Anchetatorii de la DNA ar fi efectuat, miercuri, mai multe percheziții în județul Argeș și la ANPC Argeș în legătură cu pretinse fapte de corupție ce ar fi fost efectuate și de funcționari publici, transmit surse judiciare.

Potrivit acestora, ancheta este în toi, mai multe persoane fiind audiate după perchezițiile ce au avut loc miercuri.

Surse apropiate acestei anchete a DNA mai transmit că două persoane ar fi fost deja reținute, fără a preciza dacă funcționari sau persoane fizice și totodată au fost ridicate numeroase documente de la sediul instituției.

„Cei de la DNA au făcut percheziţii la sediul OPC Argeş, fiind ridicate mai multe documente. Doi colegi au fost chemaţi la audieri, nu vă pot da numele acestora. Din informaţiile pe care le deţin deocamdată, împotriva celor doi colegi nu a fost luată până acum vreo măsură preventivă. Percheziţiile nu au vreo legătură cu mine. Nu am absolut nicio teamă în acest sens”, a declarat pentru „Adevărul” Violeta Nedelcu, comisar-şef al OPC Argeş.

Deputatul PPU-SL Andrei Gerea a lansat o critică la adresa lui Ludovic Orban și a altor lideri ai PNL care au atacat decizia Curții Constituționale a României, cea care a stabilit că prin deciziile luate Executivul a încălcat drepturi fundamentale ale omului. Ultima astfel de decizie a CCR a vizat modul în care Guvernul a impus carantina și internarea obligatorie în cazul celor bolnavi de COVID-19.

"Ieșirile liberalilor la adresa CCR au venit după alte atacuri la adresa Avocatului Poporului. Au fost sancționate de CSM, ÎCCJ, iar Andrei Gerea consideră că aceste declarații sunt demagogice și reprezintă un atac la adresa statului de drept. "Gestul lui Ludovic Orban prin care a cerut cetățenilor să nu țină cont de deciziile Curții Constituționale este unul în premieră pentru un politician care ocupă funcția de prim-ministru în România și cu siguranță este o premieră într-un stat european. Ceea ce a făcut Ludovic Orban este realmente un atac la statul de drept.

Am văzut că liberalii s-au înghesuit să dea mesaje de Ziua Justiției. Pentru că așa este la modă. Poate nu au văzut și reacțiile din partea CSM și ÎCCJ la comportamentul lor. Nici mesajul lui Daniel Morar, acum judecător al CCR, votat altfel de liberali în această funcție, care spune că atacul la adresa Curții este "un lucru grav şi de nepermis într-un stat de drept" și că "premierul nici măcar nu înţelege sensul deciziilor Curţii".

Când critici Curtea Constituțională a României, care a concluzionat că restricționezi drepturi fundamentale ale cetățenilor, că nu știi să creezi legislație și încalci Constituția și legile țării (și nu o dată), când critici Avocatul Poporului pentru că atrage atenția că încalci drepturi fundamentale ale cetățenilor, în condițiile în care această instituție este recunoscută la nivel internațional și la mare preț în Uniunea Europeană, nu se cheamă că ataci statul de drept?

Când vorbește premierul Orban despre lupta împotriva corupției, nu este demagogie curată în condițiile în care Curtea de Conturi și procurorii parchetelor din România (alte instituții ale statutului de drept unanim recunoscute) au suspiciuni mai mult decât rezonabile că firmele de casă ale PNL au vândut statului la prețuri supraevaluate aparatură medicală, iar oamenii numiți de PNL în fruntea unor instituții sau companii de stat au învârtit șpăgi de milioane de euro?

Când Parlamentul este criticat zi și noapte pe toate posturile de reprezentanții acestui guvern PNL, doar pentru că liberalii nu au majoritatea, când Parlamentul este pus în postura de a dezbate aspecte vitale pentru cetățeni după depășirea termenelor legale în cazul unor proiecte depuse de Executiv, nu este tot un atac la prima putere din România, cea Legislativă?

