectului pe Paraul Buda-Otic, modificari referitoare la instalare conductei. A mai primit si o amenda de 20.000 de lei pentru deficientele privind gestionare deseurilor.
 
In urma controalelor, se pare ca rezultatele au fost exceptionale. Doar pe hartie, deoarece comisarii care au luat Muntii Fagarasului la picior au fost loviti parca de orbul gainii. Potrivit unei notificari depuse de firma Imob Expert Consulting la Agentia Regionala de Protectia Mediului Pitesti rezulta ca proiectul hidroenergetic de pe paraurile -Otic a suferit modificari serioase. Redam modificarile aduse proiectului pentru care nu a existat nici un fel de aviz: "Cota nivelului normal de retentie al primei captari, cota nivelului normal de retentie al captarii de pe Paraul Otic si cota radier la ultima centrala; cotele captarilor si centralelor, caderile brute si nete, lungime si diametre aductiune; dimensiunile pragului de captare si prizei de apa; pozitionarea conductei de aductiune: ingropat, semiingropat sau suprateran; cota talveg si cota creasta deversor la captari; mentionarea suprafetei de teren din albia minora inchiriata de la ABA Arges-Vedea pentru construirea celor 5 prize si Autorizatia de Construire nr. 37; turbine si puterea instalata a acestora". Culmea, comisarii nu au observat nici macar faptul ca a fost instalat un nou prag de captare, "intre actualele praguri 2 si 3, ce va face obiectul altui aviz de gospodarire a apelor modificator, dupa intocmirea unui studiu de impact asupra mediului si geomorfologiei albiei sI obtinerii acceptului custodelui ariei protejate". Toate aceste modificari schimba complet concluziile studiului de impact asupra mediului, precum si productia anuala de energie. Potrivit unor surse din cadrul Agentiei de Mediu, se fac presiuni pentru a fi emis un nou acord de mediu, dar retroactiv.
Dezastrul din Muntii Fagaras a intrat in atentia comisarilor europeni, care au demarat o actiune-pilot impotriva statului. In cazul in care se constata ca Romania nu a respectat legislatia de mediu a comunitatii europene este foarte posibil ca sa fie demarata procedura de infringement. "In lumina noilor informatii sunt suficiente elemente pentru a cere clarificari autoritatilor romane cu privire la aplicarea legislatiei de mediu comunitara", se precizeaza intr-un document al Comisiei Europene. Potrivit legislatiei comunitare, pentru construirea microhidrocentralelor in Sit Natura 2000 era obligatoriu ca la documentatia depusa la Agentia de Protectia Mediului sa existe un studiu de evaluare adecvata, care se refera exclusiv la impactul lucrarilor asupra factorilor de biodiversitate. Agentia de Protectia Mediului Pitesti sustine in documentele oficiale ca nu e necesar un astfel de studiu, dar Comisia Europeana, prin organismul UE Pilot care investigheaza in acest moment proiectul, l-a cerut cu fermitate.

Echipa feminină de spadă a României a cucerit aurul la Campionatele Europene de scrimă de la Montreux (Elveția), marți, după ce a învins în finală formația Estoniei, cu scorul de 45-35.
Echipa României și-a apărat astfel titlul cucerit anul trecut, la Strasbourg, în faţa Rusiei. În 2013, la Zagreb, Estonia învingea România în meciul pentru medaliile de aur.
România, în alcătuirea Ana-Maria Brânză, Simona Gherman şi Simona Pop (Loredana Dinu - rezervă).
Simona Pop şi Erika Kirpu au fost adversare în repriza a 8-a. Înaintea ultimului duel, tricolorele aveau un avantaj de 6 puncte.
În semifinale, România a învins formaţia Suediei cu scorul de 45-42.

Uniunea Energetică este soluția blocului european pentru eliminarea deficiențelor de alimentare cu energie și a luat naștere ca răspuns la amenințarea rusească devenită realitate în urma conflictului cu Ucraina. Pentru România, o țară în curs de dezvoltare, această Uniune este șansa să devină un jucător important pe piața energiei.

Aproximativ 30% din importurile UE de gaze din Rusia se realizează prin Ucraina. În 2009, Rusia a oprit robinetele, provocând lipsuri în UE. Din fericire, România, grație (și) rezervelor din Marea Neagră, poate deveni în Uniunea Energetică un jucător solid pe piața comunitară, contribuind puternic la asigurarea securității europene, în condițiile unei rate dintre cele mai scăzute de dependență față de importurile din Rusia. Dacă va reuși să își rezolve deficiențele și își va juca profitabil atuurile.

 

Proiectul Eastring

De exemplu, România are probleme în privința gradului de interconectare, în condițiile în care transportul energiei reprezintă una dintre prioritățile viitoarei Uniuni Energetice. După ce South Stream a fost blocat de Gazprom, a apărut alternativa oferită de transportatorul național de gaze al Slovaciei, Eustream, pentru gazoductul cu România și Bulgaria, care să reducă dependența țărilor din Balcani de gazele naturale ale Rusiei.

Proiectul Eastring, propus de Eustream – compania care operează rețeaua de gazoducte din Slovacia, reprezintă un concept care prevede construirea unei noi conducte destinate transportului de gaze naturale din Europa Occidentală via România spre țările din Balcani, asigurându-se și fluxul invers – ceea ce ar permite regiunii să-și reducă foarte mult dependența de gazele rusești. În momentul de față, se află în proces de analiză de către părțile implicate, printre care și România, informează Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri.

