Modul de implementare al proiectului a fost dat ca exemplu de bune practici la Bruxelles.   

# DJ 504 face parte dintr-un drum regional și alături de proiectul privind DJ 503, aflat în implementare, reprezintă cele mai mari investiții în infrastructura rutieră din regiunea Sud –Muntenia.     

Recepția lucrărilor de asfaltare a DJ 504 limita jud. Teleorman – Popești – Izvoru – Recea – Cornățel – Vulpești (DN 65A), comunele Popești, Izvoru, Recea, Buzoești a avut loc miercuri, 12 octombrie, eveniment la care au fost prezenți președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, vicepreședinții Marius Nicolaescu și Adrian Dumitru Bughiu, primarii localităților beneficiare, reprezentanți ai C.J. Teleorman, echipa tehnică. Acest proiect a fost dat ca exemplu de bune practici, la Bruxelles, pentru modul în care a fost implementat și realizat un proiect cu finanțare europeană.    

În cadrul proiectului au fost reabilitați 25,996 kilometri de drum județean.   

Proiectul, în valoare totală de 85.913.743,72 lei, a fost finanțat prin Programul Operațional Regional - POR. Contribuția Consiliului Județean Argeș: 6.564.820,79 lei.   

În ceea ce privește lucrările, pe lângă asfaltarea propriu-zisă a drumului, cele mai importante sunt: realizarea și modernizarea a peste 20 de km. de trotuare, 22 de stații de autobuz, au fost reabilitate 4 poduri, 49 de podețe au fost reparate iar altele au fost construite noi, au fost amenajate 1263 de accese la proprietăți, au fost construite șanțuri betonate în lungime de 22 de kilometri și au fost amenajate șanțurile de pământ pe o lungime de 16 kilometri, au fost montate 338 indicatoare de circulație rutieră și s-au executat lucrări specifice privind siguranța circulației.   

“Suntem prezenți la recepția drumului 504 care leagă pe teritoriul județului Argeș localitatea Popești de localitatea Buzoești. Este primul proiect european pe infrastructură rutieră pentru care astăzi s-a semnat recepția. Este un exemplu de bune practici între instituțiile statului - Ministerul Dezvoltării, Ministerul Fondurilor Europene, de ADR Sud Muntenia, de tot ceea ce înseamnă personalul Consiliului Județean Argeș, de fosta și actuala conducere a Consiliului Județean Argeș. Din fericire, acest drum important pentru județul Argeș a fost dat în folosință înainte de termen. Mulțumim pe această cale tuturor celor implicați, inclusiv consultanților și constructorilor. Sperăm ca programul pe care ni l-am propus, să avem o infrastructură rutieră de calitate, să dea roade. Avem în proiect încă un drum pe fonduri europene care va fi dat în folosință anul viitor, este vorba despre DJ 503, de 42 de kilometri. Urmează alte proiecte pe fonduri europene și alte drumuri județene pe care le reabilităm pentru că prioritatea noastră este să avem în județul Argeș o infrastructură rutieră compatibilă cu drumurile europene. Echipa aceasta este determinată să ducă la bun sfârșit ceea ce ne-am propus” - Ion Mînzînă, președinte Consiliul Județean Argeș.   

“Ne aflăm la limita județului Argeș cu județul Teleorman, de acolo de unde începe DJ 504 a cărui recepție o facem astăzi. Acest drum face parte dintr-un drum regional și alături de DJ 503 reprezintă cele mai mari investiții pe fonduri europene în regiunea Sud Muntenia pe zona de drumuri. Consiliul Județean Argeș este preocupat pentru găsirea de soluții pentru finanțarea infrastructurii rutiere astfel încât avem și un număr de opt proiecte noi depuse pe „Anghel Saligny”, plus un drum în lucru și un pod, și un număr de cinci drumuri care vor fi finanțate prin contractarea unui credit” -  Marius Nicolaescu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș.  

„Cetățenii comunei Popești sunt foarte mulțumiți de investiția făcută. Sunt foarte mulțumiți și de faptul că au fost făcute intrări în gospodăriile lor, deoarece unii chiar nu aveau posibilități să își amenajeze asemenea podețe. Ne felicită și cei care traversează comuna noastră, cei care merg la Costești sau la Pitești. Vreau să mulțumesc conducerii Consiliului Județean Argeș pentru această investiție” -  Mihai Ion, primar comuna Popești.  

