Într-un moment de demagogie totală, Pro România, prin Victor Ponta, propune eliminaea subvențiilor partidelor politice, invocând grija pentru pensii și salarii sau alocații. Culmea este că, în perioada în care a fost președinte al PSD, a susținut din plin adoptarea acestei legi care, printre altele, a pus România în acord cu cerințele GRECO în privința luptei împotriva corupției.

Deputatul de Argeș Mircea Drăghici, unul dintre inițiatorii legii, a demonstrat, punctual, de ce este nevoie de această subvenție, care există peste tot în statele europene și de ce propunerile partidului format din oameni care au fugit sau au fost dați afară din PSD și PC sunt demagogice. 
"Independența partidelor politice este unul dintre pilonii unei democrații. E și motivul pentru care statele democratice le oferă acestora, prin susținere financiară publică, libertate față de finanțarea privată - din păcate, adesea condiționată de interese de multe ori ascunse și de cele mai multe ori toxice.

Suedia, de exemplu, unul dintre cele mai democratice state din lume, alocă circa 0,09% din Produsul Intern Brut pentru finanțarea formațiunilor politice. Spre comparație, partidele din România au marja de alocare intre 0,01%-0,04% din PIB!

Sunt necesare subvențiile de stat? DA! Pentru că eliberează partidele de o dependență nesănătoasă față de donațiile unor grupuri de interese cu putere financiară, oferind în același timp statului un control mai mare asupra modului în care banii acestora sunt obținuți și cheltuiți.

3 motive pentru care subvențiile sunt necesare:

1. Alocarea subvențiilor se face în funcție de rezultatele din alegeri. Este respectat votul cetățenilor, care nu mai poate fi sechestrat de interese din umbră.
2. Interesele private nu mai pot domina proiectele publice. Este păstrată sănătatea aparatului legislativ și administrativ.
3. Politica rămâne a partidelor, nu a intereselor de grup. Este redus riscul de corupție din activitatea politică", a scris secretarul Camerei Deputatilor pe pagina sa de Facebook.

Efectele noii legislații privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale pe care Chestorul Camerei Deputaților, deputatul PSD de Argeș Mircea Drăghici a inițiat-o în Parlament, au fost evidențiate de Comisia GRECO.
La începutul lunii aprilie 2017 GRECO, Organismul anticorupție al Consiliului Europei,  a dat publicităţii un Addendum la al doilea Raport de conformitate a României GRECO RC-III (2014) 22E, Capitolul “Transparenţa finanţării partidelor politice”, Runda a treia de evaluare, adoptat la Strasbourg în 12 decembrie 2014.
            În document se analizează progresele înregistrate de ţara noastră în ceea ce priveşte implementarea recomandărilor făcute în anul 2010, referitoare la transparentizarea finanţării activităţii partidelor politice. De altfel, de la adoptarea Legii nr. 113/2015 toate evaluările au fost pozitive şi se apreciază că recomandările anterioare au fost transpuse în legislaţie şi implementate.
Reglementările legislative au introdus o evidențiere clară a modului în care activitatea partidelor sau campaniile electorale pot fi finanțate, de la donații în natură la cele financiare. De asemenea,  situaţiile anuale ale partidelor care vor fi prezentate AEP trebuie să fie supuse unui audit independent înaintea depunerii lor.  
O serie de modificări au fost implementate prin corelarea cu formele agreate de GRECO. Spre exemplu, pentru eficientizarea supravegherii finanţării partidelor politice şi a alegerilor, AEP a primit atribuţii de control suplimentare în ceea ce priveşte cheltuielile partidelor politice şi ale altor entităţi decât acestea, precum şi suficiente resurse umane şi de altă natură pentru a îndeplini această sarcină.  Legislaţia conferă autoritate AEP de a controla partidele, alianţele şi candidaţii independenţi, fiind însoţită de Curtea de Conturi la verificarea subvenţiilor de stat.
De asemenea, încălcarea legii este sancționabilă prin pedepse efective, proporţionale şi descurajante. Termenul de prescripţie aplicabil încălcărilor Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale a fost stabilit la 3 ani, în corelare și cu prevederile legale din România. De subliniat că din 15 recomandări GRECO, 10 au fost aplicate în totalitate, trei parțial, iar două au rămas neacoperite.
 
