Consiliul Local Pitești va dezbate și ar putea vota astăzi bugetul municipiului Piteşti care va fi  în acest an, de peste 500 de milioane de lei, mai mare cu 11% decât în 2020, conform primarul Cristian Gentea.

„Bugetul total, comparativ cu cel din 2020, este mai mare cu 11%. Este de 506.228.700 de lei, care reprezintă atât cheltuieli de dezvoltare, cât şi de funcţionare. (…) 30,4% sunt investiţiile, bunurile şi serviciile sunt 23,6%, cheltuieli de personal 17,7%. Mai avem subvenţiile şi asistenţa socială, fiecare la 9,9%, fondul de rezervă este de 4%, transferurile 5,4%”, a declarat, într-o conferinţă de presă, primarul.

El a adăugat că în acest an se înregistrează o creştere de peste 60% a sumelor provenite din fonduri europene.

„Bugetul pentru dezvoltare este de 157.703.000 de lei, reprezentând 30,4% din total. 49% din acest buget este din resurse locale, bugetul de stat 9% şi fondurile europene 42%. (…) Prin comparaţie cu anul trecut, avem o creştere a veniturilor din fonduri europene de 62%”, a precizat Cristian Gentea.

O mare parte dintre aceste fonduri se investesc în lucrări deja începute. Printre viitoare proiecte de investiții regăsim și două studii de oportunitate pentru un tren metropolitan pe hidrogen care să lege Mioveniul de Pitești și ulterior de București, dar și un spital municipal de urgență, propuneri venite de la USR și, respectiv, de la PNL. De asemenea, de la anul vor începe lucrările la noul Stadion Nicolae Dobrin, vor fi finalizate lucrările la Sala Polivalentă și vor fi făcute investiții în Parcul Lunca Argeșului I (a doua etapă) și Parcul Lunca Argeșului 2.

Legea care prevede majorarea punctului de pensie şi care ar trebui să fie aplicată de la 1 septembrie a fost adoptată în Plenul Camerei Deputaţilor. Au fost 197 voturi "pentru", 70 de abţineri, niciun vot împotrivă. Deși au făcut scandal, partidele din opoziție nu au împiedicat adoptarea legii, ba unii parlamentari chiar au votat-o.

Urmeaza sa fie trimisa la presedintele Klaus Iohannis, care va decide daca va fi promulgată.

Au existat discutii aprinse in timpul dezbaterilor, deputatii Opozitiei acuzand ca dispozitiile CCR nu au fost transpuse in legea reexaminata si ca PSD si ALDE urmaresc "sa stoarca voturi de la pensionari", propunand cresterea punctului de pensie cu 40% inainte de alegeri.

"Nici cu ocazia reexaminarii legii dupa decizia CCR, actuala majoritate parlamentara nu a vrut sa adopte o solutie legislativa care sa garanteze in mod real respectarea dreptului la pensie si al dreptului la proprietate privata. CCR a declarat neconstitutionala Legea pensiilor, intrucat formula folosita pentru a materializa dreptul la pensie este complet neclara si permite arbitrariul. Dispozitiile CCR nu au fost transpuse in acest proiect de lege", a declarat deputatul PNL Valeria Schelean.

La randul sau, deputatul USR Cristian Seidler a spus ca Legea pensiilor reprezinta o farsa si nu exista bani pentru majorarea pensiilor.

Ce prevede Legea pensiilor:

Potrivit expunerii de motive a documentului, proiectul va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei în acest an, un impact de 24,8 miliarde de lei în 2020, de 58,1 miliarde de lei în 2021, iar în 2022, ar urma să aibă un impact de 81,1 miliarde de lei.

Principalele prevederi:

- Proiectul de lege prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie.

- Proiectul prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021, astfel: 2019 - 1.265 de lei, 2020 - 1.775 de lei, 2021 - 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

- Se menţine contractul se asigurare facultativă. În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.

- Se introduc masteratul şi doctoratul ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare

- Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.

- Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

- Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

- Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.

- Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial.

Guvernul ar putea emite o Ordonanță de Urgență care să permită autorităților locale și județene să adopte bugetele locale într-o perioadă mai scurtă. În prezent, legea impune autorităților locale și județene să supună procesului de transparență decizională și dezbatere publică proiectul de hotărâre privind bugetul. Conform legii, termenele ajung la 45 de zile. Asta ar însemna că, în conformitate cu legea actuală, bugetele locale și județene ar putea fi adoptate cel mai devreme în luna aprilie, dacă nu chiar și în luna mai, pierzându-se foarte mult timp în privința investițiilor.

 "Luăm în calcul adoptarea unei posibile ordonanțe de urgență de reducere a termenului până la care bugetele să poată fi adoptate la nivel local. Legea prevede acum un termen de 45 de zile. S-ar întârzia foarte mult. Sigur, nu din cauza noastră, pentru că acest joc de întârziere a fost făcut de președintele Klaus Iohannis. A fost o alegere conștientă a președintelui Klaus Iohannis, dar efectele sunt din păcate asupra cetățenilor și comunităților locale. Acesta este motivu pentru care dorim să scurtăm această perioadă", a precizat ministrul Dezvoltării, Daniel Suciu.