“Pe raza comunei Recea am beneficiat de asfaltare pe o lungime de 4 kilometri. Cetățenii din comună sunt foarte mulțumiți de ceea ce s-a realizat, inclusiv de trotuarele care sunt asfaltate, pentru că înainte nu aveam așa ceva. Au podețe la fiecare poartă, la firmele care au solicitat au fost făcute rigole carosabile, au fost făcute intrări pentru autoturisme sau utilaje agricole” - Iliuță Dorel Dragu, primar comuna Recea.  

Proiectant: S.C. SECȚIA DE PROIECTARE OLT S.R.L.,    

Executant: Asocierea S.C. GENERAL TRUST ARGEȘ S.R.L. (Lider de asociere) - S.C. ALPENSIDE S.R.L. (asociat 1) - S.C. WFA IMPEX S.R.L. (asociat 2).   

Durata de execuție: 22 luni.   

Perioada de garanție de bună execuție: 60 luni, respective 12 octombrie 2027   

Diriginte de șantier: SC SEARCH CORPORATION SRL, București.  

# Pentru Consiliul Județean Argeș infrastructura rutieră reprezintă o prioritate, iar în acest sens au fost accesate fonduri europene, guvernamentale, au fost alocate fonduri proprii și, de asemenea, prin hotărâre  de consiliu a fost aprobată accesarea unui credit bancar pentru infrastructura rutieră.   

Astfel, la această oră, C.J. Argeș mai are în implementare, pe fonduri europene, drumul județean 503 lim. jud. Dâmbovița – Slobozia – Rociu – Oarja – Catanele, în lungime de 42,034 km, cea mai mare investiție în infrastructura rutieră din Regiunea Sud – Muntenia.   

Prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020 (POAT) este în implementare proiectul „Modernizare DJ 679: Păduroiu (DN67B) - Lipia – Popești - Lunca Corbului – Pădureți – Ciești - Fâlfani - Cotmeana - Malu - Bârla -  Lim. Jud. Olt”, în lungime 47,670 km.   

Aceste drumuri fac parte din rețeaua TNT, rețeaua europeană de transport.     

Prin programul guvernamental PNDL II, C.J. Argeș a finalizat următoarele proiecte:   

# Pod pe DJ 731 B Sămara – Băbana - Cocu, în comuna Băbana     

# Modernizare DJ 703 B Șerbănești (DJ 659) – Siliștea, în comunele Rociu și Căteasca    

# Modernizare DJ 702 A Ciupa – Rătești   

# Modernizare DJ 703 B Costești (DN 65 A) – Șerbănești (DJ 659), la Costești și Rociu    

# Modernizare DJ 703 B Morărești – Uda, la Uda    

# Pod pe DJ 741 Pitești – Valea Mare – Făgetu – Mioveni   

# Pod pe DJ 738 Jugur – Drăghici - Mihăeşti peste râul Târgului, în comuna Mihăeşti.   

Se mai află în implementare Podul pe DJ703 H Curtea de Argeş (DN 7C) – Valea Danului – Cepari, în comuna Valea Danului.   

Anul aceasta, prin programul național de investiții “Anghel Saligny”, Consiliul Județean Argeș a accesat fonduri pentru alte 10 proiecte de infrastructură rutieră:   

# Pod peste râul Neajlov, în satul Siliștea, comuna Căteasca    

# Modernizare DJ 703 B Pădureți (DJ 679) – Costești (DN 65 A), km 48+975 – 59+287, L=10,312 km, la Lunca Corbului și Costești    

# Modernizare DJ 703G Şuici (DJ 703H) - Ianculeşti - lim.jud.Vâlcea.   

# Modernizare DJ 731 B, satele Sămara şi Metofu, comuna Poiana Lacului   

# Modernizare DJ 732 C Bughea de Jos - Malu – Godeni   

# Modernizare DJ 679 C lzvoru – Mozăceni    

# Modernizare DJ 703 H Sălătrucu - lim. Jud. Vâlcea   

# Modernizare DJ 703 B Morărești - Uda, în comuna Uda   

# Modernizare DJ 739 Bârzeşti (DN 73 D) – Negrești – Zgripcești – Beleți, în comuna Vulturești   

# Modernizare DJ 703 I Merișani (DN 7 C - Km 12+450) – Mușătești – Brăduleț - Brădet - Lac Vidraru (DN 7 C - Km 64+400), L = 7,475 Km.    

