Deputatul de Argeș Mircea Drăghici a transmis un mesaj aparte atât elevilor și studenților, cât și cadrelor didactice și universitare. Mircea Drăghici a subliniat importanța dascălilor în procesul de transformare a fiecărui copil într-un adult, dar și în viața comunității. 

"Omul poate deveni om numai prin educație, spunea filosoful Immanuel Kant. Adevărul este că omul nu se poate desăvârși, nu poate cunoaște și respecta, nu poate să se completeze mai bine decât prin educație. Părinții ne sunt primii dascăli în viață. Apoi, pe măsură ce creștem, trecem prin etapele firești ale sistemului de educație. Oricât de criticat și de criticabil ar fi sistemul românesc, de multe ori pe bună dreptate, avem o constantă: numărul mare de elevi care ajung olimpici internaționali și care obțin premii în competițiile din toată lumea și un procent ridicat de profesori cu un nivel ridicat al calității. În Argeș, la Câmpilung Muscel, Regele Carol a înființat prima Școală Normală, dedicată formării cadrelor didactice, pentru că știa că avem nevoie de cadre didactice cât mai bine pregătite. Sunt convins că numai prin educație vom reuși să răzbatem, să fim cu adevărat cetățeni europeni, să respectăm cu adevărat valorile naționale. Cadrelor didactie le mulțumim astăzi, de Ziua Mondială a Educației și în fiecare zi, pentru devenirea noastră", a susținut deputatul PSD de Argeș Mircea Drăghici.

Deputatul de Argeș Andrei Gerea susține că ministrul Educației trebuie să înceteze experimentele asupra elevilor și a atras atenția că anul acesta școlar, având în vedere efectele pandemiei și măsurilor impuse de protecție împotriva COVID-19, ar fi fost cel mai bun an pentru declanșarea unei dezbateri reale care să conducă la o reformă adevărată, profundă, în întregul sistem de învățământ românesc.   
"De 30 de ani, miniștrii Educației au adus atât de multe modificări în învățământ, încât cuvântul reformă a ajuns să capete un sens mai degrabă peiorativ. Culmea este că, tocmai anul acesta, nimeni din guvernare nu se gândește să facă o reformă profundă. Cea mai importantă resursă a unei țări este cea umană, iar cercetarea este domeniul care poate aduce cea mai importantă plus-valoare în dezvoltarea unei țări în toate domeniile. România și-a bătut joc de resursa umană, iar cercetarea a rămas un domeniu lăsat de izbeliște.
Această pandemie a demonstrat acut lipsurile din educația românească. Ar fi fost momentul ca ministrul Educației să lanseze o dezbatere profundă în România, cu toți factorii implicați, despre o reformă concretă și reală, de la grădinițe până la mediul universitar și școlile profesionale.
Nu este de ajuns să dai tablete cu internet elevilor. Este nevoie de o dotare smart a tuturor școlilor din țară, indiferent că vorbim de școli din mediul rural sau din mediul urban. S-a dovedit în această perioadă că cei mai afectați sunt elevii din zona rurală, iar discrepanțele au fost uriașe.
Trebuie discutat foarte amplu și ce presupune o modificare a programei școlare. Și pornim de la ce ne dorim să producă școala românească. Avem nevoie de o programă suplă și flexibilă, în care elevii să fie formați ca cetățeni ai României, ca cetățeni europeni, cu aptitudini în zilele noastre și aptitudini în meserii de viitor. Este nevoie să combinăm cursurile online cu obișnuitele cursuri care presupun prezența fizică a copiilor în clase. Profesorii trebuie pregătiți în domeniul cursurilor online, trebuie să aibă materiale.
Trebuie să spunem stop sacrificării viitorului copiilor noștri! Vorbim de generații întregi care se nasc practic cu acces la dispozitive care până acum 15-20 de ani nu existau. Este nevoie de cursuri cu producții multimedia, cu interactivitate. Nici elevii și nici profesorii nu sunt pregătiți pentru așa ceva.
Avem nevoie de oameni bine pregătiți în anumite domenii, nu oameni multilateral dezvoltați experți în orice, lucru imposibil. A nu se confunda cultura generală cu o materie stufoasă, în care copiii trebuie să fie genii în toate domeniile. Ei trebuie canalizați și dezvoltați pe domeniile unde au înclinație.
Avem nevoie de o zonă a educației care să sprijine elevii cu capacități deosebite, olimpicii României și de un sistem social în care aceștia să aibă acces la practică și la locuri de muncă high level pentru a rămâne în țară, iar aici trebuie găsită o formulă de colaborare instituționalizată prin lege între mediul economic privat și stat.
Avem nevoie de o dezvoltare masivă a cercetării. Și aici există fonduri europene extrem de generoase care ne-ar permite nu doar să repunem pe picioare, ci și să transformăm cercetarea românească într-una de vârf, beneficiind de dotări de ultimă generație și de resursa umană din țară.
Aceasta ar trebui să fie dezbaterea noastră, nu dacă se mai dau sau nu examene. Aici se pot găsi soluții. Nu cred că elevii au beneficiat de pregătirea necesară pentru a susține un examen național, cum nu cred că sunt pregătiți nici mental după perioada prin care nu doar România, ci întreaga lume a trecut.
Problema României și a acestor elevi, dar și a generațiilor care vor urma, nu stă într-un examen, ci se întâmplă cu ei după aceea. În sistemul educațional românesc și în câmpul muncii", a subliniat deputatul Andrei Gerea.