„Legislația privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale pune în aplicare Recomandările GRECO, fiind rezultatul unui amplu proces de consultări şi dezbateri în care au fost implicaţi reprezentanţi ai Guvernului şi Parlamentului, ai partidelor politice, ai ONG-urilor, ai Autorităţii Electorale Permanente, ai instituţiilor cu atribuţii în combaterea corupţiei, în monitorizarea şi controlul activităţii politice din România. Anul trecut, acest pachet de legi a fost implementat pentru prima dată inclusiv în cazul alegerilor. Principalele mize - asigurarea transparenței și liminarea pe cât de mult a utilizării banilor negri în finanțarea campaniilor electorale - cred că au fost atinse. Și, pentru că orice lege este perfectibilă, acolo unde au apărut deficiențe, le vom elimina”, a subliniat Chestorul Camerei Deputaților, Mircea Drăghici.


Este pentru a patra oară când aceste modificări aduse legislației electorale din România primesc aprecieri pozitive. Încă de la început, Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) sublinia că pachetul legislativ va aduce o îmbunătățire a controlului asupra finanțării formațiunilor politice și a campaniilor electorale pentru ca, ulterior, Raportul pentru Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), publicat de Comisia Europeană în luna ianuarie 2016 să evidențieze impactul pozitiv al noii legi electorale în procesul de îmbunătățire a cadrului de integritate. De asemenea, modificările legislative au fost subliniate și în concluziile implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015.

Vineri, 10 martie, ministrul Justiției, Raluca Prună, a prezentat concluziile preliminare privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015, precum și stadiul și calendarul elaborării proiectului Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020.
Adoptarea noii legislații privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale pe care Chestorul Camerei Deputaților, deputatul PSD de Argeș Mircea Drăghici a inițiat-o și promovat-o în Parlament, a fost nominalizată la capitolul puncte pozitive în implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015.
Este pentru prima dată când un pachet de legi care vizează legislația electorală, finanțarea partidelor politice și a campaniillor electorale primește atâtea aprecieri pozitive din partea unor instituții și organisme naționale și internaționale în privința impactului pe care îl poate avea în vederea reducerii corupției. “Este în primul rând meritul partenerilor pe care i-am avut în elaborarea proiectelor de legi, în special Autoritatea Electorală Permanentă, precum și al colegilor din Parlament, care au adoptat acest pachet legislativ reformator. Consider că noua legislație electorală și modificarea legii finanțării partidelor și campaniilor electorale au darul, pe de o parte, de a crește nivelul de integritate al clasei politice – fiind prevăzut expres inclusiv că persoanele excluse de la alegeri printr-o hotărâre judecătorească nu mai pot candida din nou. Pe de altă parte, se reduce utilizarea banilor negri în campaniile electorale prin eliminarea mitei electorale și includerea unor condiții drastice de cheltuire a banilor pentru a beneficia de rambursare din partea statului. În același timp, noul pachet legislativ crește șansele candidaților care au valoare dar nu beneficiază de fonduri materiale importante de a fi aleși, dând naștere unei competiții reale din care cei care au de câștigat sunt în primul rând cetățenii”, a declarat deputatul de Argeș Mircea Drăghici aflat, în calitate de Trezorier al PSD, în turneu prin țară pentru a disemina mandatarilor organizațiilor social-democrate informațiile cu privire la modul în care vor fi aplicate prevederile noii legislații la alegerile locale din luna iunie.  
Este pentru a treia oară când aceste modificări aduse legislației electorale din România prin efortul deputatului de Argeș primesc aprecieri pozitive. Recent, Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) sublinia că pachetul legislativ va aduce o îmbunătățire a controlului asupra finanțării formațiunilor politice și a campaniilor electorale pentru ca, ulterior, Raportul pentru Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), publicat de Comisia Europeană în luna ianuarie să evidențieze impactul pozitiv al noii legi electorale în procesul de îmbunătățire a cadrului de integritate.

