1660 de lei. Acesta este suma pe care a pierdut-o, în acest an, fiecare copil cu vârsta între 2 și 18 ani, din cauza refuzul guvernului de a aplica legea care prevedea dublarea alocațiilor de la 1 ianuarie. Nu pare foarte mult. Dar dacă am multiplica această cifră cu numărul copiiilor care ar fi putut beneficia de acest sprijin, ne-am dat seama de efectul național al acestui refuz. În plus, trebuie să ne gândim că de această sumă ar fi beneficiat și copii care provin din familii cu situații financiare precare. Pentru un astfel de copil, această sumă ar fi asigurat practic necesarul de rechizite pentru un an școlar.
Un efort pe care părinții nu ar mai fi trebuit să îl facă.
În plus, așa cum arăta și deputatul Mircea Drăghici, poate cel mai important, este faptul că vorbim despre un drept  care i-a fost refuzat fiecărui copil din România. Parlamentarul de Argeș a subliniat că practic copiilor le-au fost diminuate de două ori aceste drepturi. O dată prin amânarea majorării și a doua oară prin tăierea majorării.
"Alocațiile ar fi trebuit să crească de la 1 ianuarie de la 150 de lei la 300 de lei (majorare de +150 de lei x 12 luni), pentru copiii intre 2 și 18 ani și de la 300 de lei la 600 de lei (majorare de +300 de lei x 12 luni) pentru cei sub doi ani sau pentru cei cu dizabilități. Gândiți-vă, pentru că tot se discută despre efectele pandemiei, că în primul rând, cu acești bani, părinții ar fi putut cumpăra un laptop pentru a putea participa la învățământul online. Cu mai puțin de jumătate din acești bani ar fi putut cumpăra o tabletă în locul celei care nu i-a fost dată gratuit de la stat. Și-ar fi putut asigura îmbrăcămintea și încălțămintea pe tot anul. Ar fi putut fi cumpărate rechizitele necesare. Aici discutăm despre viitor, despre educație. Majorarea alocațiilor ar fi fost un prim pas spre normalitate. Degeaba se clamează grija pentru educație, dacă statul nu poate asigura nici măcar o astfel de majorare minimală în raport cu necesitățile zilnice pentru creșterea unui copil", a subliniat Mircea Drăghici.

Deputatul de Argeș Andrei Gerea a remaract decizia Guvernului de plafona tarifele la utilități și la combustibil și a cerut, suplimentar, suplimentarea prețurilor la alimentele de bază. "Mă bucur să văd că Guvernul a decis, în sfârșit, plafonarea tarifelor la carburanți și la utilități ( energie electrică și termică, gaze naturale, alimentarea cu apă, salubritate) pe timpul stării de urgență, pentru că, așa cum am arătat în precedentele expuneri, puterea de cumpărare a cetățeanului ar fi scăzut foarte mult din cauza speculațiilor făcute de diverși furnizori și, pe de altă parte, a înghețării sau chiar pierderii veniturilor, în funcție de cât de afectat este locul de muncă al fiecărui român în parte.

Consider însă că se impune plafonarea prețurilor și la alimentele de bază, pentru că se simt deja creșteri semnificative ale acestora.

FOARTE IMPORTANT: Guvernul trebuie să impună plafonarea tarifelor și/sau prețurilor pe tot lanțul nu doar, așa cum s-a întâmplat până acum, pe spinarea producătorului, în timp ce vânzătorul final nu avea nicio constrângere. Să nu se înțeleagă că sunt împotriva mecanismelor economiei de piață, dar în situația în care suntem și în starea de urgență, toată lumea trebuie să participe la efort", a subliniat Gerea.

După ce a cerut sprijinirea agenților economici români care își pot modifica sau retehnologiza linii de producție pentru a furniza echipamente medicale de protecție, deputatul de Argeș a afirmat că guvernul trebuie să instituie reguli stricte și la vânzarea acestora în farmacii, în momentul în care aceste echipamente vor apare în lanțurile de farmacii. "O altă măsură care ar trebui introdusă este aceea a raționalizării vânzării de produse de protecție (măști, mănuși, dezinfectanți) în momentul în care acestea vor începe să revină în lanțurile de farmacii, pentru a se evita achiziția acestora în exces de anumite persoane, în timp ce ceilalți vor rămâne tot cu varianta improvizațiilor sau achiziției de produse îndoielnice de pe diferite site-uri.
De asemenea, prețul acestor produse trebuie supravegheate, pentru ca fiecare cetățean să își poată permite o protecție de bază", a mai arătat Andrei Gerea.

