A intrat în PNL de când era student, după ce a făcut Revoluția în stradă și apoi a fost alergat de mineri prin centrul Bucureștiului. A fost consilier local la București, apoi deputat. A fost chestor al Camerei Deputaților și a avut două portofolii de ministru. A fost ministrul Economiei și apoi ministru al Energiei, al IMM-urilor și al Mediului de Afaceri. Nu a acceptat trocurile politice care depășeau măsura și nu a acceptat să respecte ordine politice de interese de moment sau obscure, motiv pentur care a preferat să încerce să creeze partide dacă nu a mai putut găsi înțelegere unde era. Unul dintre cei mai greu politicieni din Argeș, Andrei Gerea, pentru că despre el este vorba, nu mai candidează pentru un nou mandat de parlamentar. Și recunoaște că trăiește o senzație ciudată pentru că nu mai simte adrenalina de a fi candidat și de a aștepta rezultatul alegerilor. .

"Alegerile de maine, 06.12.2020, pentru mine reprezinta o premiera. Sunt primele alegeri dupa Revolutie in care nu sunt implicat cu nimic. Nici macar membru de partid... ciudata senzatie!", a scris, cu sinceritate, pe Facebook, deputatul de Argeș Andrei Gerea.

 

 

 

Judecătorii Curții Constituționale au respins, marți, sesizarea președintelui și au decis că Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare din acest an. Klaus Iohannis a sesizat la CCR Legea privind organizarea alegerilor parlamentare în luna august.
Astfel, parlamentarii vor fi cei care decid data organizării alegerilor legislative din acest an.
Deputatul neafiliat Mircea Drăghici susține că decizia CCR era unde previzibilă. "Eu nu comentez deciziile CCR. Cu toate acestea, așa cum era de așteptat, decizia Curții Constituționale dă dreptate Parlamentului. La urma urmei, organul legislativ în România este Parlamentul, iar legea a fost adoptată atât de Senat, cât și de Camera Deputaților. Este o decizie corectă", a explicat Mircea Drăghici, deputat de Argeș.
Klaus Iohannis a cerut CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.
„Similar stabilirii datei alegerilor locale, Parlamentul a optat pentru o soluţie legislativă potrivit căreia data următoarelor alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Prin conţinutul normativ, această reglementare încalcă prevederile mai multor articole din Constituţie”, arăta şeful statului.
În sesizare se subliniază că stabilirea datei alegerilor parlamentare prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor, prin derogare, creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare.

România ar fi trebuit să organizeze, la începutul verii, alegeri locale, iar în decembrie expiră actualul mandat al parlamentarilor și trebuie organizate și alegeri legislative. Însă, între Guvern și Parlament a intervenit o scindare, în sensul că parlamentarii au votat o lege prin care forul legislativ decide data scrutinului, nu executivul. Ludovic Orban a precizat că cea mai bună dată de organizare a alegerilor locale, în urma discuțiilor impuse de noua situație epidemiologică națională, ar fi la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie.

”E o diferenţă de viziune între Guvern şi majoritatea parlamentară controlată de PSD. Noi am adoptat o ordonanţa de urgenţă prin care am prelungit mandatul aleşi locali, iar intenţia noastră este aceea de a organiza alegerile atunci când condiţiile epidemiologice ne vor permite să se poate derula o campanie normală în care candidaţii la funcţiile de primar, consilier local, consilier judeţean să poată să facă o companie serioasă, cetăţenii să aibă încredere să urmărească această campanie, să voteze în deplină cunoştinţă de cauză. Pe evaluările pe care le avem acuma, sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie ar putea fi dată bună de organizare a alegerilor.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a plătit rambursarea cheltuielilor pentru campania electorală de la alegerile generale. Conform Antenei 3,  USR și PNL nu au primit bani din cauza neregulilor.
Cei mai mulți bani au primit cei de la PSD, respectiv 13 milioane de lei, din totalul de 26 de milioane de lei. Potrivit datelor Antena 3, ALDE a primit aproape cinci milioane de lei, iar PMP - 5,2 milioane de lei. PRU și UDMR se află cam la egalitate, primind suma de 1.285.925,57 lei, respectiv 1.333.166,50 lei.

