E scandal uriaș în Guvern. USR Plus amenință că va vota moțiunea de cenzură dacă PNL nu va decide înlocuirea lui Florin Cîțu din funcția de premier. Asta, după ce premierul a mai revocat un ministru al USR, pe ministrul Justiției, Stelian Ion. Vă reamintim că în coaliție a mai fost deranj mare după demiterea ministrului Sănătății Vlad Voiculescu. Marcel Ciolacu, liderul PSD a anunțat că social-democrații pregătesc deja o moțiune de cenzură.
Totul a pornit de la programul de investiții Anghel Saligny pentru proiecte locale. USR PLUS l-a acuzat pe Florin Cîțu că a pus pe agenda sedinței discutarea acestui program fără un acord complet în Coaliție. Ședința a fost inițial suspendată și a început un război al declarațiilor în care s-au lansat inclusiv acuzații de șantaj. Și președintele Iohannis a transmis un mesaj clasei politice. USR PLUS nu a participat la ședința de guvern, iar Stelian Ion nu a avizat programul Saligny.
Premierul Florin Cîțu a decis revocarea lui Stelian Ion, ministrul Justiției, după ce toată ziua au fost contre cu miniștrii USR PLUS care, în cele din urmă, au decis să nu mai participe la ședința de guvern. Scandalul a început dimineață, când șeful Guvernului a cerut să fie aprobată ordonanța care stabilește investițiile din programul Anghel Saligny destinat primarilor. Ministrul Stelian Ion nu a dat însă aviz proiectului. După două tentative de a ține ședința, premierul a anunțat revocarea. Iar liderii USR PLUS nu au întârziat să ceară chiar plecarea lui Florin Cîțu. Cele mai multe declarații au fost făcute pe rețelele de socializare. Iar scandalul este departe de a se fi încheiat.
USR a reacționat dur: "Cerem Coaliției să ia act de lipsa unei majorități care să susțină Cabinetul Cîțu și solicităm declanșarea de urgență a negocierilor în Coaliție pentru desemnarea unui nou premier care să formeze un nou guvern" - transmite conducerea USR PLUS, într-un comunicat, după ședința care a urmat revocării lui Stelian Ion din funcția de ministru al Justiției.

Ședința de guvern nu s-a mai ținut, având loc doar o întâlnire a lui Cîțu cu miniștrii PNL și UDRM
"Am luat o decizie necesară. Acum câteva minute am trimis preşedintelui României cererea de revocare din funcţia de ministru al Justiţie a domnului Stelian Ion. Nu voi accepta în Guvernul României miniştri care să se opună modernizării României. Stelian Ion este un ministru care nu a reuşit să se impună în coaliţie, nu a reuşit să îşi ducă la bun sfârşit proiectele. De exemplu, desfiinţarea Secţiei Speciale, care nici după opt luni de mandat nu a fost desfiinţată", a afirmat Cîţu, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Victoria.

Dan Barna: Florin Cîţu trebuie să plece, a arătat că e mai rău decât Dragnea.
Vicepremierul Dan Barna a declarat, miercuri seară, că premierul Florin Cîţu nu poate conduce un Guvern, motiv pentru care ar trebui să demisioneze, acuzându-l totodată de "cinism şi rea voinţă".

"Florin Cîţu a arătat în această seară că nu poate conduce nimic. Cu atât mai puţin un Guvern. Abuzul de putere, deciziile luate noaptea ca hoţii nu sunt marca înregistrată a lui Liviu Dragnea. Iar Florin Cîţu a arătat că e mai rău decât Dragnea. Şi asta pentru că înşală cu cinism şi rea voinţă aşteptările unui electorat care a cerut altceva. Florin Cîţu trebuie să plece", a scris Barna pe Facebook, după declaraţia premierului privind revocarea ministrului Justiţiei.

Copreşedintele USR PLUS Dacian Cioloş: Acesta nu mai e un guvern de coaliţie.
''Promisiunea făcută primarilor PNL (nu cetăţenilor români, cum spune premierul) e mai importantă decât stabilitatea şi continuitatea Coaliţiei. Florin Cîţu demite fără motiv al doilea ministru USR PLUS, subordonând întregul Guvern intereselor PNL. Acesta nu mai e un guvern de coaliţie!'', a scris Cioloş pe Facebook.
Stelian Ion: "În felul acesta Florin Cîțu și-a semnat de fapt propria plecare din guvern pentru că este doar o chestiune de timp până când Florin Cîțu va pleca acasă".