 

Conectivitate cu Austria

Oficialii ministerului au explicat pentru Q Magazine că există în lucru și un proiect similar care să lege România de centrul și vestul Europei. Este vorba de dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA). Acest proiect presupune dezvoltarea unei capacități de transport de gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte, în lungime totală de aproximativ 550 km, pe culoarul Giurgiu – Podișor – Corbu – Hurezani – Hațeg – Recaș – Horia și a trei stații de comprimare amplasate pe traseul conductei (SC Corbu, SC Hațeg, SC Horia).

După punerea în funcțiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 mld.mc/an înspre Bulgaria şi de 4,4 mld. mc/an înspre Ungaria. Termenul de implementare a proiectului este anul 2019, iar valoarea estimată se ridică la 560 de milioane de euro. Aceste informații fac parte din Planul de dezvoltare a sistemului național de transport gaze naturale pe următorii 10 ani, elaborat de către SNTGN Transgaz SA Mediaș, aprobat prin decizia președintelui ANRE.

 

Uniunea Energetică și prioritățile României 

Ministrul Andrei Gerea a menționat, pentru Q Magazine, care sunt prioritățile României în privința Uniunii Energetice. „În contextul proiectului de realizare a Uniunii Energetice, prioritățile României se referă la întărirea securității energetice, în acest sens fiind necesară o concentrare mai mare asupra valorificării potențialului propriilor resurse energetice (onshore și offshore) și asupra intensificării eforturilor făcute în direcția diversificării surselor de aprovizionare.

Astfel, România solicită o implicare mai mare a Uniunii Europene și dorește să obțină sprijin în dezvoltarea proiectelor naționale, mai cu seamă a celor care vizează exploatarea resurselor din Marea Neagră.

Alături de Proiectele de Interes Comun, România susține și dezvoltarea altor proiecte în cadrul Comunității Energetice, granița de est – spre Republica Moldova – fiind o prioritate pentru țara noastră. România dorește o mai mare flexibilitate în ceea ce privește cuplarea pieței și consideră că trebuie luate în calcul dimensiunile externe ale viitoarei Uniuni Energetice.

Referitor la energia nucleară în contextul realizării uniunii, România intenționează să exploateze și să promoveze în continuare această resursă, considerând că astfel se poate contribui major la atingerea țintelor de decarbonizare ale UE.

Un alt punct prioritar îl reprezintă asigurarea protecției consumatorului final și realizarea unei definiri clare a conceptului de sărăcie energetică”, a declarat ministrul.

Oficialul român a explicat că o piață unică energetică ar putea aduce României mai multe avantaje „care decurg atât din poziția geo-strategică, cât și din faptul că țara noastră este pe cale să devină independentă energetic. Subsumate, aceste două realități semnifică faptul că România devine hub energetic, exportator de electricitate și de gaze naturale și furnizor de securitate regional”, a completat ministrul Energiei, Andrei Gerea, în exclusivitate pentru Q Magazine.

 

Producția de gaz

Ministerul de resort susține că, începând cu anul 2019, România va beneficia de cantități suplimentare de gaze naturale, care vor putea asigura securitatea energetică din acest punct de vedere. Astfel, pe lângă producția curentă de gaze naturale de aproximativ 11 miliarde de m3/an a României, se preconizează și se așteaptă – ca urmare a evaluărilor rezultate din activitatea de cercetare în perimetrele concesionate în Marea Neagră – cantități suplimentare de gaze naturale începând cu anul 2019.

 

Cum vor fi afectați consumatorii

Când vorbim de o piață unică, condusă pe același set de legi și reglementări, vorbim despre posibile probleme în racordarea prețurilor pentru consumatorii casnici. Cum poate rezolva România această problemă, în contextul în care veniturile în România sunt mult mai mici decât media europeană? Treptat. În conformitate cu legislația națională actuală, România se află în proces de liberalizare a pieței gazelor naturale, orizontul de finalizare al acestuia fiind 1 iulie 2021.

În privința efectelor asupra marilor consumatori, oficialii ministerului susțin că în momentul de față nu pot fi estimate nici scăderile și nici creșterile prețurilor energiei în rândul statelor membre ca efect al creării pieței unice europene a energiei, deoarece vorbim despre o piață concurențială. Cererea și oferta trebuie să fie adaptate optimizării costurilor.

Echipa României a obținut șapte medalii - trei de aur, două de argint și două de bronz - și o mențiune la cea de-a XVI-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Fizică a țărilor din Asia/APHO care s-a desfășurat la Hangzhou.

Medaliați în 2014 cu argint, Dan Ștefan Eniceicu elev în clasa a XI-a, Tudor Costel Crețu elev în clasa a XI-a și Cristian Alexandru Frunză elev în clasa a XII-a au cucerit acum medaliile de aur.

Medaliile de argint au fost obținute de Ileana Rugină (clasa a XII-a) — mențiune la ediția precedentă — și Andrei Raduc (clasa a XII-a), iar cele de bronz de Gabriel Găitan (clasa a XII-a) și Mălin Stănescu (clasa a XI-a). Ovidiu Mihai Popa (clasa a XI-a) a fost distins cu mențiune. Toți cei opt elevi laureați studiază la Liceul Internațional de Informatică din București.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.