În data de 05 mai 2023, președintele Autorității Vamale Române, domnul Bogdan-Lari Mihei, directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, domnul Igor Talmazan, președintele interimar al Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei, domnul Serhii Zvyahintsev și Consilierul Strategic Vamal al Misiunii Uniunii Europene de Cosultanță în Ucraina (EUAM), domnul Dorel Fronea, au avut o întrevedere în cadrul căreia a fost semnată Declarația Comună a administrațiilor vamale din Ucraina, România și Republica Moldova privind instituirea Grupului de Lucru Vamal UA – RO – MD.
Evenimentul a avut loc la Punctul de Trecere a Frontierei Porubne/Ucraina – Siret/România și a fost organizat sub egida EUAM.
Semnarea acestei declarații comune a fost inițiată în urma necesității de a consolida cooperarea transfrontalieră și facilitarea comerțului, precum și de a securiza frontierele, prin implementarea eficientă a culoarelor de solidaritate UE – Ucraina, transpunere eficientă a legislației vamale a UE în legislația vamală ucraineană și moldovenească.
„Prin instituirea acestui Grupul de Lucru Vamal Ucraina – România – Republica Moldova, Autoritatea Vamală Română îsi asumă în continuare rolul de pilon principal în cooperarea transfrontalieră în regiune. Crearea acestei platforme regionale de cooperare vamală, cu sprijinul EUAM, constituie un exemplu de bună practică și se bazează pe experiența dobândită în cadrul grupului vamal de lucru româno-ucrainean constituit în urmă cu un aproximativ un an.”, a declarat domnul Bogdan Lari Mihei, preşedintele Autorității Vamale Române.
În cadrul aceluiași eveniment, președintele Autorității Vamale Române, Bogdan-Lari Mihei împreună cu președintele interimar al Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei, Serhii Zvyahintsev, au semnat Protocolul pentru inițierea unui proiect pilot privind introducerea sistemul de avertizare de urgență la frontiera dintre cele două state.

Preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din România (SNRIR), profesor doctor Gheorghe Iana, a declarat, sâmbătă, că principala cauză de dizabilitate din România este accidentul vascular cerebral şi că, în medie, patru pacienţi pe oră fac AVC în ţara noastră.

"În momentul de faţă principala cauză de dizabilitate din România este accidentul vascular cerebral. Pacienţii sechelaţi post AVC sunt cei care costă cel mai mult statul prin dizabilitatea lor, deci rămân cu dizabilităţi severe. În medie, 4 pacienţi pe oră fac AVC în România - cam asta este media - dintre care mulţi, o mare parte, nu au nicio şansă de supravieţuire dacă fac un accident mare, pentru că şi accidentale astea sunt de diverse grade. S-a dezvoltat o reţea de centre de stroke, o reţea de tromboliză intravenoasă în fiecare judeţ, care rezolvă cazurile uşoare, în sensul că nu s-a constituit un tromb foarte mare. Tromboliza intravenoasă nu poate să dizolve cheagurile foarte mari. Şi atunci trebuie trecut în etapa a doua, de extras cheagul din interiorul vasului, iar asta se face numai în câteva centre pe care le avem. Deci, dacă 4 oameni pe oră suferă (un AVC, n.r.), gândiţi-vă cam câţi sunt la nivel naţional şi înmulţiţi fiecare oră cu 365 de zile cu 24 de ore şi aflaţi o cifră impresionantă", a declarat dr. Gheorghe Iana, în cadrul primei ediţii a simpozionului de radiologie intervenţională "Transilvania Interventional Course" (TRIC) de la Târgu Mureş.

Medicul a precizat că este o frecvenţă mare a AVC atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, pentru că "este o boală la modă", alături de infarctul de miocard, fiind generată de factori alimentari, de stres, factori ereditari etc.

"Şi, din păcate, se întâmplă cel mai frecvent seara sau noaptea, uneori sunt oameni care locuiesc singuri, fără aparţinători, sunt găsiţi dimineaţa căzuţi în casă şi ei sunt în afara ferestrei terapeutice pentru că au trecut mai mult de 4-6 ore de la debut. Dar cei care locuiesc într-un mediu în care au un însoţitor, într-un mediu de familie, din momentul în care au primul simptom şi au anunţat medicul sunt duşi de urgenţă la spital, au şansa de a beneficia de o procedură de terapeutică şi de a se recupera parţial. În disciplina noastră se spune aşa, timpul înseamnă cât creier pierzi pe unitatea de timp. Cu fiecare minut pe care îl întârzii, cu atât şansa de recuperare scade. Deci bătălia noastră este ca pacientul să ajungă cât mai repede din momentul debutului simptomatologiei. Asta e unul şi, doi, să avem disponibilitatea de a trata pe pacientul respectiv", a arătat preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din România.