Stelian Ion a postat pe Facebook, după revocarea sa: "Premierul Florin Cîțu arată în seara aceasta încă o dată că nu are respect pentru lege, pentru Constituție. Având în vedere antecedentele sale, poate că nu este de mirare.
În felul acesta Florin Cîțu și-a semnat de fapt propria plecare din guvern pentru că este doar o chestiune de timp până când Florin Cîțu va pleca acasă.
Șantaj și iresponsabilitate înseamnă să îi ceri imperativ ministrului justiției să îți dea un aviz la minut pe un proiect cu miză uriașă pentru care termenul legal de avizare este de 4 zile lucrătoare de la primirea originalului. Precizez încă o data că nici până la această oră originalul proiectului PNDL 3 nu a fost trimis la Ministerul Justiției pentru obținerea avizului.
Povestea are și un substrat nevăzut, legat de procedura de numire a procurorilor de rang înalt aflată în derulare. Aceasta este miza nevăzută".

USR PLUS: cerem desemnarea unui nou premier sau votăm moțiune de cenzură
"USR PLUS anunță că își retrage sprijinul politic pentru premierul Cîțu, care a aruncat țara în criză politică. USR PLUS nu a girat şi nu va gira niciodată jaful din bani publici, în nicio formulă de guvernare.

Cerem Coaliției să ia act de lipsa unei majorități care să susțină Cabinetul Cîțu și solicităm declanșarea de urgență a negocierilor în Coaliție pentru desemnarea unui nou premier care să formeze un nou guvern.

În situația în care discuțiile din Coaliție vor eșua în propunerea unui nou premier, USR PLUS va susține o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu.

Ministrul Stelian Ion este propunerea USR PLUS pentru viitorul guvern şi are tot sprijinul nostru pentru continuarea reformei din justiție, inclusiv desființarea SIIJ şi numirile procurorilor-şefi, procese întrerupte de iresponsabilitatea premierului Cîțu.

Biroul Național a decis convocarea Comitetului Politic în data de 11 septembrie".

Șerban Valeca revine în guvern cu un portofoliu. După ce a fost ministru al Cercetării, liderul PSD Argeș ajunge cu un pas mai înalt, obținând un mandat la ministerul Educației, după ce în ședința CExN a PSD a fost validată nominalizarea lui. Intens criticat de unii dintre cei care îi vor capul în partid, Valeca a jucat decisiv și a obținut acest portofoliu, chiar dacă vor fi probabil voci care vor spune acum că și alții din PSD Argeș ar meritat să ajungă în funcții de ministru. 

Teoretic, portofoliul Educației aparținea PSD București, unde însă ar fi putut apărea un nou scandal, astfel că Viorica Dăncilă ar fi preferat să îl nominalizeze pe Șerban Valeca, vicepreședinte al Senatului și lider al PSD Argeș. 

Șerban Valeca, 62 de ani, este președintele PSD Argeș și a fost de două ori ministru al Cercetării: o dată în guvernul Grindeanu și, anterior, în guvernul Adrian Năstase. Numele lui Șerban Valeca a fost vehiculat la cercetare și la finalul anului trecut, funcție preluată până la urmă de Daniel Breaz.

Șerban Valeca este la al patrulea mandat de parlamentar din partea social-democraților. Este membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință, unde Ecaterina Andronescu este membru fondator. Este doctor în Științe inginerești la Universitatea Politehnica din București, este specializat în inginerie nucleară și absolvent al cursului postuniversitar în specializarea “Conducerea strategica în domeniul securității naționale” la Colegiul Național de Apărare.

Cea mai mare surpriză o reprezintă însă nominalizarea la ministerul justiției a judecătoarei Dana Gârbovan.

Dana Gârbovan este președintele UNJR. Ea va fi propusă de PSD în funcția de ministru al Justiției.

