Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea a avut o reacție vehementă la adresa senatoarei Cristina Trăilă, venită în PNL din PDL ca urmare a fuziunii. Acesta adusese în discuție sursele de finanțare ale partidelor în perioada campaniei electorale. A fost momentul în care chestorul Camerei Deputaților i-a readus aminte Cristinei Trăilă fostă președintă a Autorității Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) de dosarele penale și de condamnările suferite de lideri PDL pentru luare de mită, bani pe care susțin procurorii i-au folosit în campaniile electorale ale partidului. Sunt deja de notorietate mai multe dosare, inclusiv cel al lui Blejnar sau al Elenei Udrea.
PNL vrea să se întoarcă în vremurile lui Băsescu când se făcea campanie electorală cu valiza cu bani? Faptul că acum sunt niște reguli în baza cărora statul dă niște bani astfel încât toate cheltuielile să fie transparente, că sunt pedepse pentru cei care folosesc bani la negru vă deranjează nu? Asta se întâmplă peste tot în Europa. Dar dvs vă este dor de valizele cu bani pentru campanie din perioada Băsescu, nu? Cu mici excepții, singurii politicieni condamnați sunt din timpul guvernării dumneavoastră!, a reacționat vicepreședintele ALDE la emisiunea Punctul de Întâlnire moderată de Radu Tudor la Antena 3.

Cheltuielile de campanie sunt rambursate de stat, dar numai în anumite condiții. Pentru nereguli, au fost introduse și sancțiuni.
Legea 113/2015 prin care s-a completat şi modificat legislaţia privind finanţarea activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale a instituit un nou mecanism privind finanţarea campaniilor electorale exclusiv din contribuţiile candidaţilor şi fonduri ale partidului politic, obţinute în afara perioadei electorale. Legea stabileşte plafoane ale contribuţiilor electorale egale cu cu cele ale cheltuielilor electorale, respective destinaţii specifice ale cheltuielilor electorale şi plafoane pentru fiecare tip de cheltuiala eligibilă. Totodată, legea prevede rambursarea cheltuielilor electorale, efectuate conform legii, competitorilor electorali care obţin un anumit număr de voturi.

Potrivit Hotărârii adoptate de Guvern, toate sursele de venit ale partidelor politice sunt înregistrate şi evidenţiate în documente contabile ale partidelor politice. Sunt detaliate menţiunile obligatorii înscrise în chitanţele, foile de vărsământ şi ordinele de plată ale sumelor care constituie venituri ale partidelor politice pentru a permite identificarea persoanei care a generat venitul respectiv, procedura de urmat în cazul încasării fiecărei surse de venit prin cont bancar sau numerar, precum şi modalităţile şi formele de asigurare a publicităţii veniturilor.
„Este o hotărâre de guvern importantă în contextul electoral în care vom intra anul acesta. Sunt o serie întreagă de norme legate de finanțarea partidelor, mai multe categorii de norme. Vorbim de clarificarea surselor de finanțare, a regimului surselor de finanțare, a regimului juridic al finanțării, a regimului de evidențiere a donațiilor și a finanțării pe care o primesc partidele, metodologia de rambursare a cheltuielilor și a subvențiilor pe care le primesc partidele politice sau elemente care țin de sancțiunile pe care le primesc cei care încalcă aceste norme, așadar în caz de contravenție”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
Potrivit acestuia, orice donație către un partid care depășește zece salarii de bază minime brute pe țară va trebui efectuată doar prin conturi bancare. „Cheltuielile de campanie electorală vor fi decontate atunci când voturile organizațiilor politice trec de 3% sau ating pragul de 3%. (…) De asemenea, sunt clarificate normele metodologice potrivit cărora cheltuielile sunt strict limitate, în funcție de tipul de cheltuială electorală, adică cuantumul care poate merge pe publicitatea de televiziune, difuzarea materialelor de propagandă și celelalte elemente standard ale unei campanii electorale. Sunt definite atribuțiile mandatarului financiar și toate aceste elemente, cuprinse pe baza unor formulare extrem de detaliate și tehnice, care intră în grija mandatarului financiar al partidului sau alianței electorale respective”, a explicat Suciu.

