În data de 11 mai 2015, Ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, împreună cu alţi oficiali ai instituţiei, s-au întâlnit, la sediul ministerului, cu delegaţia purtătorilor de cuvânt pe politici de mediu şi agricultură din grupurile parlamentare CDU (Christian Democratic Union of Germany) şi CSU (Christian Social Union of Bavaria) în România.
Evenimentul, parte a programului de dialog inițiat de Fundația Konrad Adenauer, a avut ca scop promovarea cooperării politice și consolidarea relațiilor intra-europene.
Cei peste 20 de parlamentari și consilieri germani membri ai delegației s-au arătat interesați de subiecte precum mixul energetic național și direcțiile viitoare de dezvoltare în sectorul energetic, obiectivele urmărite de Ministerul Energiei în domeniul nuclear și al exploatării resurselor regenerabile.
De asemenea, s-a discutat despre situația tehnologică a capacităților de producție a energiei din România, de numărul de grupuri aflate în operare și de durata de viață a echipamentelor.
Alte puncte pe agenda convorbirilor au fost constituite de subiecte precum programele pe care statul le  pune la dispoziția antreprenorilor pentru încurajarea inițiativei private și pregătirea profesională a specialiștilor români.
În cadrul întâlnirii, ministrul Andrei Gerea a dorit să prezinte membrilor delegației germane politica energetică a României în context european și obiectivele naționale urmărite pentru energie și mediu. Astfel, Andrei Gerea a declarat că ”principala noastră preocupare este asigurarea securității energetice în această zonă a Europei. Ne dorim ca România să asigure un mix energetic competitiv din care să nu lipsească energia electrică produsă din surse regenerabile, dar nici energia nucleară.”

Comisia Europeană a adoptat, luni, noi reguli pentru a ajuta statele membre, inclusiv România, cu o rată scăzută de absorbţie a fondurilor de coeziune să atragă cât mai mulţi bani europeni din perioada 2007-2013, comisarul Corina Creţu precizând că Executivul european nu va fi lăsa pe nimeni în urmă.

CE a adoptat, luni, o versiune revizuită a orientărilor de finalizare pentru programele de politică regională din perioada 2007-2013, un document ce explică în detaliu paşii de urmat de către statele membre şi de către Comisie, în vederea finalizării programelor de politică de coeziune 2007-2013.

Fondurile pentru această perioadă pot fi utilizate până la finalul anului 2015. “Prin intermediul grupului de lucru pe care l-am iniţiat imediat ce am devenit comisar pentru Politică regională, am conlucrat îndeaproape cu Bulgaria, Croaţia, Cehia, Italia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria pentru a le sprijini în utilizarea la maximum a fondurilor europene încă disponibile, aferente perioadei 2007-2013, în limitele reglementărilor aplicabile care cer ca aceste fonduri să fie cheltuite în cadrul unor proiecte până la sfârşitul anului 2015. După reuniunea Consiliului European din decembrie 2014, ne-am angajat să găsim soluţii care să asigure o utilizare rapidă şi cât mai eficientă a fondurilor alocate în perioada de programare 2007-2013, pentru a sprijini statele membre relevante să realizeze proiecte pe termen lung în următorii ani, folosind flexibilitatea regulilor existente”, a declarat, luni, argeșeanca Corina Creţu, citată într-un comunicat.

“Până în luna martie 2017, statele membre vor trebui să depună un raport final în care să se menţioneze care au fost proiectele, să fie trecute în revistă cheltuielile şi să includă o declaraţie de finalizare ce atestă legalitatea şi conformitatea acestora din urmă. Revizuirea aliniază orientările de finalizare cu modificările de reglementare realizate de Consiliu şi de Parlamentul European la sfârşitul anului 2013. Ea simplifică o serie de proceduri de finalizare în ce priveşte instrumentele de inginerie financiară şi în termeni de «etapizare» («phasing») – procesul de iniţiere a unui proiect într-o anumită perioadă de programare şi de finalizare a lui în cea următoare”, a explicat Corina Creţu.

Printre noutăţile din orientările de finalizare se află o componentă de “10% flexibilitate”, care va permite cheltuieli cu 10% mai mari într-un program pentru o anumită prioritate, dacă ele sunt compensate cu o reducere echivalentă a celor pentru o altă prioritate din cadrul aceluiaşi program.

Revizuirea clarifică faptul că instrumentele de inginerie financiară vor putea continua să investească în economia reală şi în anul 2016.

Totodată, procedurile ce gestionează modul în care proiectele pot fi etapizate pentru a continua din perioada de programare 2007-2013 în cea 2014-2020 au fost simplificate şi raţionalizate.

“Pot fi obţinute rezultate deosebite prin intermediul reglementărilor existente şi cu ajutorul grupului de lucru. Acesta din urmă furnizează soluţii specifice de ţară şi pe termen scurt pentru a sprijini statele membre să accelereze absorbţia fondurilor europene. Nu vom lăsa pe nimeni în urmă”, a afirmat Corina Creţu, adăugând că se observă deja progrese în implementarea programelor 2007-2013.

România se numără printre cele opt state membre cu o absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune mai mică de 60%. Potrivit cifrelor publicate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, rata de absorbţie curentă este de 53,12%. ”Observăm deja progrese în implementarea programelor 2007-2013. Este un semnal important ce arată că eforturile depuse produc rezultate și că suntem pe drumul cel bun”, conchide Corina Crețu.




Românca Andreea Munteanu a cucerit medalia de aur la bârnă, duminică, la Campionatele Europene de gimnastică artistică de la Montpellier (Franța), cu o notă de 14,366. Sportivul român Marius Berbecar a cucerit medalia de argint la paralele.


