Un nou raport de admitere a fost dat de Comisia Juridică propunerii legislative privind declasificarea unor documente, în forma care a trecut la Comisiile de apărare şi de administraţie.
Propunerea legislativă, iniţiată de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi deputatul Mircea Gheorghe Drăghici, va intra în dezbaterea plenului.

Noul raport a fost dat după ce Comisiile de apărare şi de administraţie au adoptat un amendat propus de senatorul Traian Băsescu. Potrivit acestuia “se desecretizează de la data intrării în vigoare a legii toate planurile de cooperare realizate între DNA şi SRI în baza articolului 15 din Protocolul de cooperare dintre PICCJ şi SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale 003064/04.02.2009”.

Comisiile de apărare şi de administraţie din Senat au acordat pe 16 octombrie raport favorabil propunerii legislative privind declasificarea unor documente, după ce Comisia juridică a votat pe 15 octombrie tot pentru un raport de admitere în cazul acestui act normativ.

Comisiile de apărare şi de administraţie se exprimaseră prin raport în urmă cu o săptămână pe acest proiect, dar dezbaterea a fost reluată pentru a include amendamente formulate de deputatul PSD Mircea Drăghici, unul dintre iniţiatori.

Cele trei comisii au aprobat aceste amendamente marți şi au acordat un raport comun favorabil.

Unul dintre amendamentele propuse de deputatul Mircea Drăghici prevede că dosarele “în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la articolul 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei”.

O altă modificare a actului normativ a fost adusă articolului 4. Aici se precizează că “Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit”.

 

u toate că inițiativa legislativă pentru declasificarea deciziei CSAT 17/2005 a primit, luni, raport favorabil cu amendamente și în Comisia juridică a Senatului, amendamentul formulat de Traian Băsescu adoptat în Comisiile pentru apărare și administrație nu includea textul senatorului PMP. Astfel, senatorii juriști se reunesc din nou pentru a discuta și acest amendament.

Traian Băsescu a declarat, marți, după adoptarea amendantului său, că hotărârea CSAT nr. 17/2005 nu trebuie desecretizată pentru că nu este secretă.

"Hotărârea nr. 17/2005 nu are niciun zero, deci nu este document secret. Eu am ieșit în conferință de presă și am povestit-o după ședința CSAT din 2005. De aceea mi se pare dubios că nu se duc pe protocol ci pe hotărârea CSAT", a afirmat Traian Băsescu, la finalul ședinței comune a Comisiilor pentru apărare și pentru administrație publică a Senatului.

Senatorul PMP a spus că pentru o bună informare a populației ar trebui desecretizate planurilor de acțiune comune între SRI și DNA, făcute în baza protocolului încheiat în 2009 între aceste instituții.

"Am avut un amendament legat de hotărârea CSAT nr. 17 pe care unii senatori sau PSD o consideră baza protocoalelor ceea ce e o minciună de tip PSD. Baza protocoalelor este cu totul alta. Dacă vor să ajungă la corecta informare a populației trebuiesc desecretizate planurile de acțiune comune între DNA și SRI făcute în baza protocolului din 2009. M-am dus cu acest amendament în comisie, nici decum în baza hotărârii CSAT 17 pentru că acea hotărâre nu pomenește SRI. Nu îmi este clar ce urmărește Dragnea și Tăriceanu cu această lege, Tăriceanu putea să le povestească conținutul hotărârii CSAT din 2005 pentru că el era vicepreședinte al CSAt și putea să le explice foarte bine acea hotărâre, însă efectele legii cred că vorfi bune, se vor clarifica multe lucruri. Se va clarifica dacă au fost abuzuri. Eu sunt convins că nu toate dosarele au fost afectate de efectele acelui protocol", a adăugat Băsescu.

De asemenea, fostul președinte al României, a precizat că e o greșeală să fie vizate toate documentele secrete, deoarece unele dosare se află în prezent pe rol.