Ana Birchall nu va părăsi executivul, ci se va întoarce la postul pe care l-a avut anterior, de vice-premier pentru Parteneriate Strategice, post eliberat de Mihai Fifor, deoarece i-a expirat mandatul. Mihai Fifor va rămâne ministru al MAI. De asemenea, deputatul Iulian Iancu a fost propus vicepremier pe probleme economice.

Care sunt viitorii miniștri:

  • Senatorul Mihai Fifor merge ministru plin la Interne
  • Senatorul Șerban Valeca ia Educația. Valeca a mai fost ministru al cercetării si inovării
  • Judecătoarea Dana Gârbovan va fi propusă la Justiție
  • Deputatul Ana Birchall - vicepremier pe parteneriate strategice
  • Deputatul Iulian Iancu - vicepremier pe probleme economice

Mai rămâne doar ca președintele Klaus Iohannis să accepte propunerile. 

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunțat că, luni, va publica un raport al activităţii sale, pe parcursul celor doi ani de mandat. Tudorel Toader a anunțat, sâmbătă seară, pe pagina lui de Facebook, că în cursul zilei de luni își va face public raportul de activitate după 2 ani de mandat în fruntea Ministerului Justiției.

"Sigur, am încercat în cei doi ani de zile (...) ca prin activitatea desfăşurată să pun, să punem în centrul activităţii cetăţeanul, care are dreptul să îşi valorifice interesele legitime, drepturile fundamentale consacrate prin Constituţie, prin legi sau acte normative infraconstituţionale, cetăţeanul care are nevoie de acest serviciu de interes public care se numeşte actul de înfăptuire a justiţiei", a declarat Toader.

El a adăugat că a încercat, încă de la preluarea mandatului de ministru, să facă o evaluare a situaţiei în care se afla sistemul judiciar.

"De la început am încercat o radiografie a sistemului judiciar, dincolo de documentele pe care le-am primit de la ministrul precedent, dincolo de ceea ce ştiam, ceea ce colegii au împărtăşit, rapoartele de activitate pe anii precedenţi de la autorităţile judiciare, aşadar am încercat să realizăm o radiografie a sistemului judiciar, să observăm ceea ce este pozitiv, ceea ce trebuie consolidat şi dezvoltat pentru acest serviciu de interes public, actul de justiţie pentru cetăţean, să vedem, unde sunt anumite (...) aspecte ce trebuiesc înlăturate, care trebuiesc consolidate. Ca o concluzie generală, sigur că activitatea de înfăptuire a justiţiei s-a realizat şi se realizează în slujba cetăţeanului, dar sigur aţi văzut, am văzut că sunt şi aspecte negative, care trebuiesc eliminate sau care trebuiesc consolidate", a mai spus ministrul Justiţiei.

Raportul de activitate de 85 de pagini, despre care Tudorel Toader a afirmat că are "o formă în sinteză", a fost postat pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Documentul cuprinde şase secţiuni, dintre care prima, intitulată "Justiţia mai aproape de cetăţean", se referă, printre altele, la facilitarea accesului la justiţie şi infrastructura sistemului judiciar.

În secţiunea intitulată "O justiţie europeană", ministrul vorbeşte despre cooperarea juridică internaţională, inclusiv în privinţa drepturilor omului.

Alte secţiuni sunt dedicate rolului Ministerului Justiţiei în procesul de elaborare a actelor normative, relaţia cu profesiile liberale şi eficientizarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Ultima secţiune a raportului de activitate, de peste 20 de pagini, este intitulată "Transparenţa instituţională şi relaţia cu comunitatea". 

