Luni, 14 februarie 2022, o delegația de la Consiliului Județean Argeș a mers în teren pentru a vedea, la fața locului, starea drumului județean DJ 704I Arefu (DN7C) - Lac Vidraru-Cumpăna (DN7C), în lungime de 21,5km.  

Alături de delegația din care au făcut parte vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Marius Nicolaescu, consilierii județeni Eleodor Olavi Nițescu (PSD), Marius Postelnicescu (PNL) și Bogdan Ivan (PRO România) s-au aflat și directorul general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş, Alina Nicolau, şeful Secţiei de Drumuri Naţionale Piteşti, Gheorghe Mihăiţă și reprezentanți ai Direcției Silvice Argeș.   

Concluzia acestei vizite este că starea drumului este foarte deteriorată și că trebuie găsite variante pentru modernizarea lui într-un termen cât mai rapid astfel încât să fie integrat într-un circuit turistic în condiții de siguranță. În acest sens, conducerea executivului și-a exprimat disponibilitatea ca o delegație a Consiliului Județean să poarte discuții și cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării pentru a identifica și alte posibile surse de finanțare. 

Decizia de a face această deplasare a venit după ce, săptămâna trecută, în ședința Consiliului Județean Argeș s-a votat o hotărâre prin care s-a exprimat acordul de principiu pentru demararea de către Direcţia Silvică Argeş a procedurilor de trecere a drumului județean D.J. 704I (drum care este paralel cu drumul național Transfăgărășan) din domeniul public al Judeţului Argeş şi administrarea Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş R.A, în domeniul public al Statului Român.  

Solicitarea este motivată de faptul că DJ 704I provine dintr-un drum forestier în comuna Arefu ce a fost preluat de Consiliul Judeţul Argeş în 2007, precum şi de apariţia unor probleme în procesul de administrare a pădurii (suprafaţă de 2388 ha) învecinate drumului, din cauza stării precare a acestuia, a restricțiilor de tonaj impuse şi a lipsei accesului la lucrările de întreţinere pentru corectarea torenţilor existenți pe contur la mal drept. De asemenea, R.N.P. ROMSILVA R.A. are, pe lângă fonduri proprii şi bugetare pe care le foloseşte pentru construirea de drumuri forestiere noi şi repararea celor existente, posibilitatea de a accesa fonduri europene.  

Această hotărâre a fost luată ca urmare a faptului că, la această oră, Consiliul Județean Argeș nu are banii necesari pentru a moderniza acest drum, drum folosit și de transportatorii de lemn cu mașini care depășesc 40 de tone. Starea drumului este foarte proastă, iar cele trei poduri sunt în stare avansată de degradare, motiv pentru care Regia Autonomă Județeană de Drumuri a fost obligată să pună restricție de tonaj la 3,5 tone. În plus, pe cea mai mare parte a drumului lăţimea este între 2 şi 4 metri făcând aproape imposibile investiții pentru amenajarea lui ca drum județean. 

“Județul Argeș are 1200 kilometri de drumuri județene, 630 de kilometri de drumuri naționale, noi nu avem bani să le întreținem și vorbim de asfaltarea unui drum forestier! Drumul acesta nu oferă nici un  fel de siguranță de circulație. Acest drum a fost conceput ca un drum tehnic. Pentru a-i putea schimba destinația ar trebui luat de la zero cu investițiile”, a punctat Gheorghe Mihăiţă, şeful Secţiei de Drumuri Naţionale Piteşti.   

“În primul rând că aici drumul nu întrunește calitățile unui drum județean. Lățimile sunt foarte mici. Nimeni nu o să vină să proiecteze și nu o să putem să accesăm fonduri dacă nu avem o lățime minimă de 6 metri, ceea ce ar însemna scoaterea din fond forestier a unor zone. În plus, mai sunt probleme cu podurile, cu parapeții. Ca preț vă pot spune că la un drum județean normal, unde avem toate caracteristicile unui drum județean, prețul este în jur de 5 milioane de lei per kilometru, un milion de euro, deci aici investiția este de peste 20 milioane de euro, fără a mai pune la calcul podurile și celelalte lucrări de artă” - Alina Nicolau, directorul general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş.  