Prin accesarea creditului bancar, Consiliul Județean Argeș dorește asfaltarea următoarele drumuri:   

# DJ 703 B tronson Căteasca – A1, L = 5,3 km.   

# DJ 679 D Ungheni – Colțu, L = 7 km.    

# DJ 739 Bârzești – Negrași – Zgripțești – Beleți, L = 2,2 km.   

# DJ 738 Poienari – Juguri – Drăghici – Mihăiești, L = 3,4 km.   

# DJ 703 H Valea Danului - Cepari (Plaiul Oii), L = 0,889 km.  

# DJ 704E Ursoaia – Bascovele – Ceaurești, L = 4,5 km. 

9 Attachments • Scanned by Gmail

Luni, 14 februarie 2022, o delegația de la Consiliului Județean Argeș a mers în teren pentru a vedea, la fața locului, starea drumului județean DJ 704I Arefu (DN7C) - Lac Vidraru-Cumpăna (DN7C), în lungime de 21,5km.  

Alături de delegația din care au făcut parte vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Marius Nicolaescu, consilierii județeni Eleodor Olavi Nițescu (PSD), Marius Postelnicescu (PNL) și Bogdan Ivan (PRO România) s-au aflat și directorul general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş, Alina Nicolau, şeful Secţiei de Drumuri Naţionale Piteşti, Gheorghe Mihăiţă și reprezentanți ai Direcției Silvice Argeș.   

Concluzia acestei vizite este că starea drumului este foarte deteriorată și că trebuie găsite variante pentru modernizarea lui într-un termen cât mai rapid astfel încât să fie integrat într-un circuit turistic în condiții de siguranță. În acest sens, conducerea executivului și-a exprimat disponibilitatea ca o delegație a Consiliului Județean să poarte discuții și cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării pentru a identifica și alte posibile surse de finanțare. 

Decizia de a face această deplasare a venit după ce, săptămâna trecută, în ședința Consiliului Județean Argeș s-a votat o hotărâre prin care s-a exprimat acordul de principiu pentru demararea de către Direcţia Silvică Argeş a procedurilor de trecere a drumului județean D.J. 704I (drum care este paralel cu drumul național Transfăgărășan) din domeniul public al Judeţului Argeş şi administrarea Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş R.A, în domeniul public al Statului Român.  

Solicitarea este motivată de faptul că DJ 704I provine dintr-un drum forestier în comuna Arefu ce a fost preluat de Consiliul Judeţul Argeş în 2007, precum şi de apariţia unor probleme în procesul de administrare a pădurii (suprafaţă de 2388 ha) învecinate drumului, din cauza stării precare a acestuia, a restricțiilor de tonaj impuse şi a lipsei accesului la lucrările de întreţinere pentru corectarea torenţilor existenți pe contur la mal drept. De asemenea, R.N.P. ROMSILVA R.A. are, pe lângă fonduri proprii şi bugetare pe care le foloseşte pentru construirea de drumuri forestiere noi şi repararea celor existente, posibilitatea de a accesa fonduri europene.  

Această hotărâre a fost luată ca urmare a faptului că, la această oră, Consiliul Județean Argeș nu are banii necesari pentru a moderniza acest drum, drum folosit și de transportatorii de lemn cu mașini care depășesc 40 de tone. Starea drumului este foarte proastă, iar cele trei poduri sunt în stare avansată de degradare, motiv pentru care Regia Autonomă Județeană de Drumuri a fost obligată să pună restricție de tonaj la 3,5 tone. În plus, pe cea mai mare parte a drumului lăţimea este între 2 şi 4 metri făcând aproape imposibile investiții pentru amenajarea lui ca drum județean. 

“Județul Argeș are 1200 kilometri de drumuri județene, 630 de kilometri de drumuri naționale, noi nu avem bani să le întreținem și vorbim de asfaltarea unui drum forestier! Drumul acesta nu oferă nici un  fel de siguranță de circulație. Acest drum a fost conceput ca un drum tehnic. Pentru a-i putea schimba destinația ar trebui luat de la zero cu investițiile”, a punctat Gheorghe Mihăiţă, şeful Secţiei de Drumuri Naţionale Piteşti.   

“În primul rând că aici drumul nu întrunește calitățile unui drum județean. Lățimile sunt foarte mici. Nimeni nu o să vină să proiecteze și nu o să putem să accesăm fonduri dacă nu avem o lățime minimă de 6 metri, ceea ce ar însemna scoaterea din fond forestier a unor zone. În plus, mai sunt probleme cu podurile, cu parapeții. Ca preț vă pot spune că la un drum județean normal, unde avem toate caracteristicile unui drum județean, prețul este în jur de 5 milioane de lei per kilometru, un milion de euro, deci aici investiția este de peste 20 milioane de euro, fără a mai pune la calcul podurile și celelalte lucrări de artă” - Alina Nicolau, directorul general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş.  