Guvernul discută, miercuri, în şedinţă, normele metodologice privind legea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, proiect de lege promovat de deptuatul PSD de Argeș MIrcea Drăghici și adoptat în Parlament.
Executivul va dezbate și un proiect privind constituirea comisiilor privind procedura insolvenţei persoanei fizice, dar şi constituirea unor grupuri de lucru pentru legea salarizării.
 Potrivit unui comunicat de presă, Guvernul ar urma să aprobe miercuri un proiect de hotărâre referitor la normele metodologice de aplicare a legii finanţării partidelor, dar şi unul privind constituirea comisiilor speciale pentru falimentul personal.
În ceea ce priveşte salarizarea în sistemul bugetar, pe lista cu acte normative care ar putea fi aprobate de Guvern se găseşte un memorandum vizând constituirea unui grup de lucru care să elaboreze proiectul de lege şi care prevede procedura şi calendarul consultărilor pe legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În acest context, Executivul ar urma să decidă şi constituirea unui alt grup de lucru care să elaboreze un mecanism transparent de stabilire a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
De asemenea, pe agenda Executivului mai figurează un proiect de hotărâre privind stabilirea plafonului maxim pentru cheltuielile de cazare aferente imobilelor cu destinaţia de locuinţă de serviciu şi imobilelor cu destinaţia de locuinţă, propuse în vederea vânzării, din fondul locativ administrat de Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" pentru anul 2016.
Un alt proiect se referă la modificarea art. 5 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr.776/2015 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru coordonarea politicilor şi acţiunilor aferente produselor din tutun şi produselor conexe.


Conceptul de stat prost administrator s-a născut din cauza corupției, care se manifestă ciclic: în campania electorală și, ulterior, după ce candidații și partidul ajung la guvernare. Banii negri din spatele partidelor pregătesc marile tunuri date economiei naționale.

 Probleme cu finanțarea partidelor sunt și în Europa. Recent, Partidul Liber Democrat german (FDP) a fost condamnat de justiție la plata unei amenzi în valoare de cel puțin două milioane de euro, pentru finanțare ilegală.
Țările europene care au cele mai restrictive regulamente privitoare la finanțarea partidelor politice sunt cele mai corupte, spune un studiu al Hertie School of Governance coordonat de Alina Mungiu-Pippidi și comisionat de președinția olandeză a UE, care va fi lansat din 2016. După o cerere de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis, legea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale ar putea aduce schimbările cerute de mai multe instituții din țară și din străinătate.

Nu este nevoie de miruire, ci de lege

 

Preşedintele comisiei de Cod electoral, Mihai Voicu (PNL),  crede că noile modificări aduse legii finanțării partidelor și campaniilor electorale aproape că va elimina fenomenul de mită electorală, dar și tentațiile corupției, prin sponsorizările ilegale.

„Pentru zona de finanțare a campaniei electorale, cele mai importante prevederi sunt cele care introduc finanțarea de la bugetul de stat a campaniei electorale, concomitent cu reducerea plafonului de cheltuieli și a categoriilor de cheltuieli care se pot face într-o campanie.

Finanțarea de la bugetul de stat a campaniilor electorale previne consistent (nu vreau să folosesc un cuvânt radical precum acela că elimină) legăturile nefirești dintre finanțatori, pe de o parte, și partide și candidați, pe de altă parte. Am întâlnit în spațiul public discuții despre finanțatori care condiționau ajutorul lor de un beneficiu ulterior. Prin adoptarea acestei legi, nu mai există o presiune asupra partidelor politice sau asupra candidaților.

Reducerea plafonului de cheltuieli îndeamnă partidele să facă o campanie îndreptată cu precădere către comunicarea cu alegătorul în dauna celei extravagante, de imagine. La fel de important în reducerea fenomenului corupției este reducerea categoriilor de cheltuieli care pot fi făcute.

Trebuie să admitem, în primul rând noi, reprezentanții partidelor politice, că multe dintre așa-numitele obiecte promoționale erau un soi de mită electorală.

Cheltuielile sunt îndreptate exclusiv spre comunicare: presă, internet, tipărire de materiale. Împingem partidele să vorbească cu alegătorii și să-i convingă că au cel mai bun program, că punctele lor sunt cele mai bune și nu că au căciula cea mai frumoasă“, a declarat Mihai Voicu pentru Q Magazine.

În opinia sa, acest pachet de măsuri ar trebui să aibă asupra partidelor același efect ca reducerea TVA pentru un agent economic. Nu are rost să riști sancțiuni penale și pecuniare severe, inclusiv finanțarea de la stat, pentru câteva pixuri în plus.