 

Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit miercuri pentru a discuta din nou, la cererea preşedintelui Klaus Iohannis, bugetul de stat pe 2019. Bugetul a trecut cu 245 voturi „pentru”, 115 voturi „împotrivă” și două abțineri. După acest vot, președintele Klaus Iohannis este obligat să promulge legea bugetului de stat în termen de 10 zile.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, Parlamentului cererea de reexaminare a Legii bugetului de stat pe 2019, apreciind că acest lucru este necesar întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcţionare a unor instituţii publice cu rol esenţial în societate.
Dezbaterile de miercuri asupra legii bugetului de stat pe 2019 au avut loc în condiţiile în care Comisiile parlamentare de buget-finanţe au respins cererea de reexaminare formulată de şeful statului, proiectul de buget fiind aprobat în forma iniţială.

Plenul Parlamentului a votat Bugetul României. Proiectul de buget a fost adoptat cu 275 voturi “pentru”, 122 “contra” şi 2 abţineri. De asemenea, pe surse, au apărut informații că opoziția va contesta bugetul la CCR pentru că nu sunt mulțumiți de faptul că au fost tăiați bani de la serviciile secrete. Culmea este că, deși a făcut mare tam-tam pe amendamentul privind creșterea alocațiilor pentru copii, PNL a votat împotriva bugetului pe 2019, deși fără acest buget nu putea fi făcută majorarea alocațiilor.

Bugetul Serviciului de Informaţii Externe s-a diminuat, în plen, cu 30.000.000 de lei, printr-un amendament care a fost iniţial respins în Comisiile de buget-finanţe.
De asemenea, Parlamentul a adoptat un amendament care prevede marirea alocatiei pentru copii de la 84 de lei la 150 lei.
Senatorii şi deputaţii au adoptat în plen şi un amendament care prevede suplimentarea bugetelor Ministerului Sănătăţii şi CNAS cu 295.000.000 lei, bani care provin din bugetul SRI. Această sumă e destinată finanţării programului privind vitamina D, a programului “Panorama”, care presupune testări prenatale ale femeilor însărcinate, programului de testare a markerilor tumorali şi programului “Diabet juvenil”.
De asemenea, bugetul Academiei Române a fost majorat în plen, printr-un amendament, cu 350.000 lei pentru editarea şi publicarea clasicilor literaturii române în ediţii ştiinţifice integrale.

Mircea Drăghici: investițiile în infrastructură, un punct extrem de important

Secretarul Camerei Deputaților, Mircea Drăghici, susține că bugetul pe anul acesta este unul care are trei piloni majori: educația, sănătatea și infrastructura. Deputatul de Argeș a sublniat că investiții majore în infrastructura rutieră care vizează județul Argeș precum Autostrada Pitești-Sibiu, drumul expres Pitești-Craiova, continuarea reabilitării DN 73 sau Transfăgărășanul au primit alocări financiare substanțiale.

Andrei Gerea a prezentat principalele obiective: investiții și venituri mai mari

Chestorul Camerei Deputaților, Andrei Gerea a prezentat într-un film de pe pagina sa de facebook principalele puncte ale bugetului în ceea ce vizează Argeșul, dar și efectele care vor fi pentru toți cetățenii. Pitești-Craiova, Pitești-Sibiu, realizarea unor magistrale de metrou sunt prin investițiile evidențiate de Andrei Gerea. Vicepreședintele ALDE a mai prezentat și creșterea veniturilor pentru angajați și pensionari, subliniind că este nevoie în continuare de creșterea bunăstării cetățenilor din țara noastră.

 

Dăncilă: 2019, anul investițiilor
Înainte de votul din plen, premierul Viorica Dăncilă a menţionat că anul 2019 este “anul investiţiilor”, acestea vizând domenii precum infrastructura de transport, sănătate, construcţie de grădiniţe sau proiecte de dezvoltare locală. Dăncilă a mai precizat că sumele destinate investiţiilor au fost suplimentate cu peste 15 miliarde lei faţă de anul anterior.

Cele mai importante puncte ale bugetului pe 2019

Parlamentul a adoptat un amendament care prevede marirea alocatiei pentru copii de la 84 de lei la 150 lei.
Ministrul Finanţelor a precizat că investiţiile, în anul 2017, au fost de 26,8 miliarde de lei, în 2018 - 34,2 miliarde de lei cu 27,6% mai mult ca anul precedent, iar în 2019 prognoza este de 49,7 miliarde de lei, cu 45,3% mai mult ca anul trecut.