“În calitate de consilier județean eu, în primul rând, apreciez faptul că cei care fac parte din conducerea executivă a Consiliului Județean Argeș ne-au invitat inclusiv pe noi cei care am votat împotrivă. Eu consider în continuare că facem o greșeală că declasificăm acest drum din drum județean în drum forestier tehnologic. Această hotărâre a trecut în ședința C.J. Argeș, noi am votat împotrivă, dar asta este democrația. Sigur că acum, poate, la Consiliul Județean nu sunt acești bani, asta nu înseamnă că nu îi putem avea peste 3-5 ani. Poate găsim acești bani la ministerul Transporturilor, la Ministerul Dezvoltării. Încă o dată, apreciez faptul că ne-ați invitat inclusiv pe noi care am votat împotrivă. Ați dat dovadă de deschidere și de o abordare modernă” - Bogdan Ivan, consilier județean.  

“Cred că au fost aici discuții constructive. Astăzi scopul nostru a fost de a găsi soluții pentru a-l face practicabil și pentru a debloca dezvoltarea turismului. Eu nu cred că dacă acest drum ar avea un alt administrator s-ar bloca investițiile în turism, ba din contră aș vrea ca la vară, sau la anul, să poată fi circulat în condiții normale. Chiar pe drum de piatră pentru început decât în condițiile acestea. Dacă vrem să fie practicabil de către turiști trebuie să investim ceva bani în acest drum. Consiliul Județean Argeș, la momentul actual, este în imposibilitatea de a investi. De aceea am așteptat să vedem și axele pe fonduri europene. Din păcate, pentru că așa sunt axele, nu putem să-l prindem pe fonduri europene, din bugetul propriu nu avem bani, alte soluții nu am identificat” – Marius Nicolaescu, vicepreședinte C.J. Argeș.  

“În primul rând aș vrea să îi mulțumesc dlui vicepreședinte Marius Nicolaescu pentru această inițiativă care a venit și la presiunea votului grupului PNL din Consiliul Județean. Am constatat din nou că starea drumului este precară. Suma necesară estimată ar fi de aproximativ 20 de milioane de euro. Sigur, Consiliul Județean Argeș nu are acești bani pentru reabilitare, cred că nici Direcția Silvică. Concluzia mea este că acest drum trebuie modernizat și cred că doar prin fonduri europene este posibil. Aici este un consens și noi, colegii din Consiliul Județean, și conducerea Executivului din Consiliul Județean ne dorim ca această modernizare să nu dureze foarte mulți ani. Cred că vom avea o discuție, noi consilierii județeni și conducerea C.J. Argeș și la ministerul Transporturilor și la ministerul Dezvoltării în ideea de a găsi soluții, poate și mai bune decât transferul drumului către Direcția Silvică” – Marius Postelnicescu, consilier județean.  

“S-a vorbit aici de riscul ca Direcția Silvică să pună barieră. Nu se poate acest lucru. Drumurile forestiere sunt drumuri strategice naționale, sunt drumuri forestiere pe care sunt case, păstrăvării, nu se poate pune barieră. Toate drumurile forestiere sunt inventariate de Ministerul Finanțelor. Nu au cum să pună barieră. În schimb, Direcția Silvică are fondurile necesare pentru a întreține acest drum, pentru a-l aduce la alți parametri normali de circulație” - Eleodor Olavi Nițescu, consilier județean.  

 Turiștii care au trecut prin zona Arefu - Vidraru au avut ocazia să fie întâmpinați, la poalele Cetății Poienari chiar deȚepeș Drăculea. Și, stând la o vorbă cu Vodă sau la un selfie ori poate la amândouă, oaspeții s-au putut înfrupta și cu bucate alese și s-au distrat pe muzică. Gândiți-vă: ceapă, brânză, roșii, slană, varză la ceaun, mămăligă coaptă pe grătar...un festin!