“În calitate de consilier județean eu, în primul rând, apreciez faptul că cei care fac parte din conducerea executivă a Consiliului Județean Argeș ne-au invitat inclusiv pe noi cei care am votat împotrivă. Eu consider în continuare că facem o greșeală că declasificăm acest drum din drum județean în drum forestier tehnologic. Această hotărâre a trecut în ședința C.J. Argeș, noi am votat împotrivă, dar asta este democrația. Sigur că acum, poate, la Consiliul Județean nu sunt acești bani, asta nu înseamnă că nu îi putem avea peste 3-5 ani. Poate găsim acești bani la ministerul Transporturilor, la Ministerul Dezvoltării. Încă o dată, apreciez faptul că ne-ați invitat inclusiv pe noi care am votat împotrivă. Ați dat dovadă de deschidere și de o abordare modernă” - Bogdan Ivan, consilier județean.  

“Cred că au fost aici discuții constructive. Astăzi scopul nostru a fost de a găsi soluții pentru a-l face practicabil și pentru a debloca dezvoltarea turismului. Eu nu cred că dacă acest drum ar avea un alt administrator s-ar bloca investițiile în turism, ba din contră aș vrea ca la vară, sau la anul, să poată fi circulat în condiții normale. Chiar pe drum de piatră pentru început decât în condițiile acestea. Dacă vrem să fie practicabil de către turiști trebuie să investim ceva bani în acest drum. Consiliul Județean Argeș, la momentul actual, este în imposibilitatea de a investi. De aceea am așteptat să vedem și axele pe fonduri europene. Din păcate, pentru că așa sunt axele, nu putem să-l prindem pe fonduri europene, din bugetul propriu nu avem bani, alte soluții nu am identificat” – Marius Nicolaescu, vicepreședinte C.J. Argeș.  

“În primul rând aș vrea să îi mulțumesc dlui vicepreședinte Marius Nicolaescu pentru această inițiativă care a venit și la presiunea votului grupului PNL din Consiliul Județean. Am constatat din nou că starea drumului este precară. Suma necesară estimată ar fi de aproximativ 20 de milioane de euro. Sigur, Consiliul Județean Argeș nu are acești bani pentru reabilitare, cred că nici Direcția Silvică. Concluzia mea este că acest drum trebuie modernizat și cred că doar prin fonduri europene este posibil. Aici este un consens și noi, colegii din Consiliul Județean, și conducerea Executivului din Consiliul Județean ne dorim ca această modernizare să nu dureze foarte mulți ani. Cred că vom avea o discuție, noi consilierii județeni și conducerea C.J. Argeș și la ministerul Transporturilor și la ministerul Dezvoltării în ideea de a găsi soluții, poate și mai bune decât transferul drumului către Direcția Silvică” – Marius Postelnicescu, consilier județean.  

“S-a vorbit aici de riscul ca Direcția Silvică să pună barieră. Nu se poate acest lucru. Drumurile forestiere sunt drumuri strategice naționale, sunt drumuri forestiere pe care sunt case, păstrăvării, nu se poate pune barieră. Toate drumurile forestiere sunt inventariate de Ministerul Finanțelor. Nu au cum să pună barieră. În schimb, Direcția Silvică are fondurile necesare pentru a întreține acest drum, pentru a-l aduce la alți parametri normali de circulație” - Eleodor Olavi Nițescu, consilier județean.  

Asfaltarea drumului județean DJ 703 Morărești – Cuca – Ciomăgești, pe o lungime de 9,72 km, este în plină desfășurare. 

Astăzi, 14 octombrie 2021, președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, și vicepreședinții Marius Nicolaescu și Adrian Dumitru Bughiu au efectuat o vizită de lucru pentru a vedea stadiul lucrărilor. 

 Proiectul „Covor bituminos pe DJ 703 Morărești – Cuca – Ciomăgești km 0+000 – 9+720, L=9,72 km, în com. Morărești și Cuca” este finanțat integral din bugetul Consiliului Județean Argeș, valoarea totală a proiectului fiind de 9.005.000 lei, cu TVA (proiectare + execuție). 

