În timp ce Argeșul este în cursă pentru a deveni al șaptelea județ cu peste 1000 de cazuri COVID 19 (Iașiul al devenit al șaselea astăzi), Aradul este primul oraș din România eliberat de noul coronavirus, după ce ultimul pacient internat la Spitalul Județean a fost testat negativ.
Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, susține că în ultima lună nu au fost niciodată mai mult de trei-patru pacienți internați cu COVID-19.
"Putem spune că Aradul este oraș liber de COVID. Nu vreau să fac afirmații pripite sau hazardate, cu atât mai mult cu cât constatăm acum că pandemia s-a extins în mai multe județe din țară. Dar vreau să subliniez efortul tuturor cadrelor medicale din Arad, al specialiștilor de la DSP, din cadrul Grupului de Suport pentru Spitalul Clinic Județean, al celor din administrația publică, pentru a ține în frâu extinderea numărului de cazuri în județul nostru”, a spus Cionca, potrivit Mediafax.
Arad, județ liber de coronavirus

„Eu zic că am învățat din lecția primelor două săptămâni de pandemie și am știut să ne organizăm, astfel încât să putem spune astăzi că suntem județ liber de COVID”, a mai spus președintele CJ Arad.
Autoritățile au cerut UE decontarea sumelor investite în amenajarea și dotarea spitalelor din Arad. Suma solicitată este de 20,7 milioane de lei.
S-a pregătit și o a doua listă împreună cu Primăria Municipiului Arad pentru suma 13,7 milioane lei, care constă în echipamente și materiale de protecție.
Cel mai vârstnic pacient declarat vindecat de COVID-19 din Arad a fost o femeie în vârstă de 97 de ani, iar cel mai tânăr doar 5 săptămâni.

Cele mai multe cazuri în ultimele 24 de ore au fost înregistrate în județul Argeș, unde au fost diagnosticate 56 de persoane cu Covid-19. Numărul total al bolnavilor urcat de la 510 la 566, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 11% într-o singură zi.
Numărul cazurilor de coronavirus este din nou în creștere, după ce miercuri autoritățile au anunțat că alte 321 de persoane au fost testate pozitiv cu noul virus.
Pe de o parte, creșterea numărului de infectări a fost tradusă de prefectul Emanuel Soare și șeful DSP Alexandru Guiță prin creșterea numărului de testări efectuate, Argeșul având o capacitate ridicată de testare (la spitalul Mioveni, la Spitalul Câmpulung și la cel Județean), spre deosebire de alte județe. Un alt factor este nerespectarea restricțiilor impuse de ordonanța privind starea de alertă, mai ales aglomerările din zone comerciale, locuri de joacă sau mijloace de transport în comun, completate de lipsa măștilor de protecție.

Oricum ar fi, noua situația pur și simplu zdrobește un comunicat de presă semnat de Adrian Miuțescu, liderul PNL Argeș în care acesta se lăuda că guvernul și oamenii liberalilor din funcții importante au gestionat și au ținut sub control situația epidemiei de COVID-19 în Argeș. L-au ținut atât de bine sub control, că acum Miuțescu se poate lăuda că l-a depășit și pe Flutur de la Suceava! Argeșul are astăzi cel mai mare număr de îmbolnăviri raportat de aceeași liberali puși în funcții de conducere!

În timp ce drumurile europene au fost şi în 2019 cele mai sigure drumuri din lume, cu o medie de 51 de accidente mortale la un milion de locuitori, România este pe ultimul loc în UE la acest indicator, în condiţiile în care a avut cea mai mare rată a accidentelor mortale din UE (96 de accidente mortale la un milion de locuitori, aproape dublu faţă de media din UE), a anunţat joi Comisia Europeană.

Un număr estimat de 22.800 de persoane şi-au pierdut viaţa pe drumurile din UE în 2019, cu aproape 7.000 de persoane, sau 23%, mai puţin decât în 2010, şi cu 2% mai puţin decât în 2018.

"Niciun deces sau accident grav pe drumurile din Europa în 2050. Acesta este obiectivul nostru. Ne propunem cu 50% mai puţine decese şi cu 50% mai puţine accidente grave până în 2030 şi ştim că această ţintă poate fi atinsă. UE a înregistrat o scădere substanţială a deceselor rutiere în trecut, dar în ultimii ani cifrele au stagnat. În plus, discrepanţele în rândul statelor rămân mari", a declarat comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean.

Cifrele publicate de Executivul comunitar arată că tendinţa generală este una descrescătoare. Opt state membre au înregistrat în 2019 cel mai mic număr de decese provocate vreodată de accidentele rutiere: Croaţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Letonia, Luxemburg şi Suedia.

Cele mai sigure drumuri din UE sunt în Suedia (22 de decese la un milion de locuitori) şi Irlanda (29 de decese la un milion de locuitori). În schimb, în România anul trecut s-au înregistrat 96 de decese la un milion de locuitori în accidente rutiere, cel mai ridicat procent din UE. Urmează Bulgaria şi Polonia cu 89 respectiv 77 de decese la un milion de locuitori.

România a înregistrat totuşi progrese în ultimii 10 ani, în condiţiile în care numărului de accidente rutiere mortale a scăzut de la 117 decese la un milion de locuitori în anul 2010 până la 96 de decese la un milion de locuitori, ceea ce înseamnă o reducere de 22%.

