Deși toată lumea spunea că nu va exista interes pentru alegerile europarlamentare, în lupta pe viață și pe moarte dintre PNL, USR și PSD nu a fost lăsat deoparte nimic din arsenalul politic. Și arsenalul politic costă! Peste 20 de milioane de euro, adică aproape 100 de milioane de lei a costat campania electorală a competitorilor la alegerile europarlamentare din mai. Și aici ne referem doar la campania electorală și la cheltuielile la alb, cele care sunt transmise către Autoritatea Electorală Permanentă, instituție care a rolul nu doar de a verifica cheltuielile, ci și de a rambursa banii investiți în campanie competitorilor care întrunesc condițiile legii pentru a și-i recupera. 

O sumă uriașă a fost investită și în perioada de precampanie. Iar acei bani nu se mai regăsesc nicăieri raportați. Sute de mii de pliante și flyere, ziare de propagandă, cheltuieli pe internet, emisiuni tv, bannerele pe care le-ați văzut peste tot prin țară, mesh-urile gigantice, corturi, oameni pe stradă la împărțit articole promoționale (care și acelea se adaugă la costuri) toate au săltat prețul campaniei cel puțin încă pe atâta, dacă nu și mai mult. 

Cel mai mult au cheltuit cei de la PSD, urmați de PNL și, Pro România, surprinzător având în vedere că până de curând nu aveau grup parlamentar, a fost înființat de numai un an, și spre deosebire de PSD, PNL, USR sau ALDE nu au beneficiat de subvenție de la stat. Oamenii lui Ponta au băgat în campanie din banii lor sau sponsorizări 17 milioane de lei! Spre comparație, ALDE, deși are și subvenție de la stat, a pompat doar 9 milioane de lei. Scaunele lui Băsescu și ale lui Tomac în Parlamentul European au costat 4 milioane de lei. USR a investit 6,6 milioane de lei, din care 5 milioane au fost numai din subvenția de la stat.

De departe, cei mai eficienți au fost cei de la UDMR. Cu o jumătate de milion de lei, au obținut voturi în Argeș mai multe decât partide cu aleși locali și oameni în conduceri de instituții. 

Au fost și partide care nu au investit niciun bănuț. Cinci, un număr destul de mare. Dintre independenți, cel mai mult a investit Costea Peter, 133.000 de lei.



Autoritatea Electorală Permanentă informează competitorii electorali participanți la alegerea membrilor din România în Parlamentul European, că în data de 26 iunie 2019, este ultima zi de depunere a documentelor privind cheltuielile electorale efectuate din contribuțiile electorale depuse în conturile bancare de campanie, pentru participarea la scrutinul electoral din data de 26.05.2019 și declarate la Autoritatea Electorală Permanentă, astfel:Conform AEP, competitorii electorali au obligația legală de a depune cererea de rambursare care va fi înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă, în termen de 30 zile de la data desfășurării alegerilor, până cel mai târziu la data de 26 iunie 2019, ora 17°°.
Astfel, Cererea de Rambursare va fi însoțită de adresa de înaintare și de OPIS-ul documentelor depuse, în următoarele condiții:
- Cererea de rambursare (în original) este semnată de președintele formațiunii politice sau președinții formațiunilor politice membre ale unei alianțe sau împuterniciții desemnați ai acestora /candidatul independent și de mandatarul financiar coordonator completată cu toate datele obligatorii (să conțină contul bancar destinat finanțării private a campaniei electorale precum și contul bancar destinat finanțării publice (subvenții);
- Lista candidaţilor către care urmează să se facă restituirea contribuţiilor încasate pentru campania electorală (în original), vizată de conducerea partidului politic la nivel central;
- Toate documentele justificative prevăzute de art. 59 alin. (2-12) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin H.G nr. 10/2016, se depun în ORIGINAL și în COPIE, pe baza unui centralizator.

 

Conform Biroului Electoral Central, PNL a câștigat alegerile europarlamentare, fiind urmat la o distanță de trei procente de PSD și la alte trei procente de USR-PLUS.

PNL - 26,23%

PSD - 23,68%

USR-PLUS: 20,51%

Pro Romania: 7,01%

UDMR: 6,27%

PMP: 5,55%

ALDE: 4,24%

Argeșul a rămas în continuare fief PSD. Facem însă mențiunea că aceste rezultate sunt cele din numărătoarea paralelă a partidelor. PSD a pierdut istoric Piteștiul, semn că Ionică fără frică este cu adevărat un no name. La Ștefănești, orașul unde stau mai mulți lideri PSD la nivel județean, PSD a fost de asemenea învins în mod rușinos. Au rămas fiefuri cele două foste capitale ale Țării Românești- Câmpulung și Curtea de Argeș, dar și Topoloveniul. Cea mai mare surpriză ar putea fi însă la Mioveni, acolo unde USR și PSD sunt umăr la umăr în contextul în care Ion Georgescu este unul dintre cei mai prolifici primari din țară atât în plan administrativ cât și politic.