Lucrarea este executată de asocierea de firme SC STRABAG SRL și SC CONSDRUM SRL. 

“Ne apropiem de sfârșitul anului. La un an de mandat vrem să analizăm stadiul lucrărilor începute anul acesta. Avem peste 12 obiective și la final de an vrem să vedem cum au fost cheltuiți banii alocați de Consiliul Județean, banii alocați de Uniunea Europeană și de Guvernul României în tot ceea ce înseamnă infrastructură și investiții în județul Argeș. Sperăm ca până la sfârșitul anului întreg covorul asfaltic să fie turnat. Banii sunt alocați și suntem în grafic cu lucrările. Consiliul Județean împreună cu Regia Județeană de Drumuri vor să facă aici un drum cu adevărat european. Așa cum am promis, și în funcție de resursele financiare, facem eforturi deosebite să rezolvăm această spinoasă problemă a județului Argeș, și anume infrastructura rutieră. Pentru ceea ce ne-am propus anul acesta, suntem în grafic” – a spus președintele C.J. Argeș, Ion Mînzînă. 

În cadrul proiectului sunt prevăzute lucrări de asfaltare pe o lungime de aproximativ 10 km, construirea a 242 de podețe pentru accesul la proprietăți, 15 poduri tubulare, șanțuri betonate pe o lungime de 9.103 ml, marcaje rutiere. 

La această oră s-a turnat asfaltul pe o lungime de 2 kilometri și a fost pregătită platforma drumului pe întreaga lungime în vederea așternerii stratului de mixtură asfaltică, au fost construite 45 de podețe care asigură accesul la proprietăți, 7 poduri și s-au executat 1.460 metri liniari de șanțuri betonate.  

Drumul Județean 503, care face legătura între Dâmbovița și Oarja, și care trece și prin Mozăceni, Negraşi, Teiu, Rociu, Suseni, Oarja şi Căteasca este una din cele mai importante investiții pe fonduri europene din portofoliul Consiliului Județean Argeș pe acest an. Au fost făcute licitațiile, numai că totul s-a împotmolit după ce la elaborarea proiectului s-a descoperit că mulți cetățeni aveau cadastru făcut pe suprafețe care se întindeau inclusiv pe drum. Pentru că așa s-au gândit unele firme să întocmească un cadastru, ca să le iasă suprafețele, incluzând inclusiv suprefețe de drum. Totuși, pentru ca investiția să nu rămână blocată, Consiliul Județean a început deja discuții separate cu cei care sunt împroprietăriți în speranța ca va reuși să îi convingă să renunțe la acea parte din suprafața care coincide cu drumul și a cerut și o actualizare a cărții funciare și a cadastrului în comunele traversate de acest drum.

"În urma numeroaselor sesizări ale cetățenilor din Comuna Oarja precum și a articolelor din presa județeană scrisă și online cu privire la starea drumului județean DJ 503, Consiliul Județean Argeș face următoarele precizări: “Modernizare DJ 503 Limita județului Dâmbovița – Slobozia – Rociu – Oarja”, în lungime de 42,034 km este unul dintre cele mai importante proiecte ale Consiliului Județean Argeș, cu finanțare europeană.

Ne cerem scuze cetățenilor din cele 8 (opt) localități care își doresc ca lucrările de modernizare a acestui drum să înceapă cât mai repede și îi asigurăm că instituția Consiliului Județean Argeș depune toate eforturile pentru soluționarea cât mai rapidă a problemelor apărute independente de voința noastră", se arată într-o poziție a conducerii CJ Argeș care a explicat situația.

Inginerii organismului de consultanță Jaspers, angajat de România pentru asistență tehnică la realizarea autostrăzii Pitești-Sibiu, trag un semnal de alarmă. Soluția gasită nu este fezabilă din punct de vedere a construirii, accesului și operării, spun ei.
Digi 24 susține că, deși a fost avertizată de două săptămâni, Compania de Autostrăzi a prezentat public traseul cu probleme ca fiind cel ales definitiv.
Situația a fost reclamată cu două săptămâni în urmă chiar de firma Jaspers care face consultanță pentru Banca Europeană de Investiții (BEI) și privește celebra autostradă Pitești-Sibiu. Traseul acesteia a fost făcut public, luni, de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Potrivit unor documente deținute de Digi24.ro, Jaspers reclamă că varianta 1, preferată de companie în locul variantei 7, are câteva mari probleme.