Poți vedea AICI integral Bilanțul lui Tudorel Toader

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat miercuri că va declanşa procedura de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr. După ce a reuşit să obţină revocarea Laurei Codruța Kovesi, din funcţia de şef al DNA, Tudorel Toader a anunţat miercuri seară că declanşează şi procedura de revocare, a Procurorului General al României.
Soarta lui Lazăr pare să fi fost pecetluită din cauza reacțiilor cu puternice accente politice, șeful Ministerului Public fiind unul dintre cei mai înverşunaţi critici la adresa schimbărilor aduse legilor justiţiei de către coaliţia majoritară PSD-ALDE.
Oficial, mandatul lui Augustin Lazăr în funcţia de Procuror General al României expiră în aprilie 2019, dar procedura sa de revocare a început deja. Secţia de procurori a CSM este chemată să dea un aviz consultativ, iar preşedintele României este cel care trebuie să emită decretul de revocare. Şi dacă ar vrea, Klaus Iohannis nu se mai poate opune propunerii lui Tudorel Toader câtă vreme CCR a tranşat deja obligaţia şefului statului de a se conforma voinţei ministrului justiţiei.
Augustin Lazăr a reacționat miercuri seară și a spus, printre altele, că argumentele ministrului justiţiei sunt “exagerări vizibile şi interesate”.“ Mă simt într-un moment special nu numai al carierei mele, ci într-un moment special al României. Iar făclia despre care cineva a susţinut în deşert ca nu este aşa cum trebuie, o să aibă surpriză să o vadă circulând de la vechea generaţie la noua generaţie şi vom avea mereu magistraţi independenţi ca stare de spirit”, a răspuns procurorul general.
Și totuși, Ministrul justiţiei a prezentat preţ de 60 de minute nu mai puţin de 20 de acuzaţii la adresa procurorului general.
Printre altele, Ministrul Justiției i-a reproşat şefului ministerului public că nu a evaluat-o pe Laura Codruta Kovesi înainte de a fi revocata, că ar fi criticat Curtea Constituţională şi deciziile acesteia, dar şi faptul că în mandatul său de procuror general ar fi făcut declaraţii cu iz politic.

Declarațiile lui Toader și cele 20 de puncte care au dus la revocarea procurorului general
Din 2017 până în august 2018, am înregistrat evoluții pe care le-am considerat de natură de a declanșa procedura de evaluare. Evaluarea propriu-zisă: nu din motive de simetrie, evaluarea cuprinde 20 de puncte câte au fost și la procurorul șef al DNA. Puteau să fie și mai multe.

- Primul lucru pe care aș vrea să-l subliniez, faptul că procurorul general a susținut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului șef de la DNA. A avansat ideea unui conflict între procurori și ministru pentru a încerca să împiedice evaluarea procurorului șef al DNA. procurorul General nu a dispus nicio măsură de verificare a celor apărute în spațiul public
- Procedând la evaluare, sa ne punem cel puțin două semne de întrebare. Primul se referă chiar la legalitatea numirii sale în această înaltă demnitate. 17 februarie 2016, MJ declanșa procedura de selectare a candidatului. Criteriile și condițiile prevedeau printre altele și calificativul foarte bine la ultima evaluare. 15 martie 2016 se înregistrează candidatura, 21 aprilie, sectia de procurori de la CSM avizează favorabil. Lipsea o piesă din dosar, calificativul de la ultima evaluare

- Am transmis pe 19 septembrie 2018 la CSM solicitarea de a ne pune la dispoziție rapoartele de evaluare. Ni se răspunde: prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi 21 aprilie 2016. La acea dată președintele a semnat numirea, deși nu exista în dosar documentul. Ministrul Justiției de la acea dată a făcut propunerea de numire cu nerespectarea criteriilor legale. La data respectivă, președintele nu a verificat regularitatea procedurii

- Din documentele pe care le avem nu putem trage concluzia cu certitudine de ce ministrul Justiției a transmis propunerea fără ca dosarul să fie complet, președintele a semnat fără verificarea legalității, nu credem că are vreo legătură numirea fără toate documentele cu un document în care apare o soluție de clasare referitoare la președintele României în funcție

- Evaluarea ne arată o chestiune greu de explicat. Cel evaluat a luat cunoștință de evaluare pe 18 septembrie 2018, exact cu o zi înainte ca răspunsul în scris să fie emis de CSM către Ministerul Justiției

- Al treilea punct: faptele reținute în sarcina procurorului șef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general, care îi este superior și are compentența de a coordona, îndrepta eventualele abateri

- Nu numai că procurorul general nu a luat nicio măsură, dar prin declarații publice a aprobat activitatea DNA. Este evident necesar să verifici cele apărute în spațiul public sunt adevărate