Şeful Compartimentului Radiologie Intervenţională a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş, doctor Lucian Mărginean, a explicat ceea ce implică un AVC, în privinţa diminuării capacităţii creierului uman.

"Dacă doriţi o cifră, s-a cuantificat şi e impresionantă: se pierd 1, 9 milioane de neuroni pe minut. Bine, avem miliarde, dar imaginaţi-vă dezastrul produs la 4-5-6 ore şi mai departe după 6 ore", a arătat dr. Mărginean.
Sursa: Agerpres

O navă militară, un puitor de mine şi plase, a ieşit astăzi din Portul Militar Constanţa pentru misiuni de cercetare în raioane maritime din apele teritoriale româneşti, după ce Direcţia Hidrografică Maritimă a emis un aviz referitor la existenţa pericolului de mine în zona de nord-vest a Mării Negre. Marinarii români nu au observat mine în zonele în care au patrulat, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Navale Române, comandorul Corneliu Pavel.
Forțele navale românești sunt pregătite să dea un răspuns adecvat în orice situație, au dat garanții oficialii.
Conducerea Forțelor Navale Române a dispus în regim de urgență intensificarea măsurilor de supraveghere a spațiului maritim al României. În acest sens, puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu” a ieșit luni, 21 martie, din Portul Militar Constanța pentru a executa misiuni de cercetare în raioane maritime din apele teritoriale românești. Până la acest moment nu au fost observate mine marine în aria de patrulare și nici nu au fost primite informații de la nave comerciale în acest sens. În situația în care se vor constata astfel de raportări, Forțele Navale Române sunt pregătite să acționeze cu mijloacele de contracarare adecvate, a precizat Corneliu Pavel, citat de Rador.

Într-o postare pe Facebook, președintele ucrainean Volodimir Zelensky anunță ce a decis în privința locului de negociere, în urma unei convorbiri cu Alexander Lukașenko, președintele Belarusului. Negocierile vin într-un moment extrem de tensionat. Rușii pregătesc o nouă ofensivă, dar rezistența ucrainenilor, care încep să primească arme și resurse din partea mai multor țări determină NATO și UE să ia decizii mult mai dure.

 "Am convenit ca delegația ucraineană să se întâlnească cu rușii fără condiții prealabile la granița ucraineano-belorusă, în zona râului Pripyat. Alexander Lukașenko și-a asumat responsabilitatea ca în timpul deplasării, negocierilor și întoarcerii delegației ucrainene, toate avioanele, elicopterele și rachetele plasate pe teritoriul Belarusului să rămână la sol", a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Rusia acordase Ucrainei un termen limită pentru decizia cu privire la discuțiile din Belarus până astăzi la  15:00. ora locală. Vladimir Medinsky, șeful delegației ruse și consilier al președintelui Vladimir Putin, a declarat agenției de presă de stat RIA Novosti că vor rămâne până la timpul alocat și vor aștepta un răspuns. „De îndată ce primim această confirmare, ne vom întâlni cu omologii noștri în cadrul negocierilor”, a spus Medinsky. „Suntem pentru pace”.

Rusia amenință cu armele nucleare
Cu câteva ore înainte de prima rundă a negocierilor pentru pace, Putin încearcă să intimideze pe toată lumea cu un anunț îngrozitor. Președintele Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să pună în stare de alertă maximă forțele de descurajare nucleară, transmit Reuters și AFP. Decizia a fost luată din cauza poziției agresive a țărilor NATO, susține liderul de la Kremlin.
"Ordon ministrului apărării și șefului Statului Major să pună forțele de descurajare ale armatei ruse în alertă specială de luptă", a declarat Putin într-o întâlnire cu șefii săi militari, transmisă la televiziunea de stat.

"După cum vedeți, nu numai că țările occidentale iau măsuri neprietenoase împotriva țării noastre în dimensiunea economică - mă refer la sancțiunile ilegale pe care toată lumea le cunoaște foarte bine -, dar și înalții oficiali ai principalelor țări NATO își permit să facă declarații agresive în ceea ce privește țara noastră", a declarat Putin.

Ambasadorul american la Națiunile Unite a reacționat imediat, spunând că decizia arată că liderul rus escaladează conflictul într-un mod inacceptabil.
Câte arme nucleare are Rusia?

Potrivit informațiilor publice, Moscova deține un stoc de circa 4.310 focoase nucleare. O parte importantă dintre acestea sunt ținute în rezervă, restul fiind instalate pe diferite arme terestre, marine sau aeriene.

O treime dintre armele nucleare al Uniunii Sovietice erau amplasate pe teritoriul Ucrainei, însă aceasta a renunțat la ele după ruperea URSS, primind în schimb garanții scrise de independență și suveranitate de la Rusia, SUA și Marea Britanie.

De menționat că Belarusul organizează, duminică, un referendum pentru a adopta o nouă constituție care ar renunța la statutul de țară non-nucleară, într-un moment în care țara a devenit o rampă de lansare pentru trupele rusești care invadează Ucraina.