Prima dintre acestea privește faptul că elemente ale autostrăzii pică fix peste drumuri existente. ”Vă atragem atenția că pe baza secțiunilor furnizate de dvs soluțiile apar că nu sunt tehnic fezabile după cum au fost propuse. Par a ignora existența DJ 703M între km 49 + 850 (kilometrul 49 plus 850 de metri – n.red.) și km 50 +350 între râul Băiași și versantul vestic al văii. Aceasta înseamnă că sprijinul podului este amplasat direct pe șoseaua existentă. Aceast soluție nu este fezabilă din punct de vedere al construcției viitoare, operării și accesibilității”, spun inginerii Jaspers în replică la nota de prezentare trimisă lor de companie.

Dar nu este singura problemă de acest fel. O situație similară se întâlnește și la km 54 unde autostrada dă peste un drum național. ”Similar, soluția transversală pentru km 54+300 ignoră prezența DN 7D, ducând la aceleași probleme”, spun consultanții.
Există și altfel de probleme cu traseul propus. Într-un alt punct al autostrăzii piciorul podului pică fix într-o albie. Jaspers se îndoiește că CNAIR ar putea obține aviz de la Apele Române pentru o astfel de situație. ”Lucrările de fundație pică pe cursul râului Băiașu sau în imediata vecinătate a acestuia. Râul este predispus la inundații și curențu puternici primăvara și în timpul furtunilor fapt care nu ar fi acceptabil pentru autoritățile responsabile cu apele”, spun consultanții. Soluții tehnice realiste și fezabile trebui identificate pentru această situație critică, cu luarea în calcul a aspectelor financiare de mediu etc, sfătuiește Jaspers.
Și ca și cum aceste probleme nu erau suficiente, Jaspers reclamă și o analiză superficială a traseului optim. ”Raportul (cel al companiei, în care se propune varianta 1 – n.red.) nu reușește să ofere clarificări privind impactul vitezelor diferite de circulație pe secțiunile comune ale celor două variante. Sfatul nostru este să clarificați aceste aspecte înainte de a continua derularea studiului, pentru a asigura soliditatea alternativelor studiate”, spune Jaspers. Consultantul mai atrage atenția că procesul de analiză a variantei optime poate fi încheiat de abia după ce toate aspectele, tehnice economice și de mediu, sunt soluționate.

Procesul de analiză a alternativelor va trebui prezentat în cererea de finațare și de aceea este foarte important.

Jaspers recomandă înființarea unui comitet comun din care să facă parte toate autoriățile implicate, anume CNAIR, Ministerul Transporturilor, cele ale Mediului, Culturii, Fondurilor Europene etc. Implicarea acestor entități din timp va ușura implementarea proiectului, spune Jaspers.

Raportul ignorat

Nouă zile după ce Jaspers face aceste recomandări CNAIR, Comisia tehnică a companiei face propriile recomandări bazate pe analiza consultantului. Comisia ”recomandă soluționarea aspectelor sesizate de Jaspers (...) recomandă prezentarea și fundamentarea detaliată a costurilor estimate în privința tunelurilor pe variantele 1 și 7, în special cu privire la tunelul Greblești, Văleni cu lungimea de 1.100 metri și lungimea de 2.500 metri”. Comisia recomandă ca avizarea ”de către CTE CNAIR, dacă este cazul unei avizări favorabile, să se refere doar la avizul privind finalizarea etapei 2 și începerea etapei 3 de analiză pe alternativa 1, fără a se înțelege că avizul acordat se referă la coridor/traseul final”.

La doar trei zile după ce Comisia tehnică face recomandările, respectiv luni, 21 noiembrie, CNAIR și Ministerul Transporturilor prezintă public traseul criticat de Jaspers ca fiind varianta finală aleasă. Știrea a fost adusă românilor, la începutul acestei săptămâni, de însuși ministrul Transporturilor, Sorin Bușe. "Aș dori să încep cu o veste bună, cu un comunicat care nu a fost dat încă, îl aveți în premieră.(...) Ieri, 21 noiembrie 2016, în cadrul CTE-CNAIR a fost avizat proiectul pe ultimele două secțiuni ale autostrăzii Sibiu/Pitești, după cum urmează: Secțiunea 2 Boița-Racoviță, de la kilometrul 15 la kilometrul 43 și secțiunea 3 Racoviță-Văleni, de la kilometrul 43 la kilometrul 72. Deci, în acest moment, tot traseul este avizat", a spus luni ministrul Sorin Bușe.