Când un liberal își protejează omul care lucrează pentru el cu amenințări la adresa instituțiilor din județ (și cazurile nu sunt singulare), se cheamă că acest PNL este lucrează democratic?

Cum este admisibil ca Rareș Bogdan să spună că decizia CCR este una gravă și că românii nu au conștiință personală și că nu își iau măsuri de prevenție, când tocmai el a organizat petrecere cu peste 100 de persoane, încălcând fix măsurile impuse de guvernul pe care îl susține?

Trăim un început de formă de dictatură în care, profitând de pericolele acestei pandemii, guvernul condus de Ludovic Orban atacă permanent instituții democratice ale statului, drepturile cetățenilor și economia reală. Cea subterană este protejată și s-a urcat pe un morman de euro din bani publici, în timp ce personaje fără nicio competență profesională au ajuns să fie numite în posturi cheie din instituțiile și companiile de stat!", a subliniat deputatul Andrei Gerea, presedinte PPU-SL Ilfov.

Fostul lider PNL Ioan Oltean a declarat joi, la sediul DNA, că nu a fost niciodată în Chitila așa că nu avea cum să primească banii pentru care este acuzat într-un dosar din 2015.

Fostul 'greu' liberal a fost acuzat în 2015 că a primit 600.000 de euro, într-o biserică, de la omul de afaceri Mihai Rotaru, pentru a interveni la Crinuţa Dumitrean să fie aprobată în comisia ANRP cererea omului de afaceri de acordare a unei despăgubiri de aproape 109 milioane de lei, pentru un teren în Piteşti.

Este vorba despre unul dintre dosarele ANRP care a fost restituit definitiv de ÎCCJ, în 2017, la DNA. În acest dosar, Ioan Oltean era acuzat alături de Crinuța Dumitrean, fost președinte al ANRP, de acordarea unor despăgubiri supraevaluate pentru un teren, prejudiciul fiind de aproape 100 de milioane de lei.

„Nu am fost niciodata in Chitila, ori daca nu ai fost, nu ai cum sa primesti bani. Acolo e vorba de mine, nu de un sofer. Cu stiinta mea nimeni nu a calcat acolo. Astept fie clasare fie ca instanta sa se pronunte corect asupra acestui dosar. Sunt nevinovat”, a spus Ioan Oltean, joi, la DNA.

„Vom trăi și vom vedea”, a mai spus acesta, despre dosarul său.

„Lucrurile trebuie clarificate. Dosarul a fost trimis definitiv de înalta instanță acum doi ani. (...) El (dosarul, n.r.) trebuie închis, fie prin clasare, fie prin retrimitere în instanță”, a zis Oltean, la intrarea în sediul DNA.

„Dosarul cu sacul de bani e în nelucru din noiembrie 2015. O să vedem care e situația. Eu nu aștept ca fapta să se prescrie”, a mai indicat acesta.

Noua generație de politicieni este tot cea veche! Dacă PSD a avut legată de gât tinicheaua faptului că a pus în funcții publice politicieni condamnați prin sentințe definitive, nici cei care se laudă că luptă pentru statul de drept nu sunt mai presus. La USR-Plus ies la iveală contractele prin care băieții care nu vor corupții în funcții publice luau bani prin firmele lor fix de la corupții pe care îi atacă. La PNL oamenii din PDL fac legea, iar la Pro România demagogia este dusă la paroxism. Așa se face că, astăzi, pactul naţional, propus de Klaus Iohannis partidelor politice pentru a transpune în legislaţie rezultatul referendumului pe tema justiţiei, a fost semnat joi, la Cotroceni, de patru formaţiuni: PNL, USR, PMP şi Pro România.

În timp ce la Cotroceni Ponta își făcea selfie cu Barna și omul lui Băsescu, Tomac și îi făcea plocoane lui Iohannis, la Craiova, în Pro România intra Antonie Solomon, un bun traseist politic și un personaj care a fost condamnat definitiv la închisoare pentru corupție. Și uite așa, Ponta începe cu pași repezi să își bată joc, cu astfel de specimene (Solomon este doar exemplul cel mai vizibil), de cei câțiva oameni decenți pe care partidul îi are, unii dintre ei chiar prin Argeș.