Rezultate parțiale Argeș
PSD: 30.06% (78,116 voturi)
PNL: 23.62% (61,360 voturi)
USR-PLUS: 18.65% (48,452 voturi)
ProRomânia: 9.99% (25,962 voturi)
PMP: 6.83% (17,739 voturi)
ALDE: 4.32% (11,217 voturi)
UDMR: 0.59% (1,532 voturi)
Peter Costea: 0.89%
George Simion: 1.29%
Gregoriana Tudoran:  0.96%

Rezultate pe orașe

Pitești:
USR cu 27,75%
PSD - 23,34%,
PNL - 19,03%,
PRO România 10,83%,
PMP 7,65%
ALDE - 4,43%

Mioveni:

 - USR - 25,60%

- PSD - 25,31%,

- Pro România - 12,13%

- PNL - 20,22%

- ALDE - 3,51%

- PMP - 5, 74%


Câmpulung:

PSD: 27.65%

PNL: 21.92%

USR: 21%

ALDE: 9,68%

Pro România: 9.1%

PMP: 7.97%

 

Curtea de Argeș:
- PSD - 25,79&

- USR - 20.95%

- Pro România - 12,38%

- PNL - 22,66%
- PMP - 7, 05%

- ALDE - 3,49%

 

Topoloveni:

PSD – 30.16%

PNL – 25.55%

USR - 18.74%

Pro România – 8.88%

ALDE - 3,59%

PMP – 7.36%

 

Costești:

PNL - 32.92%

PSD - 29.43 %

USR - 13.32 %

PRO România - 7.01%

ALDE - 5.55%

PMP - 6.67%

 

Ștefănești

PNL: 21.92%

USR: 21 %

PSD: 19,62%

Pro România: 11,36 %

ALDE: 9.68%

PMP – 7.97 %

 

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a trimis, în cursul acestei zile, tuturor liderilor de partide care candidează pentru Parlamentul European în vederea negocierii unei agende comune la Bruxelles.

TEXTUL INTEGRAL AL SCRISORII:
„ROMÂNIA PUTERNICĂ ÎN EUROPA UNITĂ – AGENDĂ COMUNĂ PENTRU TOȚI ALEȘII ROMÂNI ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

22 mai 2019

Ne aflăm la finalul campaniei electorale pentru alegerea reprezentanţilor noștri în Parlamentul European. După momentul final al votului, aş vrea să vorbim mai puţin despre rezultate şi procente şi mai mult despre ce vom face după. Cred că avem şansa unui nou proiect naţional: o Românie puternică într-o Europă unită.

În România postdecembristă am avut prea puţine proiecte naţionale. În fapt, doar două: aderarea la NATO în 2004 şi integrarea în Uniunea Europeană în 2007. Două proiecte esenţiale pentru români, două proiecte pe care avem datoria să le ducem până la capăt, lăsând rațiunea să triumfe în fața divergențelor de orice fel şi peste oricare interese în afara celui național.

Dragi colegi, vă invit, după alegerile pentru Parlamentul European, să ne așezăm la masă pentru a stabili un mod de cooperare în comisiile şi plenul Parlamentului European.

Vă invit să învățăm din greșelile trecutului și să încetăm să ne mai exportăm neînțelegerile și conflictele la Bruxelles sau la Strasbourg. Să încetăm să ne mai ponegrim țara în numele unor interese partizane mărunte ori doar pentru a da satisfacție grupurilor politice din care vom face parte. Istoria ne-a învățat că mult prea adesea neprietenii țării și-au atins scopurile atunci când au reuşit să stârnească între noi conflicte. A venit vremea să nu ne mai lăsăm dezbinați și să învățăm să luptăm împreună pentru poporul care ne alege pentru că, urmând povaţa marelui Ion I. C. Brătianu de acum un veac, „fiţi cât de modeşti pentru persoana dumneavoastră, nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi”.

Vă lansez, aşadar, chemarea să stabilim împreună care vor fi prioritățile României în cei cinci ani de mandat al noului Parlament European și să ne conjugăm eforturile pentru îndeplinirea acelor obiective despre care vom cădea de acord că sunt nu numai prioritare, dar şi comune.

ALDE vă propune următoarele teme cu vocaţie consensuală, dar lista rămâne deschisă pentru propunerile tuturor partidelor gata să se angajeze în acest proiect comun pe care îndrăznesc să-l consider de anvergură naţională:

– admiterea României în spațiul Schengen;

– ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare;

– creșterea fondurilor de coeziune care să ne permită recuperarea decalajelor față de țările dezvoltate;

– refuzul condiţionării alocării fondurilor structurale în următorul exerciţiu bugetar de criterii ce pot fi interpretate subiectiv şi interesat, condiţionare ce nu corespunde literei şi spiritului tratatelor;

– obținerea pentru fermierii români de subvenții egale cu cei din țările vestice;

– blocarea tuturor iniţiativelor de tip protecţionist (cum este astăzi Pachetul pe Mobilitate 1) menite să îngrădească accesul întreprinzătorilor şi lucrătorilor români la piaţa unică europeană.