Două cazuri au aruncat anatema asupra județului Argeș la nivel național și internațional.
*** Primul a fost cazul dramatic al bebelușilor îmbolnăviți cu sindromul hemolitic uremic. Nici astăzi, la aproape un an, nu a fost elucidată cauza acestor îmbolnăviri. Trei bebeluși și-au pierdut viața și alți zeci au trecut prin mari chinuri, fiind salvați de medicii spitalelor din Argeș și de la Marie Curie din Capitală. Vizita premierului Dacian Cioloș și a ministrului de atunci al Sănătății, Achimaș Cadariu nu a făcut decât să producă și mai multe nemulțumiri în rândul părinților revoltați. La nivel național s-a creat o adevărată isterie, părinții neștiind cu ce să își hrănească bebelușii. Niciun oficial al statului român nu a răspuns cu funcția pentru acest caz.

***Cazul copiilor ținuți în sclavie în comunitatea de romi din comuna Berevoiești, descoperit în urma unei anchete a procurorilor DIICOT și a polițiștilor de la combaterea criminalității organizate, a fost cel mai important dosar judiciar derulat în 2016 în județul Argeș. A șocat opinia publică din țară. A fost relatat și în presa din străinătate.
Potrivit DIICOT, începând cu anul 2008 s-au constituit mai multe grupuri infracționale structurate în rândul unor familii de etnie romă, care au recrutat peste 40 de persoane minore și majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea.
Victimele erau amenințate și lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul și au fost aduse în stare de aservire și lipsire de libertate. Erau obligate să efectueze zilnic diverse activități, atât în gospodăriile suspecților, cât și în apropierea localității.
Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare: erau dezbrăcate complet și udate alternativ cu apă rece și caldă, erau legate de mâini și picioare și puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecților și li se arunca mâncarea pe jos.
De asemenea, există suspiciunea că unele victime au fost violate sau abuzate sexual.
În acest dosar au fost arestate preventiv, în luna iulie, 37 de persoane, bărbați și femei. În luna decembrie, instanța a admis ca femeile să fie plasate în arest la domiciliu.
În acest dosar tremură fostul primar Gigi Fănel Proca, dar și fiul său, actualul primar Bogdan Florin Proca. Și alți lideri din perioada de glorie a fostul primar Fane Toacă Bani, mai ales din zona fostului PD și PNL speră ca anumite cazuri precum modul în care au fost făcute împroprietăririle din zonă și tăcerea suspectă și complice a polițiștilor din zonă să nu fie disjunse din acest dosar.
 

***2016 a fost anul în care Argeșul a mai pierdut o personaitate marcantă: Constantin Stroe, fost director al Automobile Dacia si presedinte al asociatiei industriei de componente auto din Romania. El a decedat la varsta de 74 de ani, după ce suferise un accident cerebral vascular. Din păcate, intervenția chirurgicală nu l-a mai putut salva.
Tot în 2016, Nicolae Smădu, primarul de la Domnești a murit subit, după ce tocmai fusese ales pentru un nou mandat în fruntea comunei.
 
*** A fost și anul marilor reușite. La Mioveni s-a început construirea noului spital, investiție în valoare de 70 de milioane de euro. La Hidroelectrica a fost scoasă la licitație retehnologizarea barajului Vidraru, prima din istorie, și aceasta o investiție de aproximativ 60-70 milioane de euro.