Revenind la fostul primar al Craiovei, acesta a fost detronat de Lia Olguța Vasilescu. La vremea respectivă, Solomon era un baron în adevăratul sens al cuvântului având alături clanurile de romi, interlopi, dar și afacerile din oraș. În 2013, Solomon a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, iar în 2014 a fost eliberat condiţionat. Solomon a fost primar al Craiovei din partea PSD în perioada 2004-2008, iar din partea PDL în perioada 2008, fiind un apropiat al lui Traian Băsescu. În septembrie 2013, fostul primar al Craioveia fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie, potrivit unei decizii a instanţei supreme. Antonie Solomon era acuzat că a primit 50.000 de euro mită de la Cornel Penescu, actionar principal al firmei PIC din Piteşti, pentru a-i facilita acestuia diverse servicii in Craiova. Solomon a fost eliberat condiţionat în decembrie 2014.

Circ, circ și iar circ! Și, desigur, statul de drept - sărăcuțul, și electoratu - manca-l-ar mama de minunat și deștept ce e el! Pentru fraieri circ, băieții deștepți rămân tot la cozonac!

Curtea de Apel l-a condamnat marți pe Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF în guvernarea PDL, la cinci ani de închisoare, în dosarul în care era condamnat pentru trafic de influenţă. Decizia e definitivă, potrivit comunicatului Curții de Apel. În primă instanță, Sorin Blejnar a fost  condamnat la șase ani de închisoare.
Este vorba despre un dosar mai vechi, din 2016, în care acesta era acuzat în calitate de președinte al ANAF că ar fi cerut peste 12 milioane de lei de la un om de afaceri pentru a încheia un contract în domeniul IT cu instituția pe care o conducea. Este unul dintre dosarele făcute de echipa de elită de la DNA Ploiești. Sorin Blejnar mai are încă două dosare. 

”Acum merg către penitenciar să mă predau. Este o decizie nedreaptă. Nu mă așteptam la așa ceva”, a declarat în exclusivitate pentru Antena 3.

Această condamnare este ca o bombă pentru campania PNL, al cărui discurs se axează pe lupta împotriva corupției. Din rechizitoriul procurorilor, reies legăturile dintre Sorin Blejnar, numit în funcție de Gheorghe Falcă, primarul Aradului, astăzi candidat PNL la europarlamentare și unul din vectorii de imagine. În dosarul în care Blejnar a fost condamnat defnitiv, procurorii au menționat declarații ale martorilor sau ale celor condamanți în care se spune clar despre cum Bljenar, Falcă și Pinalty vorbesc despre cum să obțină comisionul de 20% din contractele, bani care urmau să ajungă și către finanțarea PDL, partid aflat la acea vreme la guvernare!

Fragment din rechizitoriu

La începutul anului 2011, în cadrul unor discuţii purtate cu ŞTEFAN GHEORGHE, vicepreşedinte al Partidului Democrat Liberal – formaţiune politică aflată la guvernare, discuţii la care a fost prezent şi martorul GRIGORIU CONSTANTIN DAN, persoană de încredere din anturajul acestuia, martorul denunţător BERDILĂ HORAŢIU BRUNO – pe atunci reprezentant legal al SC ROMSYS SRL Bucureşti (o societate recunoscută pentru activitatea vizând servicii IT) şi-a exprimat interesul de a obţine contracte de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi l-a întrebat pe interlocutorul său dacă se află în relaţii bune cu preşedintele ANAF, BLEJNAR SORIN.

,,Ştefan Gheorghe mi-a spus că mă poate ajuta, întrucât Blejnar Sorin se afla în sfera sa de influenţă politică, fiind numit şi menţinut în funcţia respectivă de conducere tot de partidul de guvernământ – PDL.” – a susţinut martorul denunţător BERDILĂ HORAŢIU BRUNO cu prilejul audierii sale.