Vă propun, de asemenea, şi un mod de lucru inspirat din cel deja practicat de alte delegaţii naţionale. Toţi deputaţii europeni aleşi în România, indiferent de familia lor politică, se vor reuni periodic pentru a identifica acele teme de maximă relevanţă pentru economia şi societatea românească în vederea adoptării unei poziţii comune la votul în comisii sau în plen.

Stimați colegi, putem să dăm acestui acord numele „România Puternică” sau orice altă denumire pe care o vom stabili împreună și care să semnifice hotărârea noastră de a vorbi pe o singură voce atunci când interesele tuturor cetăţenilor români sunt în joc. Un astfel de acord poate și trebuie să netezească în cel mai scurt timp drumul României spre locul pe care îl merită în Europa.

Această inițiativă trebuie să fie una sinceră și unanimă. Cum nu este potrivit ca ea să devină apanajul sau instrumentul electoral al niciunui partid, vă propun ca noul organism proeuropean pe care sper că îl vom crea, Grupul pentru România Puternică, să fie condus prin rotație de fiecare partid ce va avea reprezentare în Parlamentul European.

Știu că avem interese electorale divergente și le vom avea mereu, așa cum este și firesc într-o democrație. Unanimitatea e străină regimurilor democratice. Cu excepția notabilă, totuși, a marilor interese ale țării. Există momente cruciale în care avem datoria să ne plasăm deasupra pozițiilor antagoniste. Pentru că, indiferent câte motive am avea să acţionăm mai degrabă separat decât împreună, știu că în orice partid am fi, ne iubim sincer țara și vrem cu toții să facem mai mult pentru ea.

Vă propun să ne unim fără întârziere şi fără ezitare eforturile pentru a aduce pe agenda viitorului Parlament European și a viitoarei Comisii Europene temele de interes pentru români. Oriunde s-ar afla ei.

Călin Popescu-Tăriceanu,

Președinte ALDE

București, 22 mai, 2019”

Vineri, Liviu Dragnea a fost în Argeș. În Topoloveni a vizitat solariile unei familii de fermieri, iar la Corbi a vizitat “Livada bunicului”. Acesta este primul brand pentru produsele din pomicultură creat în Argeș. Proprietii livezilor de meri şi fructe de pădure înfiinţate la Corbi, în 2011 sunt Mihai Ungurenuş şi tatăl său, fost primar al comunei. Liviu Dragnea a fost impresionat de ceea ce a creat Mihai Ungurenuș și a transmis că PSD, împreună cu guvernul, va căuta soluții pentru a acoperi lipsa forței de muncă din zona agricolă. 

"Un tânăr a dezvoltat o afacere de succes, prin inființarea unei plantații pomicole, în sistem superintensiv, prin care și-a propus să relanseze producția de fructe în nordul județului Argeș. Cu fonduri din Programul Național de Dezvoltare Rurală a construit și o pensiune și apoi și-a extins afacerea și cu un depozit de fructe proaspete.
Însă peste tot pe unde am fost am constatat că oamenii se confruntă cu lipsa forței de muncă. De aceea vom continua să gândim noi programe și facilitați pentru a-i aduce pe cât mai mulți români înapoi, acasă, pentru că e nevoie de ei. E important ca ei să vină să aplice aici ce au învățat. Acum au posibilitatea să-și dezvolte propria afacere, folosind experiența pe care au căpătat-o acolo. Avem în pregătire pentru perioada următoare și un proiect de lege care să dea posibilitatea românilor din comunitățile din alte țări să poată veni să muncească în România.
România merita mai mult!", a scris Liviu Dragnea pe pagina sa de Facebook, după vizita din "Livada bunicului".

Comandat de Partidul Social Democrat – PSD; executat de SC Macazin Muntenia SRL; CUI mandatar financiar coordonator: 41190008

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea a avut o reacție vehementă la adresa senatoarei Cristina Trăilă, venită în PNL din PDL ca urmare a fuziunii. Acesta adusese în discuție sursele de finanțare ale partidelor în perioada campaniei electorale. A fost momentul în care chestorul Camerei Deputaților i-a readus aminte Cristinei Trăilă fostă președintă a Autorității Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) de dosarele penale și de condamnările suferite de lideri PDL pentru luare de mită, bani pe care susțin procurorii i-au folosit în campaniile electorale ale partidului. Sunt deja de notorietate mai multe dosare, inclusiv cel al lui Blejnar sau al Elenei Udrea.
PNL vrea să se întoarcă în vremurile lui Băsescu când se făcea campanie electorală cu valiza cu bani? Faptul că acum sunt niște reguli în baza cărora statul dă niște bani astfel încât toate cheltuielile să fie transparente, că sunt pedepse pentru cei care folosesc bani la negru vă deranjează nu? Asta se întâmplă peste tot în Europa. Dar dvs vă este dor de valizele cu bani pentru campanie din perioada Băsescu, nu? Cu mici excepții, singurii politicieni condamnați sunt din timpul guvernării dumneavoastră!, a reacționat vicepreședintele ALDE la emisiunea Punctul de Întâlnire moderată de Radu Tudor la Antena 3.

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.