***Alegerile locale au fost primul semnal că PSD își netezește drumul către guvernare. În Argeș, PSD a câştigat 76 de primării, PNL – 24, PMP – 1, ALDE – 1. PSD a câștigat toate primăriile urbane, cu excepția orașului Costești, care a rămas al PNL. Mai mult, PSD a obținut majoritatea în Consiliul Județean Argeș. După înțelegerea de la nivel central, PSD a dat postul de președinte, prin Dan Manu, și unul de vicepreședinte prin Ion Mânzână. ALDE a obținut un post de vicepreședinte prin Simona Brătulescu. A fost primul scrutin în care s-a revenit la alegerea președintelui din rândul consilierilor județeni. Au fost și primele alegeri desfășurate după noua lege a finanțării campaniilor electorale, promovată de deputatul de Argeș Mircea Drăghici, în care partidelor li se returnau fondurile folosite în campanie, dacă acestea respectau prevederile legale.
La Pitești, viceprimarul Cornel Ionică a fost ales primar, după o luptă acerbă cu fostul primar Tudor Pendiuc, care a candidat indepedent. Anul 2016 a însemnat și dizolvarea politică a lui Tudor Pendiuc, care a eșuat și la alegerile parlamentare, unde a vizat un scaun de senator din partea ALDE.
Și la Curtea de Argeș a avut loc o schimbare de primar, Constantin Panțurescu fiind ales din partea PSD, după ce fostul primar a trecut la un alt partid politic.
 
 
*** A fost un an negru pentru mai mulți primari. Cei doi primari ai comunei argeșene Bradu au fost reținuți în perioada mai-iunie 2016, pentru fapte de corupție comise în contextul alegerilor locale. Pe 24 mai, Florin Frătică, deja cercetat la acea dată într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, a fost reținut pentru abuz în serviciu, șantaj și coruperea alegătorilor. Procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești a dispus ulterior măsura preventivă a controlului judiciar în cazul edilului, care candida pentru al treilea mandat.
La sfârșitul lunii iunie, primarul ales al comunei Bradu, Dănuț Stroe, a fost reținut pentru dare de mită înainte de a apuca să depună jurământul, fiind suspectat că i-a oferit bani unui consilier local pentru a vota viceprimarul propus de el. Edilul a fost ulterior pus sub control judiciar, iar la începutul lunii august a fost trimis în judecată.
 
*** Alegerile parlamentare au trasat o nou linie directoare: PSD formează, alături de ALDE, noua majoritate parlamentară. Social-democrații au primit un vot de încredere masiv, în timp ce PNL a suferit un recul istoric, soldat cu demisii atât la nivelul conducerii centrale, cât și la nivelul celei județene. După demisia Alinei Gorghiu a urmat demisia lui Ion Popa, în Argeș.
*** În urma alegerilor din 11 decembrie, PSD a obținut 9 parlamentari din 13, PNL 2, iar ALDE 1.
În Camera Deputaților, PSD are 6 mandate: Radu Vasilicã, Mircea Drãghici, Simona Bucura-Oprescu, Nicolae Georgescu, Cãtãlin Rãdulescu și Nicolae Velcea.
PNL are 1 mandat -Dan Bica, la fel ca și ALDE - Andrei Gerea și USR - Ionuț Moșteanu
La Senat, PSD are 3 mandate: Șerban Valeca, Gheorghe Marin, Cristina Stocechi.
PNL are 1 mandat prin Ion Popa.
 
***Cinci dintre cei 13 parlamentari intră pentru prima dată în Parlament: Nicolae Georgescu, Nicolae Velcea ( la Camera Deputaților) și Cristina Stocheci ( în Senat) din partea PSD, Ionuț Moșteanu la Camera Deputaților din partea USR și Dănuț Bica, toți la Camera Deputaților din partea PNL.
Cristina Stocheci, de la PSD, este prima femeie care va reprezenta Argeșul în Senatul României.
*** Patru argeșeni se regăsesc în forurile de conducere ale Senatului și Camerei Deputaților.
Mircea Drăghici de la PSD și Andrei Gerea de la ALDE au fost aleși chestori ai Camerei Deputaților. Doi senatori de Argeș, ambii de la PSD, ocupă funcții de conducere în Camera Superioară a României. Președintele PSD Argeș, Șerban Valeca, a fost ales secretar în Comisia pentru politică externă. Gheorghe Marin a fost ales secretar în Comisia pentru transporturi.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.