"Îmi e greu să anticipez și de aceea m-am dus cu un amendament care să nu fie foarte general, pentru că ei de fapt prin ceea ce prevede proiectul de lege, că se desecretizează toate documentele secrete, pot genera extrem de multe piedici în ducerea unor dosare care acum se află în anchetă. Eu am vrut să fim foarte preciși, plecând de la următoarea premisă: protocolul din 2009 a fost denunțat, deci el nu mai produce efecte, iar efectele lui trecute trebuiesc văzute, nu vizează acțiuni în desfășurare care pot fi afectate din formularea din lege. Riscul e foarte mare. Eu nu știu ce va face DIICOT în situația asta, sau cei de la spălarea banilor. Eu am vrut să mă focusez strict pe lucruri care au trecut. Protocolul din 2009 nu mai este în vigoare și să constatăm istoric relația lui strict cu DNA și nu cu altcineva. După părerea mea e o mare greșeală să facă referire la toate documentele secrete pentru că riscul e mare. Discutăm de un protocol care nu mai este valabil și analizăm efectele", a conchis Traian Băsescu.

Comisia juridică a Senatului a adus, în ședința de luni, mai multe modificări inițiativei legislative.

"Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit”, prevede modificarea adusă articolului 4, de unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul PSD, Mircea Drăghici.

Termenul inițial, în forma proiectul înregistrat la Senat în care te puteai adresa instanțelor era de șase luni. De asemenea, o altă modificare adusă propunerii legislative se referă la revizuirea documentului.

"Cauzele în care ai fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a documentelor prevăzute la articolul 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competența revine primei Instanțe care a soluționat fondul cauzei", prevede articolul 5.

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat, luni, că proiectul urmează să intre la vot, săptămâna viitoare, în plenul forului superior al Parlamentului.

Consiliul Superior al Magistraturii are o intervenție în forță, pe două dintre scandalurile care țin capul de afiș al agendei publice. CSM a solicitat Ministerului Justiției răspunsul dat Comisiei Europene în legătură cu celebra ”listă neagră”, iar Parchetelor li s-a cerut să transmită către CSM protocoalele secrete încheiate cu alte instituții.

”Cu referire la unele probleme de interes public major privind independenţa justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, pentru clarificarea şi înlăturarea oricăror suspiciuni în legătură cu integritatea sistemului judiciar, în şedinţa Plenului de azi, 20 martie 2018, a decis: 

1. Transmiterea unei solicitări către Ministerul Justiţiei, în sensul de a se comunica informaţii cu privire la stadiul implementării şi rezultatele obţinute de către Comisia pentru inventarierea şi predarea documentelor din arhiva fostei D.G.P.A., în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Hotărârea de Guvern nr. 410/2017 privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie.

2. Transmiterea unei solicitări către Ministerul Justiţiei pentru a comunica informaţii Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la modalitatea în care a răspuns solicitării formulate de către Comisia Europeană la data de 10.10.2012, punctul 20 din anexă, respectiv modalitatea în care a colectat datele, având în vedere potenţialul afectării independenţei instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzelor respective.

3. Transmiterea unei solicitări către Comisia de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, în sensul de comunicării către Consiliul Superior al Magistraturii a datelor referitoare la obiectul de activitate al acestei comisii şi a informaţiilor care există la nivelul acesteia referitoare la activitatea unor magistraţi.

4. Informarea opiniei publice cu privire la faptul că, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a comunicat că în urma verificărilor efectuate în temeiul art. 7 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu au reieşit date din care să rezulte că persoanele verificate ar fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

5. Adresarea unei solicitări Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în sensul de a comunica modalitatea în care se efectuează verificările prevăzute de art.7 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Transmiterea unei solicitări către Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, în sensul de a comunica Consiliului Superior al Magistraturii date şi informaţii referitoare la magistraţi, în urma activităţii proprii a comisiei.

7. Transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri şi Inspecţia Judiciară, în vederea comunicării către Consiliul Superior al Magistraturii, în măsura în care există, a protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informaţii, începând cu data de 01.01.2005.

Comisia Europeană a trimis, către DCNews, un răspuns cu privire la așa-numitele ”LISTE NEGRE” cu personalități acuzate de fapte de corupție. 