La acceptarea donaţiilor, indiferent de modul şi de forma în care au fost făcute, partidele politice sunt obligate să verifice şi să înregistreze identitatea donatorilor. Toate donaţiile, indiferent de valoarea, forma şi obiectul lor, sunt înregistrate şi evidenţiate de către partidele politice în documentele contabile corespunzătoare, cu înregistrarea datei la care a fost încheiat contractul de donaţie, a numelor şi prenumelor donatorilor, a datelor de identificare ale acestora sau a denumirilor persoanelor juridice, a codurilor unice de înregistrare sau de identificare fiscală ale acestora, a cetăţeniei sau naţionalităţii acestora, după caz. Astfel, normele metodologice detaliază modalitatea de punere în aplicare a acestei obligaţii a partidelor politice, prin introducerea formularului de înregistrare a donatorilor.

În plus, este explicitată prevederea legii potrivit căreia donaţiile în bani a căror valoare depăşeşte 10 salarii de baza minime brute pe ţară se vor efectua numai prin conturi bancare, în sensul că această limita este una anuală. În privinţa donaţiilor confidenţiale, acestea urmează acelaşi regim juridic de înregistrare şi evidenţă cu al celorlalte donaţii, singură excepţie fiind cea referitoare la publicitatea identităţii donatorului prin intermediul Monitorului Oficial şi al site-ului Autorităţii Electorale Permanente.


Acest articol poate fi citit și în Q MAGAZINE

Sunt reglementate, de asemenea, procedura şi algoritmul de acordare a subvenţiilor de la bugetul de stat către partidele politice. Partidele politice primesc anual subvenţie de la bugetul de stat. Subvenţia este majorată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de către candidaţii femei şi cu numărul de mandate obţinute la alegerile locale şi parlamentare.

Cum se fac cheltuielile în campanie și cum sunt rambursate de la stat
Rambursarea cheltuielilor electorale se face de la bugetul de stat, prin intermediul Autorităţii Electorale Permanente, dacă sunt îndeplinite simultan două condiţii: partidele şi alianţelor politice obţin minimum 3% din totalul voturilor valabil exprimate şi se încadrează în limitele de cheltuieli stabilite de lege, pentru fiecare categorie de cheltuiala electorală. Normele metodologice precizează ce documentele justificative trebuie depuse pentru rambursarea cheltuielilor electorale şi metodologia de rambursare.
În normele de aplicare a fost avută în vedere detalierea unor dispoziţii din lege, între care şi aceea potrivit căreia toate cheltuielile electorale se derulează numai prin conturi bancare deschise în mod expres pentru campania electorală, anunţate la Autoritatea Electorală Permanentă. Plata cheltuielilor electorale poate fi efectuată numai prin virament bancar, din conturile bancare deschise la nivel central, judeţean sau al municipiului Bucureşti. De asemenea, toate operaţiunile financiare se fac prin mandatarii financiari ai partidelor, alianţelor politice sau candidaţilor independenţi, înregistraţi la Autoritatea Electorală Permanentă. Totodată, normele metodologice detaliază prevederea din lege potrivit căreia cheltuiele sunt strict limitate în funcţie de tipul de cheltuiala electorală.

Cheltuieli eligibile
Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi pot efectua numai următoarele tipuri de cheltuieli electorale:
cheltuielile pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune şi în presă scrisă în cuantum de maximum 40% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuielile pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală online, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuielile pentru cercetări sociologice, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuielile pentru afişe electorale, în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuieli pentru broşuri, pliante şi alte material de propagandă electorală tipărite, în cuantum de maximum 50% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuieli pentru închirierea de spaţii şi echipamente şi cheltuieli de protocol destinate organizării de evenimente cu tematică politică, economică, culturală sau social, pentru transport şi cazare, pentru asistenţă juridică şi alte tipuri de consultanţă, precum şi pentru plata serviciilor mandatarilor financiari, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuieli pentru comisioane bancare.
Evidenţa contribuţiilor şi a cheltuielilor electorale este organizată exclusiv de către mandatari financiari, numiţi de către conducerea partidelor politice, a alianţelor politice, a organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale sau de către candidaţii independenţi. Mandatarii financiari vor fi înregistraţi la Autoritatea Electorală Permanentă.