Totul, în cadrul celei de-a XI-a ediții "Dracula Fest", eveniment organizat sub egida "Sărbătorilor Argeșului si Muscelului",

Alături de Vodă s-au aflat și mândrii arefeni, care, gătiți în straie de sărbătoare, au încântat asistența cu maiestria cântului popular, în special la solz de pește. Specialiștii Muzeului Județean Argeș și profesorul arefean Cezar Bădescu au împărtășit celor prezenți din bogăția de legende si istorie a locurilor, dintre care povestea lui Vodă Drăculea si a celor șapte frați arefeni, în memoria cărora încă se mai aprind an de an focurile pe vârfurile celor șapte munți dăruiți lor de temutul voievod.

Andrei Păunescu, fiul lui Adrian Păunescu, a oferit un recital de folk adaptat momentului, dar extrem de relaxant și în același timp incitant. După lăsarea serii, un moment deosebit a fost proiecția, pe ecranul special amplasat, a filmului istoric "Vlad Țepeș", realizat in 1978, în regia lui Doru Năstase.

În aceasta seară, Jandarmii montani argeșeni au intervenit în comuna Arefu, zona Măgurea, la solicitarea Salvamont Argeș. Doi jandarmi au mers în căutarea unor turiști străini care s-au rătăcit. Primele informații pe care salvatorii le-au primit indicau o singură persoană rătăcită. Când au ajuns în zonă, au găsit șapte persoane. Grupul de turiști era format din 2 adulți și 5 copii. Grupul a fost ajutat să revină în comuna Căpățâneni, unde aveau autoturismul parcat. Conform Jandarmeriei Argeș, intervenția a durat aproximativ o oră. Persoanele au fost transportate cu utv-ul din dotarea jandarmilor la mașină.

Jandarmii argeşeni au desfăşurat o acţiune punctuală pe raza comunelor Arefu şi Sălătrucu pentru prevenirea şi combaterea activităţilor de braconaj şi protecţia fondului cinegetic.
În timpul verificărilor jandarmii au observat într-o gospodărie un exemplar de capră neagră, animal protejat prin lege, fapt pentru care au anunţat Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din Argeș în vederea continuării verificărilor, astfel s-a dovedit faptul că animalul fusese găsit în sălbăticie, iar familia a ales să îl crească alături cu celelalte animale din curte fără a anunţa autorităţile.
Conform legii nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, art. 23, alin. 1, lit. f., deţinerea neautorizată în captivitate a exemplarelor de faună cinegetică constituie contravenţie, fapt pentru care jandarmii au aplicat o sancţiune contravenţională în valoare de 1000 de lei, iar în cele din urmă animalul a fost preluat de lucrătorii A.J.V.P.S. care l-au preluat în custodie iar în perioada următoare va fi redat mediului natural.

Începând de astăzi, Cetatea Poenari a fost redeschisă vizitatorilor, însă cu anumite restricții. Pentru a evita orice fel de risc, cetatea construită de Vlad Țepes poate fi vizitată doar de două ori pe zi, la orele 10 și 15, în grupuri organizate și însoțite de jandarmi care au rolul de a interveni, în cazul în care animalele sălbatice vor reveni.

În zona cetății sunt încă în vigoare două ordine de ministru pentru relocarea unei ursoaice cu pui și a unui mascul.

Președintele CJ Argeș Dan Manu speră ca în momentul în care vor începe lucrările pentru o nouă cale de acces către cetate, zgomotul și prezența muncitorilor și a utilajelor să îndepărteze animalele sălbatice de zonă. Pe lângă amenajarea unei noi căi de acces care să facă mai facilă urcarea la monumentul istoric, Cetatea Poenari va fi reabilitată și consolidată pe fonduri europene.

 
 

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.