- În al patrulea rând: ignorarea situațiilor de criză

- S-a vorbit, se vorbește faptul că multe cauze sunt soluționate după împlinirea termenului de prescripție. Aceste fapte sunt extrem de grave

- Aș mai da un exemplu: trei conflicte juridice de natură constituționale generate de procurorul general

- Al 5-lea punct: Inspecția Judiciară a întocmit un raport privind activitatea managerială la DNA. A ajuns la secția de procurori la CSM se referea la deficiențe de ordin managerial. Ce face secția de procurori: îl aprobă după ce extrage pasaje din raportul Inspecției Judiciare. Ce ne spune procurorul general: să avem încredere în secția de procurori că va da o soluție temeinică

- Al șaselea punct: am reținut discursuri publice cu caracter politic, acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, ale puterii legislative, executive

- Al 7-lea rând: practicarea și încurajarea unor compotamente . Sintaga cu plăcere folosită când spunea niște inculpați de rang înalt. Există legislații penale din Europa care sancționează inclusiv penal fapta de a-i spune cuiva că a fost condamnat cândva. Dacă cineva spunea niște penali, procurorul niște inculpați de rang înalt

- Al 8-ea rand: Abdicarea de la garanții constituționale: prezumția de nevinovăție

- În al 9-lea rând: Contestarea deciziilor CCR, în sensul nerespectării

- În al 10-le rând: neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management. Scrie că va lua măsurile pentru reducerea delegărilor, în realitate, dacă ne uităm pe statistică, constatăm contrariul. În mandatul său a crescut numărul delegărilor

- În al 11 rând: neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, scăderea operativității în activitatea Ministerului Public

- În al 12-lea rând: neîndeplinirea obligațiilor legale în îndeplinirea politicii penale

- În al 13-lea rând: contestarea legilor justiției, ulterior controlului de constituționalitate

- În al 14-lea rând: Critica hotărârilor judecătorești și a judecătorilor

- În al 15-lea rând: dublă măsură în rezolvarea unor situații similare și tergiversarea procedurilor legale

- În al 16-lea rând: 10 august 2018, protestul din Piața Victoriei cu acele evenimente și se deschide un dosar. Dosarul e la Tribunal, după care urcă la Parcehetul General. exista un ordin care spunea că dacă ei un dosar nu poți să iei și un procuror. Doi-trei procurori au fost mutați contrar ordinului care îi interzicea. La câteva zile ulterioare delegării, procurorul își anulează propriul ordin. Probabil a fost din nebăgare de seamă.

- În al 17-lea rând: Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale prin care se interferează activitatea

- Al 18-lea rând: Ajungem la protocoale. Protocolul din 2016 abrogă protocolul din 2009. Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justiție paralelă

- Punctul 19 se referă la faptul de ascundere a adevărului privind respectivele protocoale.

- Punctul 20: legat tot de protocoale, această inadverdență pe care am semnalat-o în discursul public. Să nu spunem și personal că a fost un gest de sfidare pe 20 martie 2018 a trimis procotolul din 2009, care tocmai fuseseră ”abrogat”.

- Concluzia generală este aceea a necesității de revenire la normalitate. Normalitatea înseamnă cunoașterea și respectarea competențelor constituționale, legale, și în același timp o interpretare și aplicare a legii în baza principiului loialității constituțional.

- Mai există o concluzie: aceea de a rămâne în limitele numai a competențelor, a loialității, ci și a bunei cuviințe, a respectării valorilor, drepturilor fundamentale.

- Prin urmare, consider că actele și faptele enumerate în raport de netolerat într-un stat demonstrează că activitatea managerială a domnului Augustin Lazăr contravine obligațiilor contituționale.și legale

- În aceste condiții nu se mai poate susține ocuparea de către domnia sa a funcției de conducere din cadrul Ministerul Public

- Toate elementele prezentate susțin gravitatea comportamentelor procurorului general. Prin managementul realizat a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituțional.

- Declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului general al României, domnul Augustin Lazăr

Fostul secretar de stat în ministerul Justiției, Liviu Stancu, a susținut, în cadrul Interviurilor Proarges.ro, că ministrul Tudorel Toader trebuie să demisioneze pentru că a încălcat grav Constituția prin emiterea unei Ordonanțe de Urgență menită să modifice legile Justiției adoptate de Parlamentul României.