AEP controlează și sancționează
Controlul respectării dispoziţiilor legale privind finanţarea activităţii curente a partidelor politice şi a alianţelor politice se realizează de către Autoritatea Electorală Permanentă, prin intermediul controlorilor, din oficiu sau la sesizarea persoanelor interesate. Controlul privind subvenţiile de la bugetul de stat va fi efectuat în mod simultan şi de către Curtea de Conturi. De asemenea, sunt reglementate etapele controlului, precum şi tehnicile de verificare specifice operaţiunilor de control, raportările obligatorii, termenele şi formele acestora. După finalizarea controlului, controlorul întocmeşte un raport care cuprinde, sintetic, principalele aspect verificate, activităţile de control efectuate, constatări şi eventuale recomandări. În situaţia în care se constată încălcări de natură contravenţională a dispoziţiilor legale, controlorul încheie un proces-verbal de constatare a contravenţiilor, pe care îl înaintează directorului general al Departamentului de control al finanţării activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale, în vederea propunerii de către acesta a aplicării sancţiunilor prevăzute de lege. Legea privind finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale prevede sancţiuni sub formă de amendă ale căror limite variază între 10.000 de lei şi 200.000 de lei. Aceste contravenţii sunt constatate de către controlorii Autorităţii Electorale Permanente, iar amenzile vor fi aplicate prin decizie a acestei instituţii. Alte sancţiuni prevăzute de Legea privind finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale constau în suspendarea acordării subvenţiilor, confiscarea sumelor care fac obiectul contravenţiilor, nerambursarea cheltuielilor electorale şi nevalidarea mandatelor candidaţilor aleşi, în funcţie de natură contravenţiilor.

Raportul pentru Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), publicat de Comisia Europeană la data de 27 ianuarie, a scos în evidență impactul pozitiv pe care îl are noua lege electorală, promovată de Chestorul Camerei Deputaților Mircea Drăghici, în procesul de îmbunătățire a cadrului de integritate.

“Vreau să remarc faptul că această nouă lege electorală a fost adoptată printr-un consens larg al colegilor parlamentari. Astfel, chiar dacă majoritatea interpretărilor făcute pe marginea acestui raport susțin că Parlamentul a fost principalul criticat, aceste modificări aduse prin legea electorală sunt un exemplu că și Legislativul a depus eforturi pentru întărirea legislației împotriva corupției. Asta nu înseamnă însă că toate instituțiile și puterile statului ar trebui să aibă la unison același comportament și reacție pentru că inclusiv acest proces trebuie supus, pentru a alege cea mai bună soluție, unei dezbateri, unei pluralități de opinie, ca în orice democrație, pentru limitarea abuzurilor.

În același timp, trebuie spus în privința modificărilor subliniate și în raportul privind MCV, că prevederea expres că persoanele excluse de la alegeri printr-o hotărâre judecătorească nu pot candida la alegeri reprezintă un criteriu care a fost adoptat și în codul de integritate al PSD. Raportul pentru MCV mai subliniază faptul că <<acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor GRECO vor avea un rol important în realizarea de progrese în ceea ce privește integritatea parlamentarilor>>, făcându-se referire și la o altă lege al cărei inițiator am fost, dar care a beneficiat, de asemenea, de susținerea unanimă a colegilor parlamentari - legea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale“, a arătat deputatul PSD de Argeș Mircea Drăghici.

Recent, raportul Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO) aprecia faptul că modificările aduse legislației electorale din România sunt în măsură să ducă la o îmbunătățire a controlului asupra finanțării formațiunilor politice și a campaniilor electorale.

 

“Viitoarele alegeri locale (iunie 2016) și parlamentare (noiembrie 2016) vor constitui un test- cheie. Noua lege electorală prevede în mod expres că persoanele excluse de la alegeri printr-o hotărâre judecătorească nu pot candida la alegeri. ANI are responsabilitatea specifică de a verifica declarațiile de avere ale tuturor candidaților. ANI intenționează să organizeze reuniuni la nivel local cu persoanele responsabile de verificarea declarațiilor de avere și să ofere orientări și informații cu privire la erorile recurente. De asemenea, ANI intenționează să își intensifice campaniile de sensibilizare, astfel încât toți candidații să aibă cunoștință de potențialele incompatibilități și conflicte de interese. Candidaților li se solicită totodată să prezinte o declarație din care să rezulte faptul că îndeplinesc cerințele legale pentru a fi desemnați drept candidați. Ulterior, se efectuează verificări, iar comisiile electorale, partidele politice și cetățenii au posibilitatea de a ataca decizia în instanță. Organismele responsabile de gestionarea alegerilor, atât la nivel național, cât și la nivel local, au în mod clar responsabilitatea de a colabora cu ANI pentru a se asigura faptul că posibilele încălcări ale legii sunt evitate sau identificate cât mai curând posibil” – se menționează în Raportul pentru MCV.