 
UE anunță arme pentru Ucraina și noi sancțiuni pentru Rusia
Uniunea Europeană intenționează să furnizeze arme Ucrainei, decizie în premieră a blocului comunitar, fiind prima dată când UE va finanța achiziția și livrarea de arme și alte echipamente către o țară atacată. Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și de șeful diplomației Europene Josep Borell.
“O armată și un popor întreg luptă împotriva invadatorului. Războiul lui Putin nu este doar împotriva Ucrainei. Trebuie să înțelegem gravitatea situației pentru europeni, dar și pentru securitatea globală. În această după-amiază, Putin a anunțat că pune forțele nucleare pe un nivel de alertă înaltă. Este important să accentuăm asta: FORȚELE NUCLEARE ALE RUSIEI SUNT ÎN ALERTĂ!. Tocmai am avut o conferință cu G7 și cu miniștrii de Externe aferenți și ni s-a alăturat ministrul Kuleba (n.red. – ministrul de Externe al Ucrainei), care ne-a informat despre ultimele situații de pe teren și de nevoile urgente pe care le are Ucraina. Și i-am spus cât se poate de clar: «Ați venit săptămâna trecută, ați cerut ajutor cu SWIFT și arme. Acum livrăm pe ambele părți». Facem tot ce putem ca să sprijinim Ucraina. (...) Astăzi voi propune să folosim facilitatea de pace a Europei pentru două măsuri de asistență de urgență pentru a finanța furnizarea de material letal pentru armata ucraineană precum și combustibil atât de necesar și elemente de protecție și medicale”, a precizat Josep Borell.

În aceeași conferință de presă, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a anunțat noi sancțiuni pentru Rusia, la câteva ore după ce Vladimir Putin a ordonat stare de alertă maximă a forțelor de descurajare nucleară. “Oprim spațiul aerian pentru ruși, avioanele rușilor nu vor mai putea survola, ateriza sau decola de pe spațiul Uniunii Europene. Măsura se aplică inclusiv avioanelor private ale oligarhilor ruși. Vom interzice în Uniunea Europeamă mașinăria de propagandă a Kremlinului. Sputnik și subsidiarele nu vor mai putea să îșo arunce minciunile pentru a justifica războiul și să creeze diviziune în Europa. Vom ținti și regimul Lukașenko, complice în atacurile dezastrusoase împotriva Ucrainei. Avem un pachet de sancțiuni  împotriva lui: vom introduce măsuri restrictiveîmpotriva celor mai importante sectoare ale regimului - exportul de tutun, de metale feroase/neferosase etc. Vom extinde și la exportul de bunuri care țin și de partea Rusiei”, a precizat Ursula von der Leyen.

Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat duminică punerea în stare de alertă a 'forţelor de descurajare', care includ şi o componentă nucleară, ca răspuns la ceea ce şeful de la Kremlin a numit 'declaraţii agresive' ale principalelor ţări din NATO, în plină ofensivă militară rusă împotriva Ucrainei, transmite EFE. 

"Ordon ministrului Apărării şi şefului Statului Major să plaseze forţele de descurajare ale Armatei ruse în regim special de alertă de luptă", a declarat Putin în cursul unei întâlniri cu şefii săi militari, difuzată de televiziunea de stat.

Mișcarea facilitează lansarea armelor, dar BBC scrie că este, mai degrabă, o modalitate prin care Rusia să trimită un avertisment către NATO, mai degrabă decât să semnaleze intenția de a le folosi.„Întotdeauna am indicat că dorim să găsim o soluție diplomatică, dar Rusia a ales confruntarea”, a spus Linda Tomas-Greenfield pentru Dana Bash de la CNN. „Acest efort diplomatic este încă un efort de a aduce rușii la masa negocierilor”, a mai zis ambasadorul Statelor Unite la ONU.

Forţele de descurajare strategică ale Rusiei sunt compuse din forţe ofensive strategice şi forţe defensive strategice, potrivit paginii de internet a Ministerului Apărării rus, citată de EFE. Forţele ofensive strategice au în arsenalul său sisteme de rachete intercontinentale şi avioane cu mare autonomie de zbor şi sunt formate din forţele strategice nucleare, care includ trupele de rachete strategice.

În plus, mai includ forţe strategice convenţionale de uz dublu: unităţi de bombardiere strategice cu rază lungă de acţiune, submarine, nave şi aviaţie purtătoare de rachete ale Marinei ruse, cu armament cu rază lungă de acţiune şi de precizie.

Forţele defensive strategice sunt compuse din forţe şi mijloace de apărare aerospaţială, care includ un sistem de alertă privind atacurile cu rachete şi un sistem de control al spaţiului, apărare antiaeriană şi apărare spaţială. Acestea mai includ şi forţe şi mijloace de apărare antiaeriană, conform Agerpres.