 

În cursa pentru bani

Deputatul Mircea Drăghici, trezorierul PSD și inițiator al legii finanțării partidelor și campaniei electorale, a vorbit în exclusivitate despre tentațiile care au existat asupra partidelor de a accepta sponsorizări dubioase în cursa pentru acumularea de resurse financiare necesare campaniilor electorale: „În mod evident, nu toți cei care doreau să finanțeze activitatea unui partid politic sau o campanie electorală erau lipsiți de gândul că dacă acel partid sau candidat va câștiga alegerile, ar urma să fie ulterior binevoitor în a deschide anumite uși.

Legea a fost gândită pentru transparentizarea veniturilor și a fluxurilor financiare și independența partidelor politice și a candidaților față de finanțatori. Se poate verifica oricând cine a fost sursa venitului și ulterior, prin instituțiile specializate, se poate vedea dacă partidul sau candidatul a influențat într-un mod favorabil activitatea sau interesele celor care au finanțat la un moment dat un partid”.

 

Racordarea la legislația comunitară

Inițiatorul legii susține că s-a plecat de la recomandările GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupţiei) care ne evaluează încă din 2007 toate campaniile electorale.

„Eu nu am făcut altceva decât ca, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, cu Ministerul Justiției, să încerc să implementez aceste recomandări – avem cel puțin 10 de care am ținut cont- care reduc și suspiciunea interesului personal sau de grup a unor finanțatori de a se alipi de activitățile partidelor politice. Nu am implementat încă definirea terțului implicat în campania electorală pentru că în România nu funcționează încă legea lobby-ului, aflată în dezbatere parlamentară.

De asemenea, contul special în care sunt virate sumele de la bugetul de stat nu poate fi executat. Am observat, în calitatea de trezorier, că a existat, mai ales în perioada 2010-2011, tendința ca partidele bogate să își trimită firmele de casă să preia datoriile unui partid adversar, după care să îl execute, să îl sugrume prin popriri. Cel mai important lucru este că, în spiritul creării unei independențe pentru partide și candidați, se legiferează recuperarea banilor folosiți în campanie electorală de la stat. În felul acesta, orice instituție de control a statului poate cere lămuriri pentru că vorbim de bani de la bugetul de stat, poate pune întrebări legate de proveniența și modul lor de folosire”, a arătat trezorierul PSD.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale.

 Recomandări GRECO, AEP și ministerul Justiției aplicate
1. Legiferarea modului în care partidele politice pot obține împrumuturi. Restituirea împrumuturilor nu poate depăși trei ani, se face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termen de 3 ani se constituie în donaţii numai cu acordul ambelor părți.
Până acum, împrumuturile nu erau legiferate deloc în legislația românească.
2. Obligativitatea încasării donațiilor care depășesc un salariu minim, doar prin viramente bancare.
3. Stabilirea modului de evaluare a bunurilor mobile și imobile donate unui partid. Ele intră în contabilitate și vor fi evidențiate și amortizate pe legea contabilității.
4. Exceptarea de la includere în valoarea totală a donațiilor a imobilelor care au destinație ca sediu de partid în condițiile în care partidele nu mai primesc sedii de la stat.
5. Înregistrarea și evidențierea în documentele contabile a tuturor surselor de finanțare și a informațiilor complete ale donatorilor. Se explicitează cu mai multă acuratețe fluxurile financiare și proveniența lor.
6. Cont exclusiv pentru subvenția de la stat pentru creșterea controlului utilizării fondurilor de la bugetul de stat, precum și exceptarea de la executarea silită a acestui cont.
7. Interzicerea primirii ca donație materiale de propagandă în timpul și înaintea campaniilor electorale pentru a evita finanțarea mascată timpurie.
8. Obligația utilizării donațiilor primite în campania electorală exclusiv pentru plățile angajate în timpul campaniei, până la expirarea termenului de depunere a raportului de venituri și cheltuieli.
9. Partidele care primesc subvenție de la stat vor fi supuse anual unui audit independent. Rezultatele auditului acreditat sunt prezentate AEP și Curtea de Conturi, organismele de control.
10. Reducerea termenelor de depunere la AEP a rapoartelor financiare și publicarea acestora pe site-ul Autorității și în Monitorul Oficial pentru creșterea transparenței.
11. Înăsprirea sancțiunilor financiare în cazul săvârșirii unor contravenții.

Sursa: Q Magazine

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.