Munteanu a adus prima medalie delegației noastre la Montpellier, acesta fiind, totodată, al 12-lea titlu european la bârnă pentru România, cele mai multe fiind câștigate de Cătălina Ponor (patru).

Andreea Munteanu, campioană continentală anul trecut cu echipa la Sofia, în primul an de seniorat, le-a devansat în clasamentul final pe britanica Rebecca Downie, 14,300, și pe Claire Martin, reprezentanta gazdelor, 14,200.

Marius Berbecar, care va împlini 30 de ani pe 15 mai, a cucerit prima sa medalie individuală la Europene, argintul de la paralele fiind totodată prima medalie la acest aparat pentru gimnastica masculină din țara noastră, după o pauză de 28 de ani.

Aurul a fost adjudecat de ucraineanul Oleg Verniaev, cu 15,866, campionul de la individual compus, argintul fiind împărțit, practic, de Berbecar și de elvețianul Christian Baumann, cu 15,300 amândoi. Andrei Muntean a obținut 15,133 și s-a clasat pe locul cinci.

Românca Andreea Munteanu a cucerit medalia de aur la bârnă, duminică, la Campionatele Europene de gimnastică artistică de la Montpellier (Franța), cu o notă de 14,366. Sportivul român Marius Berbecar a cucerit medalia de argint la paralele.


Munteanu a adus prima medalie delegației noastre la Montpellier, acesta fiind, totodată, al 12-lea titlu european la bârnă pentru România, cele mai multe fiind câștigate de Cătălina Ponor (patru).

Andreea Munteanu, campioană continentală anul trecut cu echipa la Sofia, în primul an de seniorat, le-a devansat în clasamentul final pe britanica Rebecca Downie, 14,300, și pe Claire Martin, reprezentanta gazdelor, 14,200.

Marius Berbecar, care va împlini 30 de ani pe 15 mai, a cucerit prima sa medalie individuală la Europene, argintul de la paralele fiind totodată prima medalie la acest aparat pentru gimnastica masculină din țara noastră, după o pauză de 28 de ani.

Aurul a fost adjudecat de ucraineanul Oleg Verniaev, cu 15,866, campionul de la individual compus, argintul fiind împărțit, practic, de Berbecar și de elvețianul Christian Baumann, cu 15,300 amândoi. Andrei Muntean a obținut 15,133 și s-a clasat pe locul cinci.

Planurile NATO de a desfășura forțe militare în România, foarte aproape de frontiera cu Rusia, sunt 'inadecvate' și 'conflictuale', a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukașevici, potrivit agenției oficiale ruse Sputnik.
"De fapt, asistăm la o transformare treptată a acestei țări (n.r. — România) într-un alt punct de sprijin pentru SUA și NATO în apropiere de frontiera cu Rusia. Am comentat în mod repetat astfel de pași ai statelor membre NATO, observând maniera conflictuală și evidențiind inadecvarea și caracterul redundant, atât din punct de vedere militar, cât și financiar", a spus Lukașevici.

Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE rus, Guvernul român sacrifică securitatea regiunii prin faptul că acceptă desfășurarea de forțe militare ale blocului nord-atlantic.

"Cineva ar putea trage concluzia că actualele autorități române, pentru a-și spori 'profilul' în ochii strategilor străini, sunt dispuse să sacrifice stabilitatea în regiunea Mării Negre din motive tactice", a mai afirmat Lukașevici, potrivit Sputnik.

El a declarat de asemenea că Rusia nu reprezintă, cu certitudine, o amenințare pentru România sau pentru orice altă țară și, de aceea, afirmațiile privind 'caracterul defensiv' al activităților NATO, în lumina falselor acuzații privind agresiunea Moscovei, nu au niciun sens, mai notează agenția oficială rusă.

NATO: România este un aliat de nădejde; ne apărăm toți aliații împotriva oricăror amenințări

În replică, NATO a precizat că România este un aliat de nădejde al NATO, și că își apără toți aliații împotriva oricăror amenințări, a transmis miercuri Alianța Nord-Atlantică, reacționând la 'afirmațiile provocatoare' ale purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukașevici, la adresa României.

"Oficiali ruși continuă să facă afirmații provocatoare, care sunt fără fundament, inadecvate și nu contribuie la stabilitatea și predictibilitatea în Europa", a transmis NATO prin vocea adjunctului purtătorului de cuvânt, Carmen Romero.

"Rusia a încălcat dreptul internațional și nu și-a respectat angajamentele prevăzute în actul fondator NATO-Rusia prin acțiunile sale agresive din Ucraina. NATO este o alianță defensivă și continuă să acționeze respectându-și pe deplin angajamentele prevăzute în actul fondator", a mai precizat Carmen Romero, într-o declarație remisă AGERPRES.

"Ca răspuns la acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, ne-am sporit prezența militară în partea de est a Alianței noastre. Această prezență are un caracter rotativ și este departe de orice definiție rezonabilă a forțelor substanțiale de luptă. Toate măsurile noastre sunt defensive, proporționale și în linie cu angajamentele noastre internaționale", a declarat Carmen Romero, care a adăugat că "România este un aliat de nădejde al NATO, iar NATO își va apăra toți aliații împotriva oricăror amenințări".

Planurile NATO de a desfășura forțe militare în România, foarte aproape de frontiera cu Rusia, sunt 'inadecvate' și 'conflictuale', a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukașevici, potrivit agenției oficiale ruse Sputnik.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.