Mircea Drăghici s-a alăturat unui demers extrem de important și necesar.  Înainte de votul pentru bugetul pe 2019, social-democrații au decis să transfere de la capitolul destinat finanțării partidelor 140 de milioane de lei pentru programul guvernamental care asigură o masă caldă în școli. „Astăzi (n.r. marți), președintele PSD Liviu Dragnea a propus - iar comisia de Buget a aprobat - diminuarea bugetului pentru finanțarea partidelor politice cu 140 milioane de lei.

Banii vor fi transferați către Educație, pentru infrastructura necesară derulării Programului Guvernamental "Masă caldă în școli". M-am alăturat în calitate de coinițiator acestui demers important și necesar pentru calitatea educației și a alimentației celor mici”, a anunțat Mircea Drăghici.
 

Ministerul Finanțelor a publicat joi seară proiectul de buget pe 2019. Proiecţia bugetară pentru acest an este construită pe un produs intern brut de 1.022.500 milioane lei, o ţintă de creştere economică de 5,5%, o rată a inflaţiei de 2,8% şi un deficit bugetar pe cash estimat la 2,55% din PIB.

Proiectul de buget poate fi descărcat de AICI

Așadar, proiectul de buget este construit pe un PIB de peste 1000 de miliarde de lei şi bani mai mulţi pentru educaţie şi sănătate.  

Bugetele ministerelor şi ale instituţiilor statului sunt, conform proiectului de buget:

Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creştere de 21,5%

Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creştere 15%

Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creştere 183%

Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei, creştere 6,6%

Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creştere 2,1%

Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei, crestere faţă de 2018 de 46,7%

Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creştere de 54,9%

Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde3 lei, creştere de 64,6%

Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei, creştere 10,3%

Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creştere 162%

Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei, creştere 95%

Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei, creştere 6,4%

Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creştere 29%

Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei, creştere 49%

Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creştere 45%

Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creştere 32%

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creştere 16%

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creştere 27%

Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, minus 20%

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

Senat – 210 milioane lei, creştere 9,3%

Camera Deputaţilor – 446 milioane lei, creştere 9,7%

SRI – 2,4 miliarde lei, creştere 4,8%

Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei, creştere 69%

SPP – 233 milioane lei, creştere 20%

SIE – 309 milioane lei, creştere 8,5%

Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creştere 64,8%

Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creştere 163%

Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creştere 24%

ANSVSA – 890 milioane lei, creştere 8%

Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creştere 64%

Consilul Economic şi Social – 29,6 milioane lei. creştere 338%

Academia Română, 334 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei, creştere 42%

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei, creştere 13%

Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creştere 5,6%

Curtea Constituţională – 30 milioane lei, creştere 30%

Autoritatea Naională pentru Restituirea proprietăţilor – 21 milioane lei, creştere 48%

Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creştere 1,7%

Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creştere 31%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, creştere 28%

Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei, creştere 15,6%

Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei, creştere 4,1%

Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creştere 18%

Oficul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creştere 11,9%

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creştere 22%

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creştere 12%

Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creştere 12%

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creştere 26%

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei, creştere 8,7%

Academia – 10,6 milioane lei, creştere 5,1%

Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creştere 16,5%

Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creştere 5,1%

Agerpres – 22 milioane lei, creştere 10,6%

Senatorul Ecaterina Andronescu va fi propusă la Ministerul Educației, după o discuție între Viorica Dăncilă, Liviu Dragnea și rectorul Politehnicii București. De la demisia ministrului Valentin Popa, la Educaţie interimarul a fost asigurat de Rovana Plumb.

Ecaterina Andronescu a mai avut trei mandate de ministru al Educaţiei, în perioadele 28 decembrie 2000 – 19 iunie 2003, 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009 şi 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012.

Propunerea pentru Afaceri Europene a fost deja înaintată către Preşedinţie, fiind vorba despre secretarul de stat George Ciamba.

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.