 

Guvernul a adoptat, printr-o Hotărâre, noi norme metodologice de aplicare a legii privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, legislaţie modificată prin Legea 113/2015, promovată de deputații de Argeș Mircea Drăghici și Andrei Gerea. Potrivit Guvernului, noile norme au scopul să asigure mai multă transparenţă în aplicarea legislaţiei privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.  
Legea 113/2015 prin care s-a completat şi modificat legislaţia privind finanţarea activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale a instituit un nou mecanism privind finanţarea campaniilor electorale exclusiv din contribuţiile candidaţilor şi fonduri ale partidului politic, obţinute în afara perioadei electorale. Legea stabileşte plafoane ale contribuţiilor electorale egale cu cu cele ale cheltuielilor electorale, respective destinaţii specifice ale cheltuielilor electorale şi plafoane pentru fiecare tip de cheltuiala eligibilă. Totodată, legea prevede rambursarea cheltuielilor electorale, efectuate conform legii, competitorilor electorali care obţin un anumit număr de voturi.

Potrivit Hotărârii adoptate de Guvern, toate sursele de venit ale partidelor politice sunt înregistrate şi evidenţiate în documente contabile ale partidelor politice. Sunt detaliate menţiunile obligatorii înscrise în chitanţele, foile de vărsământ şi ordinele de plată ale sumelor care constituie venituri ale partidelor politice pentru a permite identificarea persoanei care a generat venitul respectiv, procedura de urmat în cazul încasării fiecărei surse de venit prin cont bancar sau numerar, precum şi modalităţile şi formele de asigurare a publicităţii veniturilor.
 "Este o hotărâre de guvern importantă în contextul electoral în care vom intra anul acesta. Sunt o serie întreagă de norme legate de finanțarea partidelor, mai multe categorii de norme. Vorbim de clarificarea surselor de finanțare, a regimului surselor de finanțare, a regimului juridic al finanțării, a regimului de evidențiere a donațiilor și a finanțării pe care o primesc partidele, metodologia de rambursare a cheltuielilor și a subvențiilor pe care le primesc partidele politice sau elemente care țin de sancțiunile pe care le primesc cei care încalcă aceste norme, așadar în caz de contravenție", a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
Potrivit acestuia, orice donație către un partid care depășește zece salarii de bază minime brute pe țară va trebui efectuată doar prin conturi bancare. "Cheltuielile de campanie electorală vor fi decontate atunci când voturile organizațiilor politice trec de 3% sau ating pragul de 3%. (...) De asemenea, sunt clarificate normele metodologice potrivit cărora cheltuielile sunt strict limitate, în funcție de tipul de cheltuială electorală, adică cuantumul care poate merge pe publicitatea de televiziune, difuzarea materialelor de propagandă și celelalte elemente standard ale unei campanii electorale. Sunt definite atribuțiile mandatarului financiar și toate aceste elemente, cuprinse pe baza unor formulare extrem de detaliate și tehnice, care intră în grija mandatarului financiar al partidului sau alianței electorale respective", a explicat Suciu.


La acceptarea donaţiilor, indiferent de modul şi de forma în care au fost făcute, partidele politice sunt obligate să verifice şi să înregistreze identitatea donatorilor. Toate donaţiile, indiferent de valoarea, forma şi obiectul lor, sunt înregistrate şi evidenţiate de către partidele politice în documentele contabile corespunzătoare, cu înregistrarea datei la care a fost încheiat contractul de donaţie, a numelor şi prenumelor donatorilor, a datelor de identificare ale acestora sau a denumirilor persoanelor juridice, a codurilor unice de înregistrare sau de identificare fiscală ale acestora, a cetăţeniei sau naţionalităţii acestora, după caz. Astfel, normele metodologice detaliază modalitatea de punere în aplicare a acestei obligaţii a partidelor politice, prin introducerea formularului de înregistrare a donatorilor.