„Bugetul anului 2019 porneşte de la realizări concrete, în contextul în care ca urmare a poziţiilor Guvernului României, adoptate în anul 2018 vom avea pentru prima oară un excedent de trei miliarde de lei aproximativ, adică 0.3% din PIB la bugetul de pensii şi nu mai este necesar transferul de fonduri de la bugetul de stat. Se demonstrează astfel că măsura trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat a adus beneficii semnificative în economie şi pentru bugetul de stat şi că vocile critice nu au avut dreptate.Nivelul estimat al datoriei guvernamentale pentru anul 2019 este de 34.9% din PIB. Al doilea punct, bugetul anului 2019 contribuie la creşterea veniturilor şi bunăstării populaţiei. Salariul mediu net va fi de 3.085 de lei cu peste 85% mai mare faţă de anul 2016. Începând de la 1 septembrie 2019 valoarea punctului de pensie se majorează cu 15%. De asemenea, valoarea indemnizaţiilor sociale pentru pensionari garantată se majorează cu 10%”, a afirmat Teodorovici.

El a reiterat majorarea salariului minim brut în construcţii la 3000 de lei, dar şi majorarea salariilor de bază din anul 2019.
Un alt punct susţinut de Eugen Teodorovici ca fiind cuprins în bugetul de stat pentru anul 2019 reprezintă investiţiile în mai multe domenii.

„Bugetul anului 2019 este un buget al dezvoltării şi al investiţiilor. Au fost majorate alocările pentru investiţii cu 15,5 miliarde de lei faţă de anul 2018. Se vor finanţa cu precădere investiţiile în agricultură, sănătate , educaţie, infrastructură şi se va urmări creşterea absorbţiei fondurilor europene, atingându-se un nivel total de cheltuieli de investiţii de aproximativ 50 de miliarde de lei.Bugetul anului 2019 este un buget echilibrat. Ne concentrăm atât pe sprijinirea poziţiilor de dezvoltare cât şi pe sprijinirea poziţiilor sociale. Românii au dreptul la servicii medicale comparabile cu cele oferite la nivel european. Educaţia reprezintă de asemenea un nivel prioritar. Alocăm cu 9.9 miliarde de lei mai mult decât în anul 2018 pentru că investim în viitor. Bugetul anului 2019 îşi propune să sprijine mediul de afaceri şi piaţa muncii din România. Am creat şi promovat programe dedicate care conduc la creşterea numărului interprinderilor şi locurilor de muncă,şi care contribuie la inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, la sprijinirea şomerilor şi absolvenţilor şi la creşterea investiţiilor în tehnologii noi, inovative, de exemplu programul investim în copii, investim în viitor”, a mai spus Teodorovici, la dezbaterea de miercuri din plen.

Ministrul de Finanţe a prezentat şi bugetul autorităţilor locale.

„Bugetul anului 2019 susţine autorităţile publice locale. 2019 este primul an în care toate încasările din impozitul pe venit vor rămâne integral la bugetul local. 47.2 miliarde de lei vor fi lăsate la nivel local, cu 7 miliarde în plus faţă de 2018. Anul 2019 este primul an în care se iau măsuri concrete pentru sprijinirea localităţilor mai puţin dezvoltate şi pentru asigurarea coeziunii economice sociale. La nivel de comunăs e asigură un buget de minim 2 milioane de lei, o alocare de 1000 de lei pe locuitor. Şapte- Bugetul anului 2019 susţine în continuare cheltuieli descentralizate. Continuăm să alocăm sume defalcate pe taxa de valoare adăugată pentru finanţarea următoarelor cheltuieli ale administraţiilor publice locale. Programul pentru şcoli, bunuri şi servicii pentru unităţi de învăţământ preuniversitare de stat, cheltuieli de funcţionare a căminelor de persoane vârstnice (...)”, a afirmat acesta.

De asemenea, Teodorovici a afirmat că bugetul anului 2019 are o structură echilibrată a cheltuielilor.

„Pentru îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare cheltuielile sunt de 368,8 miliarde de lei. Cele mai importante categorii sunt finanţate în mod echilibrat. Bugetul anului 2019 are venituri estimate cu 50% faţă de 2016. Venituri estimate pentru 2019 sunt de 342,7 miliarde de lei, cu 51 % mai mari faţă de 2016.Veniturile din TVA vor creşte ca pondere în PIB cu 0.5 procente comparativ cu anul anterior”, a conchis social-democratul.

”Este absolut necesar să legăm granița de Vest cu Marea Neagră. Este necesar să recuperăm decalajele de dezvoltare din Moldova și din Sud. Programele europene vor merge cu toate motoarele turate. Am recuperat întârzierile din 2016, în 2019 avem deja multe proiecte ajunse la maturitate, care vor aduce mai mulți bani pentru investiții. Ne vom bate pentru acești bani europeni. România își dorește să fie un stat bine integrat în Europa și în același timp ne dorim un tratament egal” a spus Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului.

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.