,,Având în vedere că Blejnar Sorin fusese numit la conducerea ANAF potrivit algoritmului politic, de către organizaţia PDL Arad, în urma propunerii lui Gheorghe Falcă preşedintele organizaţiei judeţene PDL Arad i-am spus lui Berdilă Horaţiu că o să vorbesc cu Blejnar Sorin, lucru pe care l-am şi făcut stabilind o întâlnire cu acesta […] – precizează şi martorul denunţător ŞTEFAN GHEORGHE.

Ulterior, cu prilejul întâlnirii stabilite şi care s-a desfăşurat în biroul preşedintelui ANAF, unde au fost prezenţi - alături de acesta - ŞTEFAN GHEORGHE şi BERDILĂ HORAŢIU BRUNO, inculpatul BLEJNAR SORIN a acceptat promisiunea directorului general al SC ROMSYS SRL Bucureşti de a-i remite un procent de 20% din valoarea unor contracte de furnizare produse şi servicii IT ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective, în baza derulării unor proceduri de achiziţie publică, în schimbul exercitării influenţei sale asupra subalternului STROE DAN – director în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne, pentru ca acesta, prin prisma funcţiei deţinute şi în legătură cu atribuţiile sale de serviciu, să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective într-o manieră de natură a determina obţinerea acelor servicii şi echipamente de către SC ROMSYS SRL Bucureşti.

,,Blejnar Sorin a fost de acord şi mi-a atras atenţia să folosim alte companii ca şi paravan, adică să nu participe direct ROMSYS la acele proceduri de achiziţie publică pentru a nu da de bănuit.

Totodată, Blejnar Sorin mi-a spus că va discuta cu subordonatul său – director la Compartimentul de achiziţii, care avea ca atribuţii organizarea acestor proceduri şi încheierea contractelor, pe nume Stroe Dan, căruia îi va solicita să ia legătura cu persoana din cadrul ROMSYS care se ocupa cu participarea firmei la achiziţii publice şi să se pună de acord pentru modalitatea în care din aceste licitaţii să aibă de câştigat şi ROMSYS.

Blejnar Sorin a mai precizat cu aceeaşi ocazie că Stroe Dan va indica către S.C. ROMSYS SRL firma către care urmează să plătim comisionul de 20%.” – a mai declarat martorul BERDILĂ HORAŢIU BRUNO.

Declaraţia lui STROE DAN (în prezent inculpat pentru luare de mită în dosarul penal nr. 349/P/2016 format ca urmare a disjungerii din prezenta cauză penală, pentru încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei cu organele de urmărire penală) completează tabloul infracţional al cărui artizan a fost şeful său, inculpatul BLEJNAR SORIN, astfel: ,,[…] am avut o discuţie generală despre această problemă eu cu Sorin Blejnar la puţin timp după angajarea mea ca director în cadrul A.N.A.F., spunându-mi că trebuie să strângem nişte bani pentru partid şi pentru noi doi; cred că acesta se referea la formaţiunea politică aflată la guvernare în acea perioadă. Bănuiesc că atunci când eşti într-o funcţie ca cea pe care a avut-o Sorin Blejnar la momentul respectiv trebuie să dai nişte bani la partidul aflat la guvernare ca să te menţină în ea.

Eu i-am spus atunci lui Sorin Blejnar că am înţeles care e ideea şi că o să văd ce o să fac. Eu ar fi trebuit să vorbesc cu reprezentanţii firmelor pe care mi le trimitea acesta în aşa fel încât să câştige licitaţiile şi să mă ocup de scosul banilor adică al procentului de 20%. Ulterior m-am gândit cum să procedez şi anume să apelez la nişte prieteni care aveau unele firme şi care au fost de acord să încheie cu societăţilor câştigătoare ale contractelor de achiziţie publică alte contracte ce nu aveau nicio legătură cu realitatea (reprezentând operaţiuni comerciale fictive) pentru ca, prin intermediul lor, să poată fi colectate sumele de bani (procentul de 20%)”

 

Citește aici rechizitoriul anonimizat din dosarul Sorin Blejnar

               

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.