În plus, este explicitată prevederea legii potrivit căreia donaţiile în bani a căror valoare depăşeşte 10 salarii de baza minime brute pe ţară se vor efectua numai prin conturi bancare, în sensul că această limita este una anuală. În privinţa donaţiilor confidenţiale, acestea urmează acelaşi regim juridic de înregistrare şi evidenţă cu al celorlalte donaţii, singură excepţie fiind cea referitoare la publicitatea identităţii donatorului prin intermediul Monitorului Oficial şi al site-ului Autorităţii Electorale Permanente.

Sunt reglementate, de asemenea, procedura şi algoritmul de acordare a subvenţiilor de la bugetul de stat către partidele politice. Partidele politice primesc anual subvenţie de la bugetul de stat. Subvenţia este majorată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de către candidaţii femei şi cu numărul de mandate obţinute la alegerile locale şi parlamentare.

Cum se fac cheltuielile în campanie și cum sunt rambursate de la stat
Rambursarea cheltuielilor electorale se face de la bugetul de stat, prin intermediul Autorităţii Electorale Permanente, dacă sunt îndeplinite simultan două condiţii: partidele şi alianţelor politice obţin minimum 3% din totalul voturilor valabil exprimate şi se încadrează în limitele de cheltuieli stabilite de lege, pentru fiecare categorie de cheltuiala electorală. Normele metodologice precizează ce documentele justificative trebuie depuse pentru rambursarea cheltuielilor electorale şi metodologia de rambursare.
În normele de aplicare a fost avută în vedere detalierea unor dispoziţii din lege, între care şi aceea potrivit căreia toate cheltuielile electorale se derulează numai prin conturi bancare deschise în mod expres pentru campania electorală, anunţate la Autoritatea Electorală Permanentă. Plata cheltuielilor electorale poate fi efectuată numai prin virament bancar, din conturile bancare deschise la nivel central, judeţean sau al municipiului Bucureşti. De asemenea, toate operaţiunile financiare se fac prin mandatarii financiari ai partidelor, alianţelor politice sau candidaţilor independenţi, înregistraţi la Autoritatea Electorală Permanentă. Totodată, normele metodologice detaliază prevederea din lege potrivit căreia cheltuiele sunt strict limitate în funcţie de tipul de cheltuiala electorală.

Cheltuieli eligibile
Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi pot efectua numai următoarele tipuri de cheltuieli electorale:
cheltuielile pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune şi în presă scrisă în cuantum de maximum 40% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuielile pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală online, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuielile pentru cercetări sociologice, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuielile pentru afişe electorale, în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuieli pentru broşuri, pliante şi alte material de propagandă electorală tipărite, în cuantum de maximum 50% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuieli pentru închirierea de spaţii şi echipamente şi cheltuieli de protocol destinate organizării de evenimente cu tematică politică, economică, culturală sau social, pentru transport şi cazare, pentru asistenţă juridică şi alte tipuri de consultanţă, precum şi pentru plata serviciilor mandatarilor financiari, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuieli pentru comisioane bancare.
Evidenţa contribuţiilor şi a cheltuielilor electorale este organizată exclusiv de către mandatari financiari, numiţi de către conducerea partidelor politice, a alianţelor politice, a organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale sau de către candidaţii independenţi. Mandatarii financiari vor fi înregistraţi la Autoritatea Electorală Permanentă.