În urmă cu o zi, Reprezentanța Comisiei Europene în România, întrebată dacă au fost trimise liste cu persoane acuzate de fapte de corupție la Bruxelles, a răspuns:  "Ca o regulă generală, Comisia Europeană nu comentează despre documente apărute în presă cu atribuirea din `surse neoficiale`”. Informația DCNewsa provenit din surse diplomatice și era următoarea: ”După aproximativ șase luni de la transmiterea de către Comisia Europeană a documentului prezentat de Mihai Gâdea, Reprezentanța Comisiei Europene în România ar fi trimis la Bruxelles o listă cu nume de persoane asupra cărora ar trebui să se concentreze atenția justiției și personaje importante care ar trebui monitorizate”.

 Christian Wigand, purtător de cuvânt al CE, în special pe probleme legate de justiție și stat de drept, ne-a transmis că a înțeles că am întrebat Comisia Europeană despre acest subiect și a venit cu următoarele precizări: ”Acestau au făcut parte din schimburile tehnice uzuale din cadrul MCV, care au avut loc acum câțiva ani (2012), referindu-se la punctul de referință 3 al MCV, care prevede: `Pe baza progreselor înregistrate deja, continuăm să desfășurăm investigații profesionale, nepartizane asupra acuzațiilor de corupție la nivel înalt`. După cum știți, MCV este un proces bazat pe tratate, conceput pentru a măsura progresul României în fața unui set de repere convenite.”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat  că va solicita, luni, desecretizarea de către Ministerul Public - DNA a protocoalelor încheiate cu SRI.  Tudorel Toader a făcut anunţul în cadrul unei intervenţii la Antena 3, după pe premierul Viorica Dăncilă a solicitat desecretizarea protocoalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului.

"Voi vedea care va fi solicitarea doamnei prim-ministru şi, dacă nu acoperă şi solicitarea către Ministerul Public, în limitele competenţelor mele legale date de articolul 132 din Constituţie, acela care spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, nu cum greşit a spus cineva sub controlul ministrului Justiţiei, voi aştepta, voi vedea solicitarea doamnei prim-ministru. Dacă nu se referă şi la partea de Minister Public, în calitate de ministru, luni, la prima oră, voi solicita desecretizarea protocolului sau a protocoalelor", a declarat Toader.

Ministrul Justiţiei a adăugat că solicitarea făcută de Viorica Dăncilă este un pas spre normalitate.

"În opinia mea, înseamnă încă un pas spre normalitate, încă un pas spre reglarea raportului dintre autorităţile publice, încă un pas spre ceea ce ne cere statul de drept, să ne desfăşurăm activitatea numai pe baza legii şi numai în limitele legii. Am discutat astăzi cu doamna premier şi articolul 3 din Legea 182/2012 spune că protocoalele secrete nu pot împiedica accesul la informaţiile de interes public. Ministerul Public, DNA, orice autoritate, nu îşi poate desfăşura activitatea în afara legii. Or, procurorul îşi desfăşoară activitatea de urmărire penală numai în baza legislaţiei penale. Nu există un fundament juridic, un temei juridic, care să-i permită procurorului, indiferent de rangul pe care îl are, să constituie alte premise în desfăşurarea urmăririi penale. Eu nu pot decât să fiu de acord cu solicitarea doamnei prim-ministru. Apelul făcut este de ambele părţi. S-a adresat SRI, în egală măsură trebuie să ne adresăm Ministerului Public - componenta DNA, cealaltă parte semnatară a protocolului", a precizat Toader.

Tudorel Toader s-a referit şi la comunicatul CSAT, în care se arată că această instituţie nu a aprobat, prin hotărâri, încheierea unor protocoale între SRI şi DNA.

"Dacă CSAT a spus că nu are competenţa desecretizării, citind comunicatul, se înţelege şi altceva, că indirect se recunoaşte existenţa protocoalelor, ceea ce este un fapt foarte bun. La cel mai înalt rang, ni se spune că ele există", a afirmat Toader.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.