Chestorul Camerei Deputaților, vicepreședintele ALDE Andrei Gerea a avut un mesaj special de Sfântul Ioan. Astăzi îl celebrăm pe Sfântul Ioan Botezătorul, una dintre figurile cele mai importante din istoria creştinismului.
Le urez tuturor prietenilor și celor care își aniversează ziua onomastică să fie sănătoși, fericiți, să aibă parte de judecată înțeleaptă și să fie ocrotiți de acest puternic sfânt, simbol al smereniei, al pocăinței și al îndreptării.
La mulți ani!, a postat Andrei Gerea pe pagina sa de Facebook.

Moţiunea de cenzură intitulată "Ajunge! Guvernul Dragnea - Dăncilă, ruşinea României!", iniţiată de PNL, USR şi PMP, a căzut joi, 20 decembrie, la votul final din plenul Parlamentului. Opoziţia nu a reuşit să strângă voturi nici câte semnturi a avut moţiunea. Astfel, au fost 161 de voturi pentru şi 3 împotrivă.

Moţiunea a fost semnată de 163 de parlamentari şi a fost prezentat luni, într-o primă lectură, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Pentru adoptarea moţiunii de cenzură era nevoie de votul a minim 233 de parlamentari. În acest moment PNL, USR, PMP au 145 de parlamentari. Alături de ei au mai votat neafiliaţii. Pe de altă parte, PSD şi ALDE au 248 de parlamentari.

De la tribuna Parlamentului, chestorul Camerei Deputaților, vicepreședintele ALDE Andrei Gerea a criticat vehement textul moțiunii despre care susține că deși a fost depusă de foștii și actualii băsiști (aluzie la parlamentarii din PDL, astăzi în PMP și PNL) și de USR, ea a fost făcută de oamenii lui Klaus Iohannis. Andrei Gerea a adus atacuri în rafală la adresa opoziției, și a susținut că ceea ce a fost menționat în moțiune este nereal, venind cu cifre și explicații.

 

Fostul ministru al Energiei și al Economiei, deputatul de Argeș Andrei Gerea a afirmat la Antena 3 că măsura majorării pensiilor trebuie să fi dublată de o serie de programe economice și investiții.

"Este absolut justificată o temere de genul acesta, numai că timpul nu ne așteaptă. Dacă în decursul timpului genul acesta de măsuri, pe care le-a luat și guvernul Tăriceanu, la momentul respectiv, ar fi fost duse până la momentul în care am fi avut nște bani puși deoparte probabil că situația ar fi fost și mai proastă decât este în prezent.
Asta înseamnă că guvernul trebuie să aibă încredere în propriile forțe, în propria țară iar programele economice care vin și care trebuie să dubleze o astfel de măsură socială absolut justificată și binevenită și ele trebuie să fie pe măsură. Adică, ne așteptăm ca din toamna aceasta să vedem cum încet-încet și investițiile publice se duc la alt nivel. Chiar dacă avem un progres în ultima perioadă, este nevoie de mai mult", a spus vicepreședintele ALDE Andrei Gerea.

Guvernul a adoptat, miercuri, în şedinţă, noul proiect al Legii Pensiilor, documentul având şi avizul Consiliului Economic şi Social.

”Proiectul de lege prevede creșteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, după cum urmează: în anul 2019, 1265 de lei, în anul 2020, 1775 de lei, iar în 2021, 1875, adică suma aferentă VPR nou introdus 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global și altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuții (...) Nicio pensie nu ca scădea după recalculare. Nu se modifică vârsta standard de pensionare şi nici stagiul de cotizare", a declarat ministrul Muncii, după şedinţa de Guvern.

Lia Olguţa Vasilescu a mai anunţat că printre noutăţile aduse de proiect se numără cea privind introducerea masteratului şi doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, pentru fiecare an de perioadă asimilată urmând a se acorda câte 0,25 de puncte.

Pagina 1 din 3

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.