AEP controlează și sancționează
Controlul respectării dispoziţiilor legale privind finanţarea activităţii curente a partidelor politice şi a alianţelor politice se realizează de către Autoritatea Electorală Permanentă, prin intermediul controlorilor, din oficiu sau la sesizarea persoanelor interesate. Controlul privind subvenţiile de la bugetul de stat va fi efectuat în mod simultan şi de către Curtea de Conturi. De asemenea, sunt reglementate etapele controlului, precum şi tehnicile de verificare specifice operaţiunilor de control, raportările obligatorii, termenele şi formele acestora. După finalizarea controlului, controlorul întocmeşte un raport care cuprinde, sintetic, principalele aspect verificate, activităţile de control efectuate, constatări şi eventuale recomandări. În situaţia în care se constată încălcări de natură contravenţională a dispoziţiilor legale, controlorul încheie un proces-verbal de constatare a contravenţiilor, pe care îl înaintează directorului general al Departamentului de control al finanţării activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale, în vederea propunerii de către acesta a aplicării sancţiunilor prevăzute de lege. Legea privind finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale prevede sancţiuni sub formă de amendă ale căror limite variază între 10.000 de lei şi 200.000 de lei. Aceste contravenţii sunt constatate de către controlorii Autorităţii Electorale Permanente, iar amenzile vor fi aplicate prin decizie a acestei instituţii. Alte sancţiuni prevăzute de Legea privind finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale constau în suspendarea acordării subvenţiilor, confiscarea sumelor care fac obiectul contravenţiilor, nerambursarea cheltuielilor electorale şi nevalidarea mandatelor candidaţilor aleşi, în funcţie de natură contravenţiilor.


 

Comisia comună a Camerei Deputaților pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale a dat, marți, aviz pozitiv pentru proiectul de lege privind finanțarea partidelor și a campaniei electorale, proiect de lege inițiat de deputatul de Argeș Mircea Drăghici. Au fost 12 voturi pentru și o abținere. Miercuri, proiectul de lege va fi supus votului Camerei Deputaților, care este for decizional.

Singurul amendament adoptat de comisie, astăzi, față de forma adoptată de Senat, este acela că, după trei ani, împrumutul poate fi transformat în donație numai cu acordul ambelor părți. Până acum era automat.

Proiectul de lege a fost readus în discuție după cererea preşedintelui de reexaminare a legii finanţării partidelor. Senatul a aprobat săptămâna trecută proiectul de lege cu o serie de modificări, cerute inclusiv de președinte, stabilind, printre altele, că împrumuturile făcute partidelor vor trebui restituite în maxim 3 ani, se vor face prin virament bancar şi cele care nu sunt restituite în termen sunt considerate donaţii.

Cererea de reexaminare solicita o precizare mai clară în legătură cu împrumuturile pe care le pot face partidele politice, iar comisia a decis modificarea legii astfel încât termenul de restituire a împrumuturilor nu poate fi mai mare de 3 ani, împrumuturile în bani şi restituirea se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termen de 3 ani, se constituie în donaţii, cu respectarea prevederilor referitoare la acestea.

O altă modificare decisă în Comisia de cod electoral este în legătură cu donaţiile cu sarcină cu privire la imobile cu destinaţia de sedii, introducându-se un termen de doi ani, pentru a îndeplini sarcina cumpărării unui imobil dintr-o donaţie făcută în acest scop şi neîndeplinrea termenului atrage după sine anulare exceptării de la plafonare. Comisia a mai decis introducerea publicării în Monitorul Oficial şi a împrumuturilor, nu numai a donaţiilor.

În privinţa subvenţiilor acordate de la bugetul de stat pentru partide, se va păstra principiul, dar se va preciza că subvenţiile făcute partidelor de la bugetul de stat au statut de special.

Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale a fost retrimisă de către preşedinte Parlamentului, pe 10 aprilie, înainte de sarbătoarea de Paşte, pentru reexaminare, şeful statului apreciind că legea trimisă pentru promulgare are probleme legate de respectarea procedurii parlamentare.
Una dintre problemele semnalate de preşedinte viza introducerea principiului independenţei partidelor politice şi al candidaţilor.
De asemenea, în cererea de reexaminare se mai arăta că posibilitatea legală conferită partidelor politice de a recurge la împrumuturi de la persoane fizice, inclusiv în numerar, dar şi de la persoane juridice, altele decât instituţiile de credit "poate fi o normă juridică de natură să perpetueze dependenţa mediului politic de mediul de afaceri şi poate fi de natură să eludeze plafoanele stabilite atât pentru împrumuturi, cât şi pentru donaţii (eventual, prin donaţii deghizate sub formă de împrumuturi), a căror restituire nu va fi solicitată".

În ceea ce priveşte prevederea ca subvenţiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice să nu fie supuse executării silite prin poprire, în cererea de reexaminare transmisă de preşedinte se preciza că această normă "creează premisele încălcării principiului egalei protecţii a proprietăţii private indiferent de titular".



 

 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.