Alte state membre au înregistrat progrese şi mai mari: Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda, cele trei state baltice (Letonia, Lituania şi Estonia) precum şi Croaţia au înregistrat reduceri peste medie (cuprinse între 30% şi 40%) ale deceselor în accidente rutiere.

Accidentele rutiere mortale şi vătămările cauzate de accidente rutiere le afectează nu doar pe victime, ci şi întreaga societate, costurile socio-economice estimate ridicându-se la 280 de miliarde de euro, sau aproximativ 2% din Produsul Intern Brut al UE.

Hotărârea privind încuviințarea Stării de Alertă începând cu data de 18 mai, pe o durată de 30 de zile, a fost adoptată, miercuri, de Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Au fost 372 voturi pentru, 37 împotrivă și 7 abțineri.

Printre măsurile prevăzute sunt obligativitatea purtării măştilor, interdicţia de a circula, în localităţi, în grupuri mai mari de trei persoane care nu sunt din aceeaşi familie, interzicerea mitingurilor şi concertelor, suspendarea zborurilor şi menţinerea mai multor puncte de frontieră închise, dar şi suspendarea cursurilor şcolare.

Deputatul de Argeș Andrei Gerea susține că legea este absolut necesară și a făcut apel la populație să nu uite de măsurile de prevenție împotriva COVID-19, arătând că o reintrare în starea de urgență care ar bloca din nou activitatea firmelor și ar impune din nou restricțiile dure ar duce la un adevărat dezastru economic și social. "A fost adoptată legea stării de alertă. Cu scandal, dar ce nu mai este cu scandal în zilele noastre. Cred că sunt prevederi necesare, inclusiv noile amendamente adoptate, mai ales cel care prevede punerea la dispoziție de către autoritățile locale de măști de protecție pentru familiile defavorizate. Este o lege absolut necesară.

Fac un apel către oamenii politici, dar și pentru populație: să nu uităm prevenția! Venim după două luni de stare de urgență, cu pierderi de vieți omenești, cu drame, cu luptă și stres zilnic pentru personalul medical și pentru forțele de ordine, cu restricții pentru fiecare dintre noi. Economia este departe să dea semne de revigorare.
Să uităm acum să luăm măsuri de prevenție ar echivala cu un dezastru economic și social. Nu cred că mai avem nevoie de mai multe luni de stare de urgență, de firme închise.
Nu știu câte din locurile de muncă vor mai fi recuperate, vedeți și acum cât de dificil este ca toate companiile, mai ales IMM-urile să își repornească activitatea. Trebuie să avem grijă în primul rând de sănătate și să fim destul de inteligenți ca să putem să repornim motoarele economice", a afirmat Andrei Gerea.

Practic, Executivul se supune noii legi adoptate de Parlament săptămâna trecută. Orice act normativ care instituie stare de alertă pe întreg teritoriul țării trebuie să fie validat și de aleși.

Aceștia au lucrat și marți, iar documentul Guvernului a fost modificat în comisiile de specialitate, a explicat Ionuț Gheorghe, jurnalist TVR, pentru Telejurnal 12.00.

Social democrații au adoptat două amendamente. Primul vizează puterea autorităților locale. Aleșii locali sunt cei care decid numirea, suspendarea sau eliberarea celor care conduc spitalele. Decizia nu va mai fi la Ministrul Sănătății, așa cum s-a întâmplat în perioada stării de urgență.

Al doilea punct are legătură cu purtarea măștilor. Guvernul și Ministerul Sănătății trebuie să pună la dispoziția autorităților locale măști de protectie pentru familiile si persoanele defavorizate.

A fost aprinsă lumina sfântă la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim în Sâmbăta Mare, ziua dinaintea Paștelui Ortodox. De aici ea este trimisă în țări din întreaga lume. Sunt unele țări unde Lumina Sfântă nu va ajunge, însă în Româniava veni, pentru că la Ierusalim se află o delegație a Patriarhiei Române, condusă de Episcopul vicar Timotei Prahoveanul, care va aduce în această seară Lumina Sfântă pentru a fi distribuită în parohiile din țară.

Spre deosebire de ceilalți ani, slujba de la Sfântul Mormânt a fost ținută fără pelerini, din cauza epidemiei de coronavirus. Preoții au așteptat afară să primească lumina.

În România, sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă, 18 aprilie 2020, spre seară şi va fi distribuită, ca de obicei, delegaţilor eparhiilor la Aeroportul Internaţional Otopeni. Aceștia vor purta mască şi mănuşi de protecţie şi vor respecta distanţa socială de 2 metri, subliniază Cancelaria Sfântului Sinod, potrivit Basilica.ro.

Centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii. Voluntarii din parohii, purtând mască, mănuşi şi ecuson nominal, semnat şi ştampilat de parohie, vor primi Sfânta Lumină şi o vor distribui doar la casele credincioșilor care o solicită şi care o aşteaptă numai în fața locuinței, având în mână o candelă sau o lumânare.

Tradiția aducerii Luminii Sfinte de o delegație a Patriarhiei Române direct din Ierusalim și distribuirea ei prin Eparhii în bisericile din întreaga țară în noaptea de Înviere a fost instituită de patriarhul Daniel în 2008.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.