Cunoscutul avocat piteștean a spus că, deși modificările ar putea fi pozitive din punct de vedere tehnic, mecanismul prin care au fost legiferate, prin Ordonanță de Urgență, a fost profund neconstituțional și Ordonanța va pica la Curtea Constituțională, modificările trebuind făcute de Parlament.

Un întreg scandal a izbucnit după adoptarea acestei Ordonanțe. Comisia de la Veneţia a exprimat preocupare, în avizul preliminar adoptat vineri, privind proiectele de amendamente la Codul penal şi la Codul de Procedură Penală din România, subliniind că modificările afectează grav eficienţa sistemului judiciar penal şi acţiunile anticorupţie.  Comisia a recomandat să se renunțe la prevederile privind pensionarea anticipată a magistraților. Conform avizului adoptat vineri, Comisia de la Veneţia "exprimă preocupare că multe dintre proiectele de amendamente la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală din România afectează grav eficienţa sistemului judiciar penal în combaterea infracţiunilor de corupţie, a infracţiunilor violente şi a criminalităţii organizate".
"Comisia Veneţia recomandă autorităţilor române să efectueze o reevaluare totală a amendamentelor ambelor coduri printr-un proces de consultare complet şi eficient în scopul obţinerii unor propuneri legislative solide şi coerente care să beneficieze de o largă susţinere în cadrul societăţii din România, ţinându-se cont în totalitate de standardele aplicabile şi de îndrumările Curţii Constituţionale", transmite Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, un organism din cadrul Consiliului Europei (CoE), informează Mediafax.
Anunțul a fost făcut după ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a scris pe Facebook că avizul Comisiei de la Veneţia reţine soluţionarea temporară a problemei pensionării magistraţilor, prin amânarea momentului, şi recomandă abrogarea acestei soluţii legislative.  "Avizul CV retine solutionarea temporara a problemei pensionarii magistratilor, prin amanarea momentului intrarii in vigoare a solutiei legislative. Se recomanda abrogarea acestei solutii legislative.
OUG pentru legile justitiei va fi transmisa, in mod formal, catre CV pentru emiterea unui aviz !", a scris Tudorel Toader, pe Facebook.

În replică, profitând de aspectele sesizate în avizul preliminar, Klaus Iohannins a cerut demisia lui Tudorel Toader.  "Președintele Klaus Iohannis condamnă ferm comportamentul iresponsabil al Ministrului Justiției care sub pretextul implementării recomandărilor Comisiei de la Veneția în cuprinsul Ordonanței de Urgență 92/2018, a inclus prevederi fără nicio legătură cu acestea, ba chiar contrare lor, de natură să sporească îngrijorarea partenerilor europeni.

Președintele României menționează că acesta este un nou episod dintr-un lung șir de decizii controversate luate de acest ministru în timpul mandatului său. În acest mod, Ministrul Justiției și-a compromis definitiv credibilitatea, motiv întemeiat pentru a-și prezenta demisia din funcție. Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului României să țină cont de opiniile cuprinse în raportul Comisiei de la Veneția și să reevalueze cu maximă celeritate modificările aduse legilor justiției, dar și Codurilor Penale și de Procedură Penală pentru ca impactul negativ asupra justiției și a statului de drept să înceteze", se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Nicolai, acuze dure la adresa lui Iohannis: Deservește interese din afara țării

Europarlamentarul Norica Nicolaei susține însă că președintele Klaus Iohannis nu face altceva decât să continue jocurile din afară și că președintele nu satisface unor interese din afara României. Liderul ALDE consideră că președintele are alte interese prin această solicitare a demisiei ministrului Justiției în contextul în care raportul oficial al Comisiei de la Veneția va fi făcut public abia în luna decembrie. "Pentru mine este clar că președintele Klaus Iohannis și partidele care îl susțin nu au o agendă care să servească interesele României. Acest mod lipsit de obiectivitate și aceste reproșuri superficiale nu au decât un scop politicianist", a menționat, la Antena 3, Norica Nicolai.

 